Dosarul "Şpagă pe calea ferată", retrimis la Parchet

Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au decis, ieri, să retrimită la procurori dosarul în care fostul ministru Sebastian Vlădescu este acuzat de corupţie. Judecătorii au stabilit un termen de cinci zile pentru refacerea de către procurori a întregului rechizitoriu.

Decizia pare la prima vedere ciudată ţinând cont că într-un dosar corelat cu acesta, fostul reprezentant al companiei austriece Swietelsky, Josef Hornegger, a recunoscut faptele de care a fost acuzat şi faptul că i-a dat 2,1 milioane euro, cu titlu de şpagă, lui Sebastian Vlădescu pentru plăţile efectuate de către statul român, prin Minis­terul Transporturilor pentru lucrările efectuate de firma respectivă la reabilitarea tronsoanelor de cale ferată Bucureşti-Câmpina şi Bucureşti-Constanţa. Acordul de recunoaştere a faptelor comise şi a vinovăţiei de către Josef Hornegger a fost aprobat anul trecut de magistraţii Tribunalului Bucureşti care au decis condamnarea fostului reprezentant al firmei Swietelsky la 3 ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei, dar cu o supraveghere a condamnatului pentru o perioa­dă de trei ani.

Culmea este că, în dosarul retrimis ieri la Parchet, magistraţii Înaltei Curţi au decis în luna ianuarie să restituie sumele şi bunurile depuse cu titlu de cauţiune de fostul ministru de Finanţe Sebastian Vlădescu şi de Cristian Bou­reanu.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au decis trimiterea în judecată, în 15 noiembrie 2019, a dosarului în care fostul ministru al Finanţelor este acuzat de luare de mită şi trafic de influenţă. În acest caz, între inculpaţi sunt şi un angajat al Ministerului, un secretar de stat şi politicianul Cristian Boureanu. Fos­tul ministru al Finanţelor, Sebastian Vlădescu a fost trimis în judecată pentru săvârşirea a două infracţiuni de luare de mită şi a unei infracţiuni de trafic de influenţă.

Ceilalţi inculpaţi din dosar sunt: Mircea-Ionuţ Costea, fost angajat în cadrul Ministerului Finanţelor, deţinând o funcţie de conducere într-o bancă de stat la data faptelor, pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă şi complicitate la luare de mită; de un administrator al unor societăţi comerciale, persoană apropiată de conducerea CNCFR pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă şi complicitate la luare de mită, de Constantin Dascălu, secretar de stat în cadrul Ministerului Trans­porturilor în perioada săvârşirii faptelor, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită şi de Cristian-Alexandru Boureanu, parlamentar şi vicepreşedinte al unui partid politic aflat la guvernare în perioada săvârşirii faptelor, pentru săvârşirea unei infracţiuni de trafic de influenţă.

"Cauza are ca obiect infracţiuni de corupţie săvârşite în perioada 2005-2017, respectiv plăţi în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro făcute de către o companie străină, cu titlu de comisioane, către oficiali ro­mâni sau persoane cu influenţă asupra acestora, în legătură cu încheierea şi executarea unor contracte de reabilitare a liniei ferate", arăta DNA.

Amintim că în acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat de Josef Hornegger cu procurorii DNA se arată că reprezentantul societăţii Swietelsky a contribuit la remiterea, cu titlu de mită, a mai multor sume de bani unor oficiali din cadrul Ministerelor de Finanţe şi Transporturi, după cum ur­mează:

- suma totală de 1.114.000 euro a fost dată inculpatului Dascălu Constantin, pentru ca acesta să îşi îndeplinească atribuţiile de serviciu de secretar de stat în Ministerul Transporturilor în aşa fel încât să asigure, pe de o parte, finanţarea necesară plăţii facturilor aferente lucrărilor efectuate la tronsonul de cale ferată Bucureşti-Constanţa şi, pe de altă parte, finanţarea necesară plăţii TVA restante de la lucrările efectuate la tronsonul Bucureşti-Câmpina.

- suma totală de 65.000 euro a fost remisă fostului ministru de Finanţe Vlădescu Sebastian, în acelaşi scop;

- suma totală de 2.117.000 euro a ajuns tot la inculpatul Vlădescu Sebas­tian, care ar fi urmat să îşi exercite influenţa pe care a pretins că o avea asupra ministrului transporturilor pentru a-l determina să asigure finanţarea necesară plăţii facturilor aferente lucrărilor efectuate la tronsonul de cale ferată Bucureşti-Constanţa.

Conform datelor din dosarul res­pectiv, şpaga nu a fost plătită de Josef Hornegger, ci chiar de către Swietelsky Austria în conturile oficialilor români menţionaţi mai sus. Potrivit procurorilor, în schimbul contribuţiei sale la săvârşirea faptelor de corupţie, Hornegger a obţinut, de la compania pe care o reprezenta, suma de 1.100.000 euro, prin intermediul unei firme off shore.