Dosar BURSA | America azi: Izolare, Polarizare, Reconfigurare Globală (Episodul II)

Episodul anterior a analizat în detaliu diviziunile interne care marchează al doilea mandat al lui Donald Trump: polarizarea politică, susţinerea conservatoare, dar şi formele sofisticate de opoziţie internă. Acum, privirea se îndreaptă spre exterior. Ce înseamnă Trump 2.0 pentru restul lumii? Ce spun aliaţii, ce fac rivalii, cum răspund pieţele globale?

• Situaţia externă a SUA

• A. Cine îl susţine pe Trump la nivel internaţional

Pe măsură ce Donald Trump îşi continuă al doilea mandat la Casa Albă, semnalele internaţionale sunt mixte. Deşi o bună parte din aliaţii tradiţionali ai SUA au exprimat îngrijorări sau opoziţie faţă de politica externă şi comercială a noii administraţii, preşedintele american continuă să atragă sprijin din anumite cercuri externe - în special din America Latină şi Europa Centrală.

• El Salvador: Bukele şi Trump - o alianţă strategică

Unul dintre cei mai vocali susţinători ai preşedintelui Trump este Nayib Bukele, preşedintele El Salvadorului. Într-un gest interpretat ca susţinere directă a politicii anti-imigraţie a SUA, Bukele a acceptat să găzduiască membri ai grupului infracţional Tren de Aragua, deportaţi de autorităţile americane, pe baza unei noi politici ce invocă Alien Enemies Act - controversată în cercurile internaţionale pentru interpretarea sa agresivă a legislaţiei privind imigraţia.

"Sprijinul tău în eforturile mele de a combate imigraţia ilegală este profund apreciat", a declarat Trump într-un mesaj transmis liderului salvadorian. Acest parteneriat subliniază un interes comun pentru măsuri dure în materie de securitate şi control al migraţiei (New York Post, 2025).

• Europa Centrală: simpatia naţionalistă şi rezervele geopolitice

În Europa Centrală şi de Est, partidele naţionaliste şi conservatoare au primit cu entuziasm revenirea lui Trump în funcţie. Printre acestea se numără Lege şi Justiţie (PiS) din Polonia, care, în ciuda divergenţelor interne, a văzut în Trump un aliat împotriva federalismului european şi a progresismului occidental.

Totuşi, tonul iniţial de entuziasm a fost urmat de rezerve exprimate de liderii regiunii, în special în ceea ce priveşte deschiderea administraţiei Trump către Rusia. Retorica ambiguă a Casei Albe privind conflictul din Ucraina şi lipsa unui angajament ferm în cadrul NATO au stârnit îngrijorări, în special în Polonia şi în ţările baltice, care se bazează pe sprijinul american în faţa ameninţărilor din Est (Financial Times, 2025).

În timp ce sprijinul internaţional pentru administraţia Trump 2.0 nu este pe cât de larg era în 2017, relaţiile bilaterale specifice rămân esenţiale. Lideri precum Bukele susţin deschis politicile preşedintelui american, în timp ce, în Europa Centrală, sprijinul este mai mult ideologic decât strategic - condiţionat de poziţionările geopolitice ale Casei Albe.

• B. Cine se opune politicilor americane

După ce şi-a început al doilea mandat în ianuarie 2025, preşedintele Donald Trump a reluat o serie de politici comerciale şi externe controversate, care au provocat o reacţie globală fermă. De la tarife vamale impuse partenerilor strategici până la retrageri din acorduri internaţionale, Administraţia Trump 2.0 s-a confruntat cu opoziţie internaţională amplă, atât din partea guvernelor, cât şi a organizaţiilor globale.

Ce înseamnă, în termeni reali, izolarea Americii? Pierderea hegemoniei sau doar o pauză strategică? Pentru o analiză a mutaţiilor globale provocate de Trump 2.0, vezi articolul dedicat: "Efectele geopolitice ale Americii izolate: De la hegemon la outsider?"

Citeşte Efectele geopolitice ale Americii izolate: De la hegemon la outsider?

• Uniunea Europeană şi aliaţi asiatici: reacţie la protecţionism

Liderii Uniunii Europene, împreună cu cei din Japonia, Noua Zeelandă, Taiwan şi Coreea de Sud, au condamnat în mod colectiv noile tarife vamale impuse de SUA - 20% pentru importurile din UE, 10% pentru cele din Marea Britanie şi 34% pentru China.

Aceştia au descris măsurile drept "protecţioniste şi destabilizatoare pentru comerţul global", acuzând Washingtonul că subminează principiile Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) şi încalcă acordurile comerciale multilaterale (Reuters, 2025).

• Reacţia organizaţiilor internaţionale şi a ONG-urilor

Pe lângă partenerii guvernamentali, organizaţiile internaţionale au exprimat o opoziţie clară. Naţiunile Unite au criticat retragerea SUA din mai multe tratate multilaterale, inclusiv unele acorduri privind schimbările climatice şi migraţia.

Organizaţii neguvernamentale precum Human Rights Watch, Amnesty International şi Southern Poverty Law Center au acuzat administraţia de erodarea drepturilor omului, în special în ceea ce priveşte politicile de deportare şi restrângerea accesului la azil (Euronews, 2025).

• Lideri europeni: critică directă

Lideri din Europa de Vest şi Sud, inclusiv Pedro Sanchez (premierul Spaniei) şi Giorgia Meloni (prim-ministrul Italiei), şi-au exprimat îngrijorarea faţă de politicile comerciale ale Casei Albe. Aceştia au avertizat că aceste măsuri pot duce la o fragmentare a pieţei globale şi la escaladarea conflictelor comerciale între economiile majore ale lumii (El HuffPost, 2025).

• Opoziţie internaţională coordonată

Deşi preşedintele Trump menţine relaţii favorabile cu anumite guverne şi lideri internaţionali, opoziţia faţă de politica sa externă şi economică pare să fie mai extinsă şi mai coordonată în al doilea mandat. De la instituţii multilaterale la lideri europeni şi asiatici, tonul general este de îngrijorare şi rezistenţă faţă de o viziune americană din ce în ce mai unilaterală.

Pe lângă opoziţia diplomatică şi comercială, administraţia Trump 2.0 se confruntă şi cu critici intense din partea comunităţii economice internaţionale, în urma unei erori majore de calcul privind impactul tarifelor vamale. Noile măsuri anunţate în februarie 2025, ce includ tarife de 20% pentru importurile din UE şi 34% pentru cele din China, au fost prezentate ca având un potenţial de generare a unor venituri suplimentare de 300 de miliarde de dolari anual.

Însă evaluări independente realizate de Brookings Institution şi Peterson Institute arată că administraţia nu a luat în considerare scăderea prognozată a volumului de importuri cauzată de tarifele în sine. Ajustările sugerează că veniturile reale s-ar situa între 90 şi 120 de miliarde USD - semnificativ sub cifra anunţată.

Această discrepanţă a fost descrisă de The Economist (29 martie 2025) drept un caz de "populism fiscal bazat pe modele greşite", care riscă să afecteze atât credibilitatea guvernului american, cât şi încrederea investitorilor internaţionali.

• C. Tabel comparativ: Sprijin vs. Opoziţie internaţională faţă de Trump 2.0

• Evaluare generală:

- Sprijinul internaţional pentru Administraţia Trump 2.0 este limitat, punctual şi adesea ideologic. Exemple notabile sunt Nayib Bukele în El Salvador şi partide conservatoare din Europa Centrală. Totuşi, chiar şi aceşti susţinători manifestă rezerve când vine vorba de relaţiile geopolitice ale SUA cu Rusia sau despre angajamentele NATO.

- În schimb, opoziţia internaţională este mult mai extinsă, organizată şi instituţională. Ea implică alianţe comerciale majore (UE, Japonia), organizaţii multilaterale (ONU) şi ONG-uri internaţionale cu autoritate morală. Criticile vizează atât politica economică (tarifele), cât şi cea umanitară (imigraţie, drepturi).

Tendinţa dominantă pe plan internaţional în aprilie 2025 este contra Administraţiei Trump 2.0, reflectând o ruptură între SUA şi ordinea multilaterală internaţională pe care a contribuit să o creeze în deceniile anterioare.

După această incursiune în harta internaţională a reacţiilor faţă de Trump 2.0, concluzia e clară: izolarea Americii nu este o figură de stil, ci o realitate cu consecinţe economice, strategice şi simbolice. În volumul al treilea, pătrundem în zona cea mai delicată şi tulbure a acestei epoci: intenţiile profunde ale administraţiei Trump, proximităţile ideologice cu regimuri autoritare şi, mai ales, întrebarea fundamentală: poate America supravieţui unei astfel de rupturi sistemice?

Post Scriptum

Elon Musk a încercat să-l convingă pe preşedintele Donald Trump să renunţe la impunerea taxelor vamale, însă nu a reuşit să-l facă să se răzgândească, potrivit presei internaţionale. În schimb, Trump a ridicat miza şi a ameninţat că va impune un tarif suplimentar de 50% la importurile din China, pe lângă cel de 34% anunţat săptămâna trecută.

Citeşte Dosar BURSA | America azi: Izolare, Polarizare, Reconfigurare Globală (Episodul I)