English
Actualizare 14:40
Comisia juridică din Senat a stabilit marţi, prin vot, să avizeze favorabil solicitarea procurorilor de începere a urmăririi penale în cazul fostului ministru, Varujan Vosganian, urmând ca plenul Senatului să aibă decizia finală asupra cererii, transmit sursele din presă.
---
Actualizare 11:15 Adriean Videanu: "Mi-a fost adusă la cunoştinţă expertiza"
Adriean Videanu a ieşit de la DIICOT, declarând că i-a fost adusă la cunoştinţă expertiza procurorilor.
(E.D.)
---
Actualizare 10:20 Adriean Videanu a fost adus la DIICOT
Adriean Videanu a ajuns, în această dimineaţă, la sediul DIICOT, pentru audieri.
• Urmăriţi în articol filmarea cu Adriean Videanu
(Elena Deacu)
---
Procurorii DIICOT au reluat, ieri, cererile de urmărire penală în celebrul dosar Romgaz pentru foştii miniştri ai Economiei Varujan Vosganian şi Adriean Videanu. Solicitările vor fi trimise Senatului, în cazul lui Vosganian, respectiv preşedintelui Klaus Iohannis, în ceea ce-l priveşte pe Videanu.
Surse judiciare ne-au explicat că au apărut elemente noi în dosar şi au fost extinse acuzaţiile, infracţiunile fiind încadrate conform noului Cod Penal.
Iniţial, în 2012, acuzaţiile formale în acest dosar au fost de complot şi subminare a economiei naţionale, conform vechii legislaţii.
În toamna anului 2013, fostul preşedinte Traian Băsescu a aprobat începerea urmăririi penale împotriva lui Adriean Videanu, iar procurorii au putut să instituie sechestru asigurător pe averea acestuia. Însă, senatorii l-au protejat pe Varujan Vosganian şi imunitatea fostului ministru nu a fost ridicată.
Conform comunicatului de ieri al DIICOT, senatorul Vosganian este acuzat de constituirea unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi complicitate la delapidare. Videanu are capete de acuzare similare.
Din referatul întocmit de procurori rezultă suspiciunea că, în perioada decembrie 2006 - decembrie 2008, Varujan Vosganian, şi în perioada decembrie 2008 - septembrie 2010, Adriean Videanu, în calitate de miniştri, au aprobat, semnat şi susţinut în Guvern un număr de 6 Ordine, respectiv trei Memorandumuri, în scopul sprijinirii intereselor financiare ale grupului infracţional constituit de către suspectul Ioan Niculae. Foştii miniştri ar fi utilizat Romgaz (unitate naţională de interes strategic) în interesul privat al Interagro (grup controlat de Niculae), acordând discount-uri comerciale substanţiale la livrarea de gaze naturale, peste plafoanele practicate de producătorul naţional de gaze, precum şi gaze naturale exclusiv din producţia internă, cu nerespectarea dispoziţiilor legale şi în condiţiile în care Interagro înregistra debite istorice la plata gazelor consumate.
Comunicatul DIICOT precizează: "Astfel, demersurile miniştrilor Vosganian şi Videanu s-au realizat în condiţiile în care Interagro înregistra o datorie reprezentând circa 70% din bugetul anual al societăţii naţionale, fiind grav afectate principalele activităţi ale Romgaz, societatea naţională fiind transformată practic într-un furnizor al unui client privat privilegiat şi fiind pus în pericol sistemul energetic naţional pe segmentul gazelor naturale. Mai mult, prin folosirea Romgaz în favoarea Interagro, s-au creat riscuri semnificative în planul securităţii energetice a României".
În Referate se mai reţine că Romgaz a livrat în această manieră către grupul controlat de Niculae, gaze naturale din producţia proprie în valoare de cca. 1.500.000.000 lei, respectiv circa 500.000.000 USD, din care aproximativ 270.000.000 lei, respectiv 92.000.000 USD, reprezintă valoarea reducerilor comerciale acordate ilegal.
Procurorii mai afirmă că valoarea reducerilor comerciale de întreruptibilitate acordate către Interagro pentru achiziţiile de gaze naturale din producţia internă a Romgaz reprezintă un procent de circa 51% din totalul de 500.000.000 lei aferent reducerilor comerciale acordate consumatorilor eligibili cu statut de consumatori întreruptibili în perioada februarie 2008 - decembrie 2010.
• Viziunea Alinei Bica în dosar
În 2013, specialista în energie, Otilia Ana Nuţu, a declarat presei centrale că Alina Bica, pe atunci şefa DIICOT, ar fi ajutat, în 2009, când era secretar de stat la Ministerul Justiţiei, achiziţionarea discreţionară a gazelor naturale, prin viza de legalitate pe care a dat-o pentru emiterea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului (OUG) nr. 54/2009 privind stabilirea unor măsuri temporare în domeniul gazelor naturale. OUG nr. 54 a devenit, prin votarea în Parlament în 2010, Legea 332.
În replică, Alina Bica a precizat, la vremea respectivă, că nota de fundamentare referitoare la Ordonanţa de Urgenţă a fost avizată cu observaţii de domnia sa, când era secretarul de stat la Ministerul Justiţiei. "Acest aspect extrem de important presupune că Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti a adresat Ministrului Economiei, respectiv domnului Adriean Videanu, cel care semna nota de fundamentare în calitate de iniţiator, o scrisoare conţinând observaţiile şi recomandările referitoare la necesitatea modificării atât a documentaţiei proiectului, cât şi a proiectului de act normativ după cum urmează: necesitatea ca documentaţia proiectului să fie completată cu avizul de oportunitate al Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul, precum şi completarea preambulului proiectului cu elemente care să susţină prezentarea consecinţelor negative care vizează afectarea interesului general ce reclamă intervenţia legislativă pe calea ordonanţei de urgenţă, în vederea satisfacerii exigenţelor constituţionale ale art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată. Se mai sublinia necesitatea ca proiectul să fie însuşit şi de către Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, dar şi faptul că este necesară consultarea Consiliului Concurenţei şi completarea în mod corespunzător a notei de fundamentare. Din această perspectivă, se arăta că, potrivit punctului de vedere al Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, măsurile ce urmau a fi adoptate, puteau crea premisele unor vicii de neconstituţionalitate".
Doamna Bica a mai spus în 2013 că Ministerul Justiţiei avizează proiectele de acte normative strict sub aspectul legalităţii, fără a putea refuza o astfel de avizare pe considerent de oportunitate sau utilitate.
• Niculae şi Videanu au sechestru pe avere încă din 2013
Prin Ordonanţele din datele de 24 şi 26 septembrie 2013, DIICOT a dispus, în dosarul Romgaz, instituirea sechestrului asigurător, până la concurenţa sumei de 277.000.000 lei, asupra mai multor bunuri ale lui Adriean Videanu: un imobil situat în Snagov, 3 apartamente situate în municipiul Bucureşti, un apartament situat în localitatea Mamaia, judeţ Constanţa.
În cauză s-a mai dispus indisponibilizarea prin poprire a tuturor sumelor deţinute în conturile deschise la 2 unităţi bancare pe numele lui Videanu precum şi a sumelor datorate acestuia cu titlul de dividende de către 2 societăţi comerciale.
De asemenea, DIICOT a mai dispus indisponibilizarea prin instituirea sechestrului a unui număr de 66.906 acţiuni din proprietatea lui Adriean Videanu la trei societăţi comerciale.
Omul de afaceri Ioan Niculae s-a mai căptuşit cu un dosar după ce procurorii i-au pus sechestru pe o parte din bunuri în cazul Romgaz. În luna iulie a anului trecut, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) au respins contestaţia formulată de Ioan Niculae în cazul sechestrului asigurător pus de procurorii DIICOT pe mai multe bunuri mobile şi imobile ale omului de afaceri.
Proprietarul Interagro (urmărit penal, alături de diverşi apropiaţi ai săi, pentru sustragere de sub sechestru şi spălare de bani) ar fi înstrăinat fără drept, cu complicitatea unor funcţionari de la Cadastru, imobile şi părţile sociale deţinute la firmele lui, susţin procurorii DIICOT.
Astfel, pe 23 iunie 2014, a fost dispusă extinderea urmăririi penale faţă de Ioan Niculae, soţia Domniţa, fiica Adina şi o apropiată a omului de afaceri, Nicoleta Toncea. Toţi patru sunt suspectaţi de sustragere de sub sechestru şi spălare de bani, pe seama afaceristului fiind pusă şi infracţiunea de instigare la abuz în serviciu.
Anchetatorii consideră că Ioan Niculae ar fi sustras de sub sechestru mai multe bunuri, "angrenând în această activitate infracţională atât membri ai familiei sale ori persoane cu care se află în relaţii de prietenie, cât şi funcţionari din cadrul Oficiilor de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI)".
Procurorii mai susţin că Ioan Niculae şi-ar fi înstrăinat fără drept părţile sociale deţinute la SC Interagro SRL, SC Intercereal SRL, SC Pensiunea Artemis SRL, SC Donau Fish SRL şi SC Interagro SA. Părţile sociale de la Interagro SA au fost vândute către Adina Niculae, iar celelalte către Nicoleta Toncea, deşi măsura sechestrului fusese comunicată oficial firmelor în cauză încă din 13 iunie 2012.
• Interesele fostului şef DIICOT s-au reunit cu ale inculpaţilor în dosar
O investigaţie a DNA privind retrocedările a condus la arestarea Alinei Bica, iar cercetările au condus şi la deschiderea altor dosare. Astfel, Alina Bica, Adriean Videanu, Dorin şi Alin Cocoş, precum şi Ionuţ Mihăilescu (fost consilier al Alinei Bica) au fost arestaţi preventiv, sâmbătă, pentru 30 de zile. Decizia ICCJ luată în dosarul ANRP 2 nu este definitivă. Arestarea celor cinci fusese cerută de DNA, într-un dosar disjuns din cel în care Alina Bica a fost trimisă în judecată în legătură cu retrocedarea ilegală a unui teren din Capitală (dosarul ANRP 1).
Potrivit DNA, la 24 septembrie 2013, în dosarul Romgaz instrumentat de DIICOT, procurorul de caz a dispus luarea măsurilor asiguratorii prin instituirea unui sechestru şi asupra a 80 de acţiuni, deţinute la SC Titan Mar SA de Adriean Videanu. Ulterior, pe 25 februarie 2014, printr-o ordonanţă, Alina Bica, în calitate de procuror-şef DIICOT, a dispus, "cu încălcarea prevederilor legale de competenţă", admiterea solicitării lui Videanu şi a ridicat sechestrul asigurător, conform DNA. Prin această acţiune, Alina Bica i-a facilitat lui Adriean Videanu reintroducerea în circuitul economic a celor 80 de acţiuni, creând posibilitatea înstrăinării lor către persoane interpuse şi sustragerea de la acoperirea prejudiciului, lucru care s-a şi întâmplat.
În decembrie, presa centrală a relatat, pe surse, că şi Ioan Niculae i-ar fi dat mită lui Bica pentru tergiversarea unui dosar. În replică, Niculae a negat, la vremea respectivă că i-ar fi dat mită 3,5 milioane euro fostului procuror şef al DIICOT, Alina Bica, pentru tergiversarea dosarului Romgaz.
"În dosarul Romgaz m-am prezentat în faţa organelor de cercetare penală, respectiv în faţa procurorilor de caz, ori de câte ori am fost chemat, însoţit de fiecare dată de avocaţii mei, iar toate apărările pe care mi le-am făcut în această cauză au fost şi sunt în conformitate cu legea penală. Dosarul este unul complex, care presupune o amplă cercetare judiciară, de lungă durată, inclusiv realizarea unei expertize contabile, ceea ce face lipsită de orice logică presupusa mea încercare de a da bani procurorului şef al DIICOT, pentru tergiversarea acestuia, până la împlinirea termenului de prescripţie. Precizez că, potrivit codului penal, termenul de prescripţie la infracţiunea de subminare a economiei naţionale este de 30 de ani, fiind practic imposibil ca un dosar să fie întârziat atât timp. Cred că mulţi dintre cei suspectaţi în acest dosar nu ar mai fi în viaţă peste 30 de ani", a mai spus Niculae.
Omul de afaceri a mai fost audiat în dosar şi săptămâna trecută, surse citate de presa centrală vehiculând, ieri, ideea că şi alte persoane implicate în dosar vor trece prin noi audieri.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
