DOSARUL BEATRICE Orice critică adusă lui Horia Ciorcilă păleşte în faţa pledoariei avocatului său

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, vineri, cererea lui Horia Ciorcilă, preşedintele Consiliului de Administraţie al Băncii Transilvania, să nu ia în considerare un raport al firmei americane de consultanţă Alvarez&Marsal, realizat pentru Banca Centrală a Ciprului, deşi avocatul său a susţinut că acesta nu are legătură cu cazul în care omul de afaceri este acuzat de manipulare de piaţă şi spălare de bani şi că, în plus, prejudiciază imaginea băncii, potrivit Bancherul.ro.

Orice critică adusă lui Horia Ciorcilă păleşte în faţa pledoariei avocatului său. În faţa instanţei, acesta a afirmat, potrivit Bancherul.ro, că publicarea informaţiilor despre situaţia dificilă a firmelor lui Horia Ciorcilă ar fi "extrem de prejudiciabile", fiind vorba despre credite de 80 de milioane de euro ale unor firme aflate în incapacitate de plată, cu garanţii reduse la jumătate în cauza crizei.

"Nu este o mândrie pentru niciun om de afaceri să ajungă în situaţia ca firmele sale să nu poată restitui credite de valori atât de mari. Iar când o astfel de persoană este şi preşedintele celei de-a treia bănci din România, publicarea acestei situaţii poate cauza un prejudiciu de imagine pentru bancă, pe care noi dorim să o protejăm de eventuale consecinţe negative", a declarat avocatul, citat de Bancherul.ro.

În replică, procurorul prezent la proces a spus că prezentarea situaţiei firmelor lui Ciorcilă nu are legătură directă cu acest proces, dar oferă o imagine de ansamblu asupra întregii afaceri, după cum se arată şi în rechizitoriul prin care a fost trimis în judecată omul de afaceri, mai exact, cum au fost rostogolite acele credite, cu condiţia ca Ciorcilă să faciliteze cumpărarea de către Bank of Cyprus a acţiunilor Băncii Transilvania.

Cele trei judecătoare ale Înaltei Curţi nu au fost, însă, impresionate de potenţialul prejudiciu de imagine pe care l-ar suferi banca şi firmele lui Ciorcilă, astfel că au respins cererea, considerând că respectivele probe sunt relevante pentru acest proces, mai arată articolul din Bancherul.ro. În plus, judecătorii au respins şi o altă cerere a lui Horia Ciorcilă, de a i se ridica sechestrul asupra unor conturi în valoare de 41 milioane lei.

Raportul Alvarez&Marsal descrie cum s-a derulat afacerea achiziţiei de către Bank of Cyprus a unui pachet de aproape 10% din acţiunile Băncii Transilvania (BT), afacere care a primit numele de cod "Beatrice" în rapoartele interne ale băncii cipriote care pregăteau respectiva afacere, în 2009.

Raportul menţionează că Bank of Cyprus a cumpărat acţiunile BT prin diverse structuri, inclusiv prin firmele lui Horia Ciorcilă, care au ascuns deţinătorul real al acţiunilor, cu scopul să limiteze impactul asupra preţului acţiunilor, piaţa nefiind informată despre intenţia de a cumpăra un pachet semnificativ în BT.

În raport se arată că mai multe firme off-shore înregistrate în Cipru şi controlate de Horia Ciorcilă se confruntau, în 2009, cu rambursarea creditelor în valoare de 80 de milioane de euro obţinute de la Alpha Bank şi Bank of Cyprus în anii anteriori, din cauza crizei financiare şi a scăderii valorii garanţiilor.

Horia Ciorcilă a cerut băncii cipriote şi celei greceşti reeşalonarea datoriilor, dar se pare că Alpha Bank nu era dispusă să îi aprobe cererea, dată fiind situaţia dificilă a firmelor sale, conform raportului citat de Bancherul.ro.

Şefii Bank of Cyprus, se arată în raport, erau la curent cu problemele pe care le avea Ciorcilă cu datoriile firmelor sale şi cu faptul că Alpha Bank nu voia să-i reeşaloneze creditele, astfel că au pus la cale un mecanism care prevedea că, în schimbul aprobării reeşalonării creditelor pentru firmele lui Ciorcilă, acesta urma să vândă Bank of Cyprus o parte din acţiunile pe care le deţinea la Banca Transilvania, prin intermediul unui offshore cipriot pe care-l controla, Dodworth.

În acest fel, Bank of Cyprus putea cumpăra, în secret şi la preţ redus, o cotă importantă din capitalul Băncii Transilvania, iar Horia Ciorcilă, afirmă raportul, îşi salva firmele de la faliment şi obţinea, în acelaşi timp, un profit important din diferenţa dintre preţul de vânzare convenit iniţial cu banca cipriotă şi preţul efectiv la care s-a realizat tranzacţia la Bursa de Valori Bucureşti.