Criza financiară din Grecia nu pare să se răspândească în alte state din zona euro, care au datorii publice însemnate, susţine directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Dominique Strauss-Kahn.
Oficialul FMI a respins speculaţiile privind potenţiala intrare în incapacitate de plată a unor state din zona euro, care au deficite mari şi datorii ridicate, precum Portugalia, Irlanda sau Spania, subliniind că aceste scenarii nu fac decât să aducă teamă pe pieţe.
"Poţi adăuga pe listă toate ţările din zona euro, ca să sperii lumea în legătură cu orice", a afirmat directorul FMI, într-un interviu acordat Reuters, la Nairobi. Domnia sa a adăugat: "Nu cred că se va întâmpla aşa ceva. Avem o problemă cu Grecia. Nu avem, însă, o problemă cu Spania, până acum. Zona euro trebuie să abordeze problema Greciei, ceea ce şi face. Nimeni nu ştie ce se va întâmpla mâine dimineaţă, dar nu există niciun motiv de răspândire a problemelor în Portugalia sau Spania".
Oficialul FMI este încrezător că statele din zona euro pot gestiona situaţia din Grecia.
Săptămâna trecută, premierul elen, George Papandreou, a declarat că Grecia ar putea fi nevoită să apeleze la un ajutor de la FMI, ca să-şi poată onora obligaţiile financiare scadente în luna aprilie, dacă Uniunea Europeană nu-i acordă sprijin. În opinia lui Strauss-Kahn însă, situaţia nu impune implicarea FMI dincolo de asistenţa tehnică acordată în prezent Atenei.
"Zona euro vrea să gestioneze singură situaţia. Pot înţelege asta şi cred că va rezolva problema", a arătat oficialul FMI, menţionând: "Sper că zona euro va rezolva problema, noi suntem aici doar pentru a ajuta. Dacă va fi nevoie de mai mult, vom fi gata să intervenim, dar cred că europenii vor putea face faţă problemei".
Premierul Papandreou a obţinut sprijinul politic al liderilor UE în privinţa problemelor finanţelor publice ale statului elen, însă nu şi-a asigurat, încă, vreo măsură concretă de ajutor financiar.
Datoria publică a Greciei a depăşit 300 de miliarde de euro, cu mult peste PIB-ul ţării, estimat la 250 de miliarde de euro pe an, iar deficitul bugetar a crescut la 12,7% din PIB în 2009 - cel mai ridicat din UE.
Guvernul de la Atena trebuie să se împrumute cu 53 de miliarde de euro în acest an, din care cel puţin 20 de miliarde până la sfârşitul lunii mai, pentru restituirea datoriilor şi acoperirea deficitul bugetar.