DRAGOŞ DAMIAN, APMGR: 20 de companii - la Tribunal cu taxa clawback - 11.06.2012

Cel puţin 20 de companii farmaceutice se află în Instanţă, cu procese pe rol legate de taxa de clawback, ne-a spus Dragoş Damian, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR). Domnia sa ne-a precizat că societăţile reclamă fie datele transmise de Casa de Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), fie Ordonanţa de Urgenţă care legiferează taxa, fie cuantumul acesteia, solicitând suspendarea ei.

"Este evident că se strânge laţul în jurul acestei taxe. Justiţia anulează notificările făcute pentru primul trimestru (n.r. de achitare a taxei), avocatul poporului consideră că Ordonanţa 110, care legiferează taxa clawback, are nuanţe de neconstituţionalitate. Dacă această taxă nu se va modifica, situaţia va deveni dramatică", ne-a spus domnul Damian.

Deja producătorul de medicamente "Labormed" a câştigat în Instanţă suspendarea notificării de plată a taxei pe primul trimestru din acest an, care are o valoare mai mare de 2 milioane de euro.

Soluţia executorie a Curţii de Apel poate fi atacată cu recurs de CNAS, însă taxa rămâne suspendată până când se va rezolva întregul proces cu Casa. Specialiştii din domeniul juridic susţin că decizia Instanţei are toate şansele să devină definitivă şi irevocabilă.

"Labormed" este a doua companie care obţine această hotărâre, după ce un alt producător important a obţinut suspendarea taxei clawback pentru trimestrul al patrulea din 2011, după cum ne-au spus surse apropiate procesului.

La finalul săptămânii trecute, au apărut zvonuri în presă conform cărora două dintre societăţile internaţionale din domeniul farma care activează la noi ar fi făcut notificări prin care anunţau retragerea de pe piaţa noastră.

În această perioadă, au loc negocieri între ministerele sănătăţii şi finanţelor şi industria farma, care solicită guvernului modificarea taxei clawback. În acelaşi timp, propune următoarele măsuri de schimbare a legislaţiei referitoare la această taxă: considerarea preţului de producţie ca bază de calcul, eliminându-se adaosurile distribuitorilor si ale farmaciilor şi TVA; calcularea taxei în raport cu bugetul total cheltuit pentru medicamentele compensate în anul precedent; asigurarea transparenţei datelor folosite de CNAS pentru calculul taxei şi auditarea felului în care acestea se obţin; achitarea taxei după încasarea banilor datoraţi de statul român producătorilor de medicamente.

Autorităţile vor lua o decizie asupra taxei de clawback după data de 15 iunie, până la care va fi efectuată o analiză de impact, de către reprezentaţi ai ministerelor finanţelor, sănătăţii, justiţiei, CNAS şi ai industriei de medicamente.

Ministrul sănătăţii Vasile Cepoi a anunţat, recent, că se caută soluţii pentru rezolvarea acestei probleme din sistemul sanitar, "moştenită de la fostele guverne".

În primele trei luni ale lui 2012, valoarea taxei clawback, la nivel de industrie, se ridică la 400 de milioane de lei, adică 33,6% din întreaga valoare a medicamentelor compensate consumate în perioada respectivă.

Producătorii din domeniu susţin că această sumă este nesustenabilă pentru bugetele lor. Aceştia au anunţat, recent, că valoarea taxei pentru primele trei luni ale lui 2012 s-a dublat faţă de cea din ultimul trimestru al anului trecut, în condiţiile în care piaţa de profil a scăzut cu circa 3%, menţionând că ei nu mai pot acoperi deficitul bugetar şi deficienţele de sistem. În acelaşi timp, potrivit legii, neachitarea taxei clawback de către o companie va aduce cu sine eliminarea din lista de medicamente compensate şi gratuite a tuturor medicamentelor acelui producător.

Taxa clawback se calculează trimestrial, în funcţie de o serie de informaţii stabilite şi comunicate de către CNAS prin nişte acte (numite notificări) către fiecare companie farmaceutică în parte, ne-au spus avocaţii din cadrul Casei de Avocatură "Stoica & Asociaţii". Aceştia ne-au spus că, în cazul celor două societăţi amintite, suspendarea notificării va produce efecte până la soluţionarea altui proces - cel în care se cere anularea notificărilor: "Nu există un termen fix, depinde cât de mult va dura procesul pe fond. Acesta se poate întinde pe perioade de timp de până la 8-12 luni sau, excepţional, chiar mai mult.

Potrivit surselor citate, printre argumentele care au stat la baza suspendării notificării CNAS se numără următoarele: Casa se contrazice în notificări succesive privind medicamentele compensate in anul 2011 (unele medicamente incluse în lista pentru trimestrul al patrulea al lui 2011 nu se regăsesc, ulterior, în lista care priveşte întreg anul 2011); CNAS recunoaşte erorile: după o notificare a revenit cu o notificare "rectificativă", în care a afirmat că există o eroare de raportare, ceea ce a condus la stabilirea greşită a unor cifre.

Totodată, potrivit avocaţilor citaţi, pe listele comunicate de CNAS exista numeroase erori: medicamente care nu au fost niciodată comercializate în România de compania respectivă; medicamente care nu au fost vândute în intervalul de referinţă pentru că erau deja expirate şi, ulterior, nu au mai fost fabricate; medicamente pentru care nu acea companie avea autorizaţia de punere pe piaţă şi deci, nu ea avea obligaţia plăţii taxei;

Sursele noastre subliniază că, "în faţa instanţei, CNAS nu a negat erorile indicate de companiile farmaceutice; dimpotrivă, a afirmat că recunoaşte unele şi că efectuează verificări".

Avocaţii ne-au precizat că, "în lipsa suspendării, se încalcă CEDO - o jurisprudenţă CEDO constanţă consideră că o taxare excesivă încalcă dreptul la bunuri; or, taxa este excesivă in modul în care este calculată".

•

Taxa clawback a fost introdusă la noi în octombrie 2009. La 1 octombrie 2011, a intrat în vigoare OUG nr. 77/2011, care modifică fundamental modul de calcul al taxei clawback. Astfel, începând cu trimestrul IV al anului 2011, contribuabilii clawback au de plătit o taxă ce urmăreşte să acopere întregul consum de medicamente compensate care depăşeşte bugetul aprobat de Ministerul Sănătăţii.

"Întreg deficitul Fondului special de compensare, care doar în trimestrul I al anului 2012 s-a ridicat la peste 97 milioane euro, trebuie suportat, în proporţii diferite, de producătorii de medicamente. Trebuie subliniat faptul că deficitul rezultă nu doar dintr-o creştere reală a consumului în 2012 faţă de 2011 (diferenţa între consumul din trimestrul I 2012 şi trimestrul IV 2011 este de circa 200.000.000 RON), ci şi din faptul că bugetul stabilit de stat pentru 2012 este unul evident insuficient (statul a bugetat pentru trimestrul I 2012 suma de 1.425.000.000 RON, în condiţiile, în care în trimestrul IV 2011, consumul real a fost de 1.687.000.000 RON)", ne-au explicat avocaţii de la "Stoica & Asociaţii". Aceştia subliniază că sumele ce reprezintă baza de calcul a taxei clawback se raportează la preţul final al medicamentului, "care includ toate adaosurile lanţului de distribuţie, de la producător până la vânzarea propriu-zisă către pacient în farmacii sau spitale, şi TVA. (...) Altfel spus, statul încasează întâi TVA, iar apoi mai ia şi taxa de clawback pe TVA-ul pe care l-a încasat. Din toate aceste motive, taxa, în cazul majorităţii producătorilor, ajunge în jurul proporţiei de 50% din cifra de afaceri".

Potrivit legii, taxa clawback se calculează pe baza unor date furnizate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, care ar trebui să reflecte consumul real de medicamente aferente fiecărui producător. Specialiştii din domeniul juridic afirmă că nu aşa stau lucrurile, în cazul de faţă.

Aceştia spun că, în cazul în care contribuabilii nu suportă această taxă, "sancţiunea specifică - pe lângă dobânzi, penalităţi, etc. - prevăzută de lege este scoaterea medicamentelor lor de pe lista de compensate". În opinia surselor citate, este probabil ca unii producători să delisteze singuri o parte sau toate medicamentele care figurează acum la compensare.