DOBÂNDA DE REFERINŢĂ, LA UN NOU MINIM ISTORIC Investitorii caută azil în afara băncilor

După ce dobânzile la depozite au scăzut pe tot parcursul anului trecut, analiştii avertizează că vom avea dobânzi reduse, atât la depozitele în lei, cât şi la cele în euro, şi în anii care urmează, şi se aşteaptă ca Banca Naţională a României să reducă şi în următoarele şedinţe dobânda de politică monetară.

Ieri, Banca Naţională a României (BNR) a redus din nou rata dobânzii de politică monetară, de la 2,75% la 2,5%.

În aceste condiţii, deponenţii la bănci vor fi împinşi să caute plasamente alternative, în funcţie de riscurile pe care sunt dispuşi să şi le asume şi de termenul pe care doresc să facă investiţia. Imobiliarele şi terenurile agricole sunt recomandate de analişti celor care au timp "să aştepte", în timp ce piaţa de capital şi mărfurile sunt destinate celor iniţiaţi, care cunosc riscurile acestor produse.

Oamenii simpli ar trebui să apeleze la specialişti ca să-şi plaseze economiile, nu să se aventureze să investească singuri, sunt de părere analiştii, care subliniază, la unison, că, la noi, nu există o educaţie financiară substanţială.

"Pentru omul de rând, nu ştiu dacă există oportunităţi reale de investiţii", ne-a spus Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, care sugerează persoanelor cu economii să-şi îndrepte atenţia către specialişti: "Astfel, apare varianta investirii în fonduri care au activităţi în diferite domenii.

Fiecare investitor are un anumit profil de risc, în funcţie de vârstă, de venituri etc., iar specialiştii pot recomanda ce fel de investiţie se potriveşte fiecăruia dintre aceştia".

Potrivit domniei sale, am ajuns la un nivel de dobânzi la depozitele în lei pe care nu le-am mai văzut până acum, de 2-3%, iar acestea vor sta mult pe piaţă, ani de zile.

• Claudiu Cazacu: "Investitorii interesaţi de conservarea capitalului şi a puterii de cumpărare pe termen lung vor privi cu atenţie aurul, în 2015"

Cu toate acestea, potrivit lui Claudiu Cazacu, analist şef la XTB România, investitorii cu aversiune la risc vor alege preponderent depozitele bancare, în ciuda remunerării tot mai slabe a acestora: "Ca alocare pe monede, euro va pierde teren în favoarea dolarului american, susţinut de economia mai puternică şi de apropierea ridicării dobânzilor de către Fed (posibil chiar înainte de luna iunie)".

În opinia sa, investitorii interesaţi de conservarea capitalului şi a puterii de cumpărare pe termen lung vor privi cu atenţie aurul, în 2015.

"Cei dispuşi la riscuri mai mari vor căuta să amplifice judicios poziţiile în favoarea dolarului, utilizând instrumente derivate, cu efect de levier", ne-a mai spus domnul Cazacu, adăgând: "Poziţiile în defavoarea euro vor primi un sprijin important odată cu trecerea Băncii Centrale Europene la politica de relaxare monetară neconvenţională masivă, dar mai ales dacă alegerile din Grecia ridică probabilitatea ieşirii ţării din zona Euro".

Analistul XTB consideră că pieţele de capital vor avea un parcurs ultra-volatil, creând oportunităţi pentru investitorii sofisticaţi, dar cu un risc foarte ridicat în ţările dezvoltate şi în general nefavorabile atitudinii "buy-and-hold" (cumpără şi păstrează).

Mărfurile agricole se profilează ca promiţătoare, în special grâul, porumbul şi zahărul, mai spune domnul Cazacu.

• Ionuţ Dumitru: "Probabil că o oportunitate de plasament ar fi terenurile agricole"

Ionuţ Dumitru spune că deponenţii se pot orienta către variante alternative de plasament, de genul fondurilor mutuale, investiţiilor în acţiuni etc., dar că trebuie să ţină cont că acestea au diverse profiluri de risc: "Orice investiţie trebuie să ia în calcul şi raportul de rentabilitate/risc. De exemplu, nu oricine îşi permite să facă o investiţie pe piaţa de capital, întrucât acţiunile de pe bursă au devenit foarte volatile ca urmare a tensiunilor externe, legate de Rusia şi Grecia".

Ionuţ Dumitru consideră că este greu de spus dacă a sosit momentul ca o persoană să-şi plaseze economiile pe piaţa imobiliară, întrucât încă nu a fost stabilit un nivel al preţurilor imobilelor.

În opinia sa, probabil că o oportunitate de plasament ar fi terenurile agricole: "Dar, şi în această zonă preţurile au crescut semnificativ în ultimii 7-10 ani, de la 200-300 de dolari pe hectar la 7.000-8.000 de euro hectarul. În orice caz, acestea sunt mai mici decât în alte state europene".

Analistul economic Aurelian Dochia susţine că riscurile şi costurile în alte plasamente decât depozitele bancare sunt destul de mari, celelalte variante pretându-se mai mult pentru economiile în valoare de zeci de mii de euro: "Având în vedere că depozitele la noi sunt reduse, nu prea există alternative de plasament".

• Doru Lionăchescu, Capital Partners: "Persoanele cu venituri peste medie nu trebuie să privească spre plasamente exotice"

Doru Lionăchescu, preşedintele Capital Partners, este de părere că persoanele cu venituri peste medie nu trebuie să privească spre plasamente exotice de genul celor din domeniul artei sau în antichităţi.

Domnia sa ne-a declarat: "Oamenii trebuie să investească în domenii pe care le înţeleg şi pe care le cunosc. Ar trebui descurajate plasamentele de genul celor pe piaţa forex şi pe bursele de mărfuri.

Pieţele de mărfuri, cum ar fi aurul sau grâul, sunt foarte riscante, deşi par facinante, pentru că sunt extrem de complicate şi volatile (un exemplu este piaţa petrolului, al cărui preţ a scăzut la jumătate, într-un an). Pieţele de mărfuri sunt dedicate exclusiv profesioniştilor, nu celor care deţin disponibilităţi peste medie. Aceştia ar trebui să deţină un portofoliu echilibrat de obligaţiuni, depozite şi acţiuni. Ar trebui să investească în indicii unei burse şi să aştepte ca aceştia să evolueze. Nu este indicat ca persoanele cu venituri medii să facă investiţii active, pentru că fondurile active au comisioane care nu se justifică. Există fonduri ce percep comisioane aproape de zero şi care urmăresc doar indicii bursieri. Cei care au economii consistente pot face mici investiţii imobiliare".

Anul trecut, indicele BET, al celor mai lichide acţiuni de la Bursa de Valori Bucureşi a urcat cu 9,14%, raportat la moneda euro, în timp ce BET-FI, indicele SIF-urilor plus Fondul Proprietatea, a scăzut cu 3,07%. Pe segmentul fondurilor de investiţii, FDI Carpatica Global a oferit cel mai bun randament, de 10,65% faţă de moneda europeană, fiind urmat de Erste Balanced RON (+8,5%) şi Erste Equity Romania (9,36%).

La depozitele în lei, cel mai bun randament ar fi fost obţinut, în 2014, la MKB NexteBank (+5,16% faţă de moneda euro), plasamentele în euro au fost cel mai bine remunerate la Marfin Bank (+3,5%).

La cursul BNR, aurul a înregistrat o apreciere cu 13,07%, în 2014, în timp ce leul a încheiat anul la un curs cu numai 0,06% peste cel de anul trecut, faţă de euro.

• Cristian Pârvan, AOAR: "Cei care supraveghează pieţele nu prea îşi fac datoria"

În opinia lui Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), educaţia financiară este redusă la noi, iar "cei care supravegheză pieţele nu prea îşi fac datoria".

Să investeşti în plasamente speculative din care să obţii randamente superioare înseamnă să te pricepi să investeşti, spune domnia sa, adăugând că depozitele continuă să reprezinte cel mai simplu mod de plasament pentru cei care nu au un nivel ridicat de educaţie financiară.

Persoanele care dispun de o astfel de cultură şi de bani şi care pot estima care este raportul risc/sacrificiu ar putea face plasamente în fonduri de investiţii şi în acţiuni, ne-a precizat Cristian Pârvan, subliniind: "Nu poţi da lovituri de azi pe mâine în imobiliare şi pe segmentul terenurilor agricole".

În opinia domniei sale, terenurile agricole ar putea fi rentabile, dar peste mai mulţi ani, după ce aceia care au investit în ele vor dezvolta culturi agricole pe respectivele suprafeţe. Astfel de investiţii dau randament pe termen lung, nu sunt speculative, spune domnul Pârvan, care menţionează că la fel se întâmplă şi cu proprietăţile imobiliare, suma investită în cumpărarea unui apartament fiind recuperată în 10-15 ani, în condiţiile în care imobilul ar fi închiriat.

Mihaela Mitroi, liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică din cadrul PricewaterhouseCoopers România, susţine că, în condiţiile unor dobânzi în scădere, ne aflăm într-o perioadă bună pentru investiţii alternative. "România prezintă încă multe oportunităţi, iar multe nişe de piaţă nu sunt acoperite. Este loc de investiţii productive, iar autorităţile ar trebui să sprijine dezvoltarea spiritului antreprenorial, care este o adevărată garanţie a dezvoltării viitoare a ţării", ne-a spus, recent, domnia sa, într-un interviu, fiind de părere că investiţiile pe bursă sau în fonduri reprezintă o alternativă la clasicul depozit bancar.

Cristian Pârvan opinează că o soluţie pentru cei care doresc să investească sume modeste de bani în vederea obţinerii unui randament ar fi dezvoltarea unor afaceri la care se pricep, cu sprijinul statului - care ar putea deduce o sumă fixă din impozitul pe care acei antreprenori ar urma să-l plătească -, pentru ca în momentul în care aceştia ar ieşi din business-ul respectiv banii câştigaţi din înstrăinarea afacerii să nu fie impozitaţi.

• Văcaru, JLL: "Spaţiile industriale, cele mai bune investiţii imobiliare în 2014"

Andrei Văcaru, şeful departamentului de consultanţă de la Jones Lang LaSalle (JLL) apreciază că piaţa spaţiilor industriale va rămâne interesantă, după ce a hibernat multă vreme şi va deveni mult mai lichidă, fiind aşteptată o creştere a numărului de tranzacţii.

Anul trecut, spaţiile industriale au avut un randament de 9,75%, potrivit domniei sale, fiind cele mai rentabile investiţii pe piaţa imobiliară.

În plus, domnul Văcaru ne-a precizat: "În acest moment, nu cred că există, pe segmentul rezidenţial, o proprietate care să aducă un randament de 10%. De exemplu, un apartament cumpărat cu 100.000 de euro nu are cum să aducă venituri din închiriere de 10.000 de euro pe an".

În opinia domniei sale, piaţa imobiliară va fi mult mai animată, anul acesta decât în 2014, şi vom avea, în special, mai multe tranzacţii cu spaţii comerciale. Totodată, Andrei Văcaru susţine că piaţa şi-a schimbat focusul anul trecut în ceea ce priveşte tranzacţiile cu terenuri.

"Dacă, după criză, cele mai multe terenuri erau cumpărate de retaileri pentru extinderea activităţii, acum terenurile sunt achiziţionate de către dezvoltatorii de centre comerciale şi spaţii de birouri", a conchis domnia sa.

În 2014, volumul investiţional pe piaţa imobiliară a crescut considerabil comparativ cu anii anteriori, depăşind 1,3 miliarde de euro, ne-a declarat Mihaela Galaţanu, research specialist al companiei de consultanţă imobiliară DTZ Echinox. Domnia sa apreciază că toate sectoarele pieţei au fost interesante pentru investiţii, dar susţine că "vedeta" anului trecut a fost segmentul de birouri.

Specialistul DTZ ne-a subliniat că randamentele investiţionale pentru spaţiile comerciale, industriale şi de birouri au scăzut uşor, pe parcursul anului trecut. În acest an, produsele investiţionale cele mai atractive vor fi, în continuare, spaţiile de birouri, ne-a mai spus Mihaela Galaţanu.

Piaţa imobiliară locală este pe locul doi în regiunea Europei Centrale şi de Est, după Polonia, la nivelul lichidităţii şi al stocului de investiţii, după cum ne-a declarat, într-un interviu, Gijs Klomp, fostul director general al companiei de consultanţă imobiliară Jones Lang LaSalle, care consideră că România a devenit o piaţă matură şi mult mai interesantă pentru investitorii imobiliari.

În opinia sa, un dezvoltator care investeşte într-o clădire de birouri îşi recuperează banii în 2-3 ani de la finalizarea proiectului.

NOTĂ:

Articolul nu reprezintă o sugestie de investiţie.