Divorţul dintre Marea Britanie şi UE ne afectează

• Monica Macovei: "Le dau un sfat guvernanţilor: să încerce să negocieze cât mai repede un acord cu Marea Britanie"

"Era firesc să înceapă declanşarea Brexit, era anunţat acest lucru, iar procedura durează circa doi ani. Conform celor anunţate, un punct va fi, în această negociere, ca toţi cetăţenii europeni care lucrează în Marea Britanie să-şi păstreze locurile de muncă, iar libera circulaţie între Europa şi Marea Britanie să fie menţinută", ne-a declarat Monica Macovei, europarlamentar în grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni, fost ministru al Justiţiei. Domnia sa a adăugat: "Să sperăm că negocierea va merge în acest sens, pentru că şi Regatul Unit cere, la rândul său, ca cetăţenii britanici care muncesc în Europa să poată lucra în continuare în UE, respectiv să aibă libertate de mişcare. Deci, este o reciprocitate.

România trebuie să fie activă, nu trebuie să stea să aştepte să vadă ce negociază UE. Spre exemplu, premierul polonez s-a dus la Londra în urmă cu două-trei luni, şi a încheiat un parteneriat strategic cu Marea Britanie. Asta nu înseamnă că tradezi Europa, înseamnă că tu ai grijă şi de casa ta. În acest parteneriat, Polonia a obţinut garanţii că lucrătorii săi din Marea Britanie nu îşi pierd nici locurile de muncă, nici libertatea de mişcare; a obţinut investiţii pentru ţara sa, din Marea Britanie, şi garanţii de securitate. Şi noi putem să facem asta.

Încă mai putem să o facem şi nu ştiu de ce nu s-a gândit nimeni să o facă până acum. Imediat trebuia făcut acest lucru.

Până se va face în Europa o armată comună, noi trebuie să ne aparăm pe noi, pentru că suntem în pericolul atacurilor venite pe multe căi din partea Federaţiei Ruse. Noi trebuie să ne luăm măsuri, să fim o ţară puternică, cu investiţii, cu aceste parteneriate care să includă şi securitatea. Le dau un sfat guvernanţilor: să se ducă cât mai repede şi să încerce să negocieze un astfel de acord cu Marea Britanie".

Doamna Macovei a făcut referire şi la situaţia ţării noastre în urma declaraţiei politice de la Roma, afirmând: "România nu trebuie să se plângă că este dis-criminată, pentru că nu este discriminată. România trebuie să se bată să fie nucleul dur de decizie, dar asta se poate face numai prin acţiuni, nu doar prin «spus pe gură».

De pildă, să ne uităm la partea economică, apropo de faptul că nu suntem în zona euro, noi în loc să creştem producţia, stimulăm consumul, mărim salariile bugetarilor sau, mai nou, vânăm companiile multinaţionale, alungăm străinii, creăm bariere inutile pentru antreprenorii locali. Toate acestea trebuie schimbate.

Dacă noi ne facem temele, pe economie, pe justiţie, pe tot ce avem de făcut, vom fi automat în nucleul dur.

Încă un exemplu este Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV). Toţi politicienii se plâng de MCV, dar acesta este un mecanism care a menţinut în limite funcţionale o administraţie coruptă şi incompetentă, şi aici mă refer atât la clasa politică, cât şi mai jos, la administraţie. Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, se plânge de discriminare pentru că avem MCV. Nu, avem MCV în continuare pentru că nu ne-am îndeplinit obiectivele din acest mecanism, care erau spre binele românilor şi care nu duceau în Schengen. Toată lumea vrea o administraţie transparentă, prietenoasă, fără cozi, eficientă. Putem foarte bine să intrăm în nucleul dur de decizie al UE, dar trebuie să luăm nişte măsuri concrete, care trebuiau luate de mult. Poate le luăm în ultimul ceas şi atunci ne vom muta în acest nucleu dur.

În ce priveşte Europa, pe viitor, nu ajunge să fie «salvată», ea trebuie reinventată cu reguli noi şi cu o reformă a instituţiilor europene: mai puţine instituţii -pentru că multe sunt inutile -, mai puţini bani cheltuiţi, mai multă eficienţă, mai puţine rezoluţii care nu duc la nimic, ci doar afirmă, cer ceva, dar nu se transformă în legislaţie. Toate acestea trebuie să ducă la sporirea încrederii cetăţenilor europeni în UE, în condiţiile în care, în acest moment, încrederea este destul de mică, mai ales pe partea de nord a Europei".

• Cristian Buşoi: "Ieşirea Marii Britanii din UE aruncă o umbră serioasă de scepticism asupra proiectului comunitar"

Dincolo de consecinţele strict financiare şi sociale pe care Brexitul le are asupra României, ieşirea Marii Britanii din UE aruncă o umbră serioasă de scepticism asupra proiectului comunitar şi alimentează curentele extremiste, creditându-i pe eurosceptici, consideră eurodeputatul Cristian Buşoi.

Domnia sa ne-a spus: "În presa britanică, apar zilnic informaţii despre măsurile severe pe care le va introduce Londra după activarea Articolului 50, măsuri care îi privesc direct şi pe români. Cei mai afectaţi vor fi desigur românii care trăiesc şi muncesc în Regat. Marea Britanie va restricţiona accesul la serviciile sociale, iar cei peste 130 de mii de rezidenţi români nu vor mai beneficia, cel mai probabil, de drepturile garantate până acum de UE.

Studenţii români care studiază la Londra şi în alte centre universitare din Marea Britanie şi care se bucură de taxe reduse ar putea plăti bani mai mulţi pentru şcolarizare. Desigur că situaţia lor ar putea fi reglementată atât de acordurile dintre UE şi Marea Britanie, cât şi de tratatele pe care Bucureştiul le-ar putea încheia cu Londra. Pe de altă parte, nu este exclus ca românilor care vor să viziteze Marea Britanie să li se ceară vize, iar celor care vor să muncească să li se ceară garanţii care nu au existat până acum. Totodată, ieşirea Marii Britanii din familia europeană duce la o diminuare semnificativă a bugetului comunitar. Să nu uităm că Londra trimite astăzi la Bruxelles opt miliarde de euro, o sumă extrem de importantă. Pentru România, lipsa acestor bani din bugetul UE va însemna fie o creştere a contribuţiilor, fie o diminuare a câştigurilor financiare. Să nu uităm comerţul. Dacă până acum acordurile comerciale dintre România şi Marea Britanie erau reglementate prin statutul Uniunii, acum va depinde doar de noi ce acorduri vom reuşi să negociem cu guvernul britanic. În 2015, valoarea exporturilor româneşti a fost de 2,3 miliarde euro (aproximativ 4,4% din totalul exporturilor), în timp ce importurile au fost de 1,5 miliarde de euro (2,5 din totalul importurilor)".

Domnul Buşoi apreciază că viitorul României este în Uniunea Europeană şi are convingerea că, în urma Declaraţiei de la Roma, ţara noastră va avea numai de câştigat, atât din punct de vedere economic, cât şi social: "România a demonstrat că este un partener loial, care face eforturi pentru combaterea corupţiei, garantarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor şi funcţionarea statului de drept".

Potrivit domniei sale, ţara noastră trebuie să iasă din zona de confort, să devină o voce mai puternică şi mai clară în Uniunea Europeană şi să îşi urmărească interesul mai bine decât a făcut-o până acum: "În perioada 2007 - 2013, România a primit din fondurile UE 19,8 miliarde pentru îmbunătăţirea coeziunii economice şi sociale. A reuşit să atragă doar 9,9 miliarde de euro, ceea ce înseamnă puţin peste 50 la sută. Polonia, în schimb, a atras aproape sută la sută din fondurile ce i-au fost destinate, Grecia a reuşit o absorbţie de 90 la sută, iar Ungaria, o ţară cu o economie similară cu a noastră, a atras peste 60 la sută din banii puşi la dispoziţie de UE. Pentru 2014 - 2020, cu ajutorul Grupului PPE din Parlamentul European, din care face parte şi PNL, am reuşit să obţinem pentru România o negociere mult mai bună a fondurilor europene. Ţara noastră are alocat un buget cu aproximativ 10 la sută mai mare decât în exerciţiul financiar anterior. În plus, Grupul PPE a făcut şi face în continuare lobby pentru o rată redusă de cofinanţare din partea IMM-urilor care doresc să îşi dezvolte afacerile cu ajutorul fondurilor europene. Indiferent de culoarea politică a Guvernului de la Bucureşti, interesul trebuie să fie acelaşi: atragerea de bani europeni pentru sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii, dezvoltarea infrastructurii, îmbunătăţirea condiţiilor din Sănătate şi Educaţie. Toate acestea însumate înseamnă dezvoltare şi un trai mai bun pentru toţi cetăţenii Româ-niei, indiferent că trăiesc în oraşe sau la ţară. De ce nu am reuşit până acum performanţe ca celelalte state pe care vi le-am dat exemplu? Responsabilitatea pentru nivelul scăzut al absorbţiei fondurilor o poartă, în opinia mea, lipsa transparenţei decizionale, corupţia, dar şi absenţa unui cadru legal pentru managementul financiar".

• Doru Frunzulică: "Încotro se îndreaptă Europa?"

În urma Summit-ului aniversar al UE de la Roma, se conturează tot mai clar o evoluţie a organizaţiei pan-europene, cu mai multe «ritmuri» şi «intensităţi», aşa cum apare şi în Declaraţia statelor membre, un mod diplomatic de a sugera «mai multe viteze», ne-a transmis eurodeputatul PSD Doru Frunzulică, continuând:

"Desigur, vom avea mai multe indicii după ce, la sfârşitul anului, în decembrie, Consiliul European va veni cu primul draft al scenariului de evoluţie al UE.

Toate poziţiile statelor din Europa de Vest converg spre scenariul nr. 3 prezentat de Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene: "Cei care doresc mai mult realizează mai mult".

Adică, o cooperare aprofundată în domenii ca: Uniunea Economică şi Monetară (Zona Euro), securitatea şi apărarea, cooperarea poliţienească şi între serviciile de informaţii, înfiinţarea unui Parchet European (Biroul Procurorului Public European), privind dimensiunea socială a Europei, finanţele şi taxarea în UE, etc.

Este foarte posibil ca ţările care vor adera de la început la diferite domenii de cooperare extinsă, să poată impune condiţii celor ce vor dori să se alăture mai târziu (vezi cazul Schengen unde România îndeplineşte toate condiţiile tehnice de apartenenţă la acest spaţiu, dar nu este membră).

Majoritatea experţilor de la Bruxelles (ai Comisiei şi Consiliului European) susţin acelaşi lucru: integrarea într-un ritm crescut a ţărilor UE va avea ca suport principal zona Euro. Zonă cu 19 state care deja are structuri instituţionale comune: Eurogrupul, Summitul Zonei Euro, structuri ale Uniunii Economice şi Monetare, etc.

Tocmai de aceea România, trebuie să nu piardă o oportunitate istorică şi să adopte moneda EURO în prima parte a anului 2019, când ţara noastră va deţine Preşedinţia Consiliului European.

Adoptarea EURO înseamnă pentru orice ţară a UE, intrarea în «nucleul dur» al organizaţiei.

- Apartenenţa la Uniunea Economică şi Monetară (zona Euro) favorizează o convergenţă reală, mai rapidă a economiei şi, deci, recuperarea mai uşoară a decalajelor care despart România de ţările dezvoltate ale Europei.

- În perioada imediat următoare, România, prin BNR, ar trebui să înceapă implementarea mecanismului de stabilire a cursului valutar ERM 2, ceea ce ne-ar permite adoptarea EURO în prima parte a anului 2019.

- Adoptarea EURO este, în esenţă, o decizie politică. Amânarea, continuând să spunem că nu suntem pregătiţi (vezi instituţii financiare româneşti), poate avea influenţe deosebit de negative pentru viitorul României.

- Cred că Banca Naţională a Româ-niei poate încheia un ciclu important din istoria sa recentă, începută în 1990, prin susţinerea proiectului strategic al ţării, de integrare definitivă, în spaţiul occidental - şi pentru aceasta, adoptarea monedei EURO joacă un rol esenţial!

- Nici ţările fondatoare ale Uniunii Economice şi Monetare şi nici ţările care au aderat ulterior la zona Euro, nu au îndeplinit întru totul toate condiţiile (ţările baltice, Slovacia). Există derogări de la anumite criterii de convergenţă.

- România trebuie să vină până la sfârşitul acestui an cu un proiect de ţară ambiţios privind poziţia sa viitoare în UE, care să ţină cont de Cartea Albă a Integrării Europene, a documentelor de reflecţie pe care Comisia Europeană le va prezenta în perioada următoare (privind dimensiunea socială, valorificarea oportunităţilor globalizării, viitorul Uniunii Economice şi Monetare, a securităţii şi apărării, a finanţelor UE).

O Europă cu mai multe viteze este şi o avertizare, spun mai mulţi experţi, adresată, în primul rând, statelor din Grupul de la Visegrad, care s-au opus şi au blocat în ultimii ani mai multe proiecte de integrare şi solidaritate pan-europeană şi au exprimat de multe ori, prin vocea liderilor săi, poziţii eurosceptice, eurofobe.

Referitor la Brexit, este fără îndoială o mare provocare pentru UE 27, dar căreia marea majoritate a statelor membre au ales să-i răspundă prin accelerarea integrării europene, prin creşterea cooperării într-o multitudine de domenii, în interesul europenilor, care ar trebui văzuţi mai mult ca cetăţeni ai UE, cu tot ce implică aceasta şi nu doar în calitate de "consumatori", aşa cum a făcut-o fosta Comisie Europeană condusă de E. Barroso. Aşa cum s-a declarat în mai multe ocazii, Europa trebuie să fie una socială, care să aibă în centrul acţiunii sale cetăţeanul european. Depinde de România, de nivelul său de ambiţie, ce loc şi rol vom ocupa într-o Europă care merge spre federalizare, pentru că nu există o altă alternativă la Uniunea Europeană.

Şi după Brexit, România va continua să aibă foarte bune relaţii cu Regatul Unit al Marii Britanii - ne leagă multe poziţii şi interese comune. Ambele ţări se regăsesc în NATO, organizaţia pe care ne bazăm, în continuare securitatea şi apărarea".

• Andi Cristea:"Avem în faţă un pachet de incertitudini, un stat net contributor va ieşi din UE"

Europarlamentarul PSD Andi Cristea consideră că Brexitul este o urmare a marii greşeli a fostului premier David Cameron că a pornit tăvălugul şi a unei campanii mai slabe a taberei "Remain".

Domnia sa ne-a spus: "Sunt truisme deja, însă este infinit mai simplu să câştigi dezbateri explicând simplist, cu minciuni sau doar cu jumătăţi de adevăr de ce lucrurile se schimbă, nu întotdeauna în sensul dorit de societate, decât să ai câştig de cauză explicând oamenilor simpli mecanismele complexe ale UE şi lucrurile benefice pentru UK derivate din apartenenţa la Uniune. Este târziu, poporul şi-a spus cuvântul şi acest lucru trebuie respectat, indiferent de consecinţe, căci Londra nu va ieşi grozav din negocieri. Avem în faţă un pachet de incertitudini, un stat net contributor va ieşi din UE, consecinţele vor fi negative pentru politica de coeziune de exemplu, probabil eurocraţii de la Bruxelles vor încerca să impună UK o notă de plată substanţială, care să descurajeze eventuale alte state membre să meargă pe drumul ieşirii din Uniune".

Referitor la efectele Brexitului asupra ţării noastre, Andi Cristea ne-a spus: "Pierdem un stat membru net contributor la bugetul Uniunii, politica de coeziune, probabil şi cea agricolă vor fi calibrate într-un sens care ne dezavantajează pe termen mediu şi lung. Pierdem un aliat în ceea ce priveşte politica UE faţă de vecinătatea estică. Pe mine mă interesează soarta românilor din Marea Britanie şi cred că aici e şi în interesul nostru să ajutăm Londra să nu facă un Brexit dur. Dincolo de frazările cu «e important» şi «trebuie să», relaţiile bilaterale sunt cheia, avem viziuni comune în ceea ce priveşte politica de securitate.

Din păcate, incertitudinea este prezenţa şi în ceea ce priveşte situaţia cetăţenilor români, îmi doresc ca raţiunea establishmentului politic londonez să primeze în ceea ce priveşte libera circulaţie şi dreptul la muncă, însă nu pot să nu mă gândesc la varianta opusă - au fost momente recente când est europenii au fost scoşi ţapi ispăşitori pentru eşecurile politicilor interne din Marea Britanie".

Europarlamentarul consideră, că, pentru România, nu se schimbă mare lucru, în urma Declaraţiei de la Roma, prin care statele membre şi-au reînnoit angajamentele faţă de obiectivul unităţii şi coeziunii europene: "Suntem o ţară eurofilă, cu potenţial, care încă nu reuşeşte să îşi maximizeze influenţa la Bruxelles. Europa cu două viteze are un nume împachetat frumos însă nu înseamnă că nu există. Este o realitate faptul că anumite state membre nu au interesul în a facilita arderea etapelor de dezvoltare, a decalajelor care despart România de plutonul statelor vestice. Solidaritatea va fi esenţială, şi când vine vorba de preluarea imigranţilor, şi când vorbim despre politica de coeziune.

Totodată, se simte mental trecerea, cu întârziere, la un deceniu de la aderare, de la mentalitatea de stat candidat la cea de membru cu drepturi depline. E cazul să ne mişcăm mai bine în lunile şi anii următori, printr-un tandem în interes naţional, între Guvern şi Preşedinte. O echipă extinsă trebuie să includă neapărat şi europarlamentarii şi comisarul european, Corina Creţu. Avem nevoie de 3 ani de succes: 2017 economic, 2018 simbolic - momentul centenar, 2019 din perspectiva Preşedinţiei UE".

În opinia domnului Andi Cristea, România ar trebui să acţioneze România în cadrul UE "cu eleganţă, dar şi cu tenacitate, strategic, nu tactic: cultivând prietenii, dar şi ştiind periodic să spună da doar în schimbul unui beneficiu concret": "Prea ne-am dat uşor votul sau ne-am «aliniat consensului» în ultimii ani. România nu trebuie să fie un «Gică contra», dar nici un partener de ignorat. Asta înseamnă totodată o investiţie în idei şi în imagine, să facem un management deştept al credibilităţii naţionale, e important să strângem rândurile şi să venim cu idei la masa discuţiilor cu partenerii europeni. România soluţiilor europene va hrăni ambiţia şi influenţa ţării la Bruxelles".

• Daciana Sârbu: "Reprezentanţii României în instituţiile europene - să apere drepturile românilor din Marea Britanie"

Din perspectiva României, cea mai importantă miză legată de Brexit este menţinerea drepturilor câştigate ale concetăţenilor noştri care trăiesc, muncesc sau studiază acolo, apreciază Daciana Sârbu, europarlamentar PSD.

Potrivit domniei sale, ei contribuie zi de zi, prin eforturile lor, la bunăstarea unei societăţi care acum nu le poate întoarce spatele: "Românii s-au mai aflat la mijloc într-un război politic din Marea Britanie, chiar înainte să se desfiinţeze restricţiile de pe piaţa muncii din Regatul Unit. Am protestat atunci faţă de modul cum au fost trataţi, ameninţaţi, insultaţi, şi nu voi ezita nici în perioada următoare să vorbesc şi să acţionez, însă rolul principal revine celor care vor reprezenta România în negocierile privind Brexit. Aici nu trebuie să facem politică de partid! Toţi reprezentanţii României în instituţiile europene trebuie să facă front comun şi să apere drepturile românilor din Marea Britanie".

Daciana Sârbu apreciază că Summit-ul de la Roma ar fi trebuit să fie un moment care să marcheze realizările Uniunii Europene şi să fixeze reperele viitorului nostru comun. Potrivit domniei sale, era şi primul moment în care liderii statelor UE puteau transmite un semnal clar faţă de cele 5 variante de viitor propuse recent de şeful Comisiei Europene. "Din păcate, Declaraţia adoptată la Roma nu respinge ideea Europei cu mai multe viteze, care poate ascunde multe pericole pentru ţară noastră", a spus doamna Sârbu, adăugând: "Din punctul meu de vedere, o Europă care admite «intensitate şi ritmuri diferite» ale acţiunii comune nu este o Europă unită şi solidară. Iar solidaritatea este singurul principiu care ne poate face mai puternici, pentru a putea rezista tuturor dificultăţilor din prezent.

Până acum, scopul Uniunii erau tocmai armonizarea tuturor «vitezelor» naţionale, tendinţa către o dezvoltare cât mai uniformă care să creeze aceleaşi şanse pentru toţi. Acum, a accepta vitezele diferite ca pe un scop în sine va aduce fragmentare.

Am sperat că mesajul acestui summit să fie despre unitatea Europei, nu despre grade diferite de integrare. A rezultat un mesaj interpretabil, pe care forţele populiste îl vor exploata pentru a sugera slăbiciune şi lipsa de hotărâre.

Sper că poziţia României în cadrul acestei negocieri să fie una înţeleaptă, bine întemeiată şi care să urmărească interesele cetăţenilor pe termen lung. Ar fi fost binevenită o discuţie transparentă înainte de cristalizarea acestei poziţii, pentru că deciziile privind viitorul ţării noastre în UE sunt cruciale şi ne privesc pe toţi".

• Daniel Buda: "România trebuie să se impună mai mult pe plan european"

Cu privire la declanşarea BREXIT-ului şi impactul ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană asupra României, cel mai important element va fi protecţia românilor care locuiesc, studiază sau lucrează în acest stat, este de părere eurodeputatul PNL Daniel Buda, care ne-a spus: "Din informaţiile mele, reprezentanţii statului român deja au purtat discuţii cu omologii britanici astfel încât cetăţenii români aflaţi cu forme legale să nu fie afectaţi de măsura Brexit. În Marea Britanie, locuiesc extrem de mulţi cetăţeni europeni aşa cum există de altfel şi foarte mulţi cetăţeni britanici care locuiesc în statele UE, tocmai de aceea sunt convins că atât Comisia Europeană, cât şi Guvernul Britanic vor găsi soluţii reale şi echitabile astfel încât, până la urmă, cetăţenii să nu aibă de suferit".

Referitor la summitul de la Roma, domnul Buda spune că s-a creionat un set de principii şi valori care vor reprezenta viitorii piloni ai funcţionării Uniunii Europene printre care solidaritatea, prosperitatea, sustenabilitatea, o Europă socială şi puternică la nivel global şi nu în ultimul rând, unitatea: "Apreciez faptul că liderii europeni au renunţat să mai afirme despre ipoteza Europei cu cercuri concentrice sau cu mai multe viteze ceea ce, în mod cert, ar fi dus la dezintegrarea proiectului european. Mă bucur totodată că soluţiile identificate şi asumate de liderii europeni la Roma au fost rezultatul consensului şi a înţelegerii că doar o Europă puternică este o asigurare de viaţă pentru toate statele membre".

De curând, România a împlinit 10 ani de când a devenit stat membru al Uniunii Europene, a aminitit eurodeputatul, precizând: "Am fost deschişi acestui parteneriat, convinşi fiind că doar într-o Europa unită putem asigura o mai mare bunăstare cetăţenilor români. Am beneficiat de sprijin european consistent pentru dezvoltarea comunităţilor locale, pentru creşterea vizibilităţii noastre în UE, dar şi atunci când am identificat dificultăţi în asigurarea democraţiei şi a statului de drept în România.

Acum, România trebuie să se impună mai mult pe plan european dacă doreşte într-adevăr să aibă un cuvânt de spus la masă deciziilor, mai ales în contextul în care, în prima jumătate a anului 2019 vom deţine preşedinţia Uniunii Europene. Atunci, mai mult că oricând, trebuie să demonstrăm că avem capacitatea de a coordona şi gestiona problematicile întregii Europe, că avem viziune şi soluţii coerente. Mai mult, România are datoria că până în anul 2020 să absoarbă cât mai multe fonduri europene din actualul exerciţiu financiar, astfel încât să beneficieze de o dezvoltare reală iar cetăţenii să aibă parte de bunăstare, la fel că şi în ţările din Vestul Europei. Doar cu ajutorul fondurilor europene putem deveni mai competitivi în Europa şi mai frecventabili inclusiv pentru investitorii străini".