Draghi, BCE: "Perspectivele economiei zonei euro continuă să fie provocatoare"

Perspectivele economice ale zonei euro continuă să fie provocatoare, însă a doua parte a acestui an ar putea aduce o uşoară revenire, spune preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi.

"Există câteva semne de posibilă stabilizare", a afirmat Draghi, într-un discurs susţinut în timpul unei vizite la Shanghai, adăugând: "Scenariul nostru de bază continuă să prevadă o revenire treptată începând din a doua parte a anului".

După ce, luna trecută, a redus dobânda de politică monetară a BCE la 0,5% (minim istoric), Draghi a semnalat că instituţia este pregătită să continue scăderea acestei rate, dacă situaţia economică se va înrăutăţi.

Ulterior afirmaţiilor lui Draghi, datele oficiale au arătat că şomajul din zona euro a atins un nou record în aprilie, de peste 12%, iar recesiunea s-a înrăutăţit în primul trimestru.

Totuşi, majoritatea analiştilor anticipează că BCE nu va reduce din nou dobânda în cadrul şedinţei de politică monetară programată pentru data de 6 iunie.

"Motoarele unei reveniri economice progresive sunt politica monetară puternic acomodativă şi evoluţia pozitivă a exporturilor, generată de cererea externă", a mai spus Draghi, adăugând: "Recentele creşteri ale burselor au adus câştiguri practic tuturor agenţilor economici, inclusiv corporaţiilor, băncilor şi populaţiei".

Pe de altă parte, preşedintele BCE le-a cerut băncilor să menţină o abordare transparentă în privinţa riscurilor, deoarece sectorul financiar trebuie să transmită către economia reală efectul politicii monetare a BCE.

"Este în primul rând responsabilitatea acţionarilor să se asigure că banca lor este solvabilă şi are capacitatea să-şi susţină activitatea. Iar dacă sectorul privat nu poate sau nu doreşte să furnizeze capitalul necesar ca să asigure solvabilitatea, autorităţile fiscale şi de reglementare trebuie să decidă ce măsuri trebuie luate", a declarat Draghi, precizând că BCE nu poate ajuta băncile să se recapitalizeze.

Oficialul BCE a subliniat că toate deficitele de capital din sistemul bancar trebuie acoperite fie de guverne, fie de fondurile de salvare ale zonei euro, înainte ca instituţia să devină supraveghetor unic în UE.