DRAGOŞ PÂSLARU, ANTREPRENOR: " Printre primii din UE la producţia de miere, cu cel mai mic consum pe cap de locuitor"

Reporter: De unde a plecat ideea de a deschide un business în domniul apiculturii?

Dragoş Pâslaru: Ideea de business a plecat, de fapt, de la o pasiune mai veche practic moştenită din familie, care a devenit afacere când am realizat că această activitate se poate susţine singură cu un mic plus în funcţie de munca depusă.

Reporter: Cum reuşiţi să vă faceţi loc pe piaţa din ţara noastră ţinând cont de concurenţă?

Dragoş Pâslaru: În primul şi în primul rând este vorba despre calitatea mierii pentru că ea provine din zona montană a judeţului Buzău - comuna Chiliile, o zonă neatinsă de poluarea industrială sau agricolă. Deci vorbim de un produs curat adus direct din stup, fără a se interveni asupra mierii în nici un fel (termic, chimic, fără adaosuri etc.), în conformitate cu ghidul de bune practici emis de Direcţia sanitar-veterinară, precum şi după exigenţele practicării apiculturii bio. De cele mai multe ori mierea de larg consum este o miere procesată cel puţin termic, fapt care afectează în mod direct beneficiile ei, în sensul că prin încălzire sunt distruse enzimele şi vitaminele.

Reporter: Cum a evoluat preţul pe piaţa mierii?

Dragoş Pâslaru: În ultimii ani preţul mierii primit de apicultori la marii procesatori a evoluat negativ, în sensul că preţul actual a scăzut foarte mult faţă de preţul obţinut în urmă cu 3 - 4 ani. Preţul de piaţă al mierii pentru cei care îşi comercializează producţia în pieţe sau târguri de profil este la acelaşi nivel cu al anilor anteriori, deci nu a crescut.

Reporter: Care sunt principalele probleme pe care le întâmpinaţi în activitatea dumneavoastră?

Dragoş Pâslaru: Cu toate că suntem printre primele ţări din UE în ceea ce priveşte producţia de miere, avem cel mai mic consum de miere pe cap de locuitor. Această situaţie se explică pe de o parte prin puterea scăzută de cumpărare şi probleme ce ţin de educaţia consumatorului, aceştia nefiind obişnuiţi să consume acest aliment. De asemenea, consumatorii tot din neştiinţă evită anumite tipuri de miere care în mod natural cristalizează, ei preferând mierea lichefiată, care din păcate pierde din benefiicii datorită temperaturilor la care a fost supusă în timpul lichefierii.

Reporter: Prin ce se diferenţiază mierea produsă de dumneavoastră faţă de celelalte produse din piaţă?

Dragoş Pâslaru: Strop de miere/Strop de puritate din natură - mierea de Chiliile fie ea de salcâm, de fâneaţă sau de mană, se deosebeşte net faţă de celelalte sorturi de miere obţinută în zona de câmp, în primul rând prin aromă, textură şi savoare datorate florei spontane nepoluate care se regăseşte în aceste locuri.

Diferenţa majoră costă în faptul că mierea Strop nu provine din nectarul florilor de cultură intensivă cum ar fi floarea soarelui, rapiţă etc., culturi care, pentru sporirea producţiei, sunt tratate cu tot felul de ierbicide, insecticide şi pesticide, praf sau gaze de eşapament care ajung automat în nectarul acestor flori.

Reporter: Ţinând cont că mierea produsă de dumneavoastră este într-o zonă nepoluată, putem vorbi de o miere BIO?

Dragoş Pâslaru: Aşa cum spuneam anterior, mierea obţinută de mine, precum şi întreţinerea familiilor de albine pe care le deţin sunt în concordanţă cu cerinţele apiculturii bio.

Pe lângă normele de bună practică obligatorii pentru apicultura convenţională pentru apicultura bio, putem vorbi de faptul că stupina este amplasată într-o zonă în care de jur împrejur pe o distanţă de minim 6 km, există culesuri asigurate de floră care creşte în mod spontan, nu există surse de poluare industriale sau agricole.

De asemenea, în exploatarea familiilor de albine nu folosim sub nici o formă substanţe ca antibioticele pesticide sau substanţe de sinteză, tratementele împotriva bolilor şi hrănirile sunt realizate numai cu produse admise în apicultura bio.

Din păcate, din raţionamente economice nu pot vorbi despre o certificare în acest sens, însă dacă lucrurile or să curgă esenţial către această direcţie, cu siguranţă voi aplica la această certificare.

Reporter: Sunt dispuşi oamenii să plătească mai mult pentru o miere superior calitativă? Înţeleg diferenţa dintre miere care provine de la micii producători şi cea pe care o regăsim în supermarketuri?

Dragoş Pâslaru: Vorbeam anterior de educaţie şi, cu părere de rău, trebuie să afirm că, în general, oamenii nu sunt dispuşi să plătească efortul suplimentar depus pentru a obţine produse curate, fără adaosuri de substituenţi sau procesate industrial.

De cele mai multe ori, mierea de larg consum este o miere procesată cel puţin termic, fapt care afectează în mod direct beneficiile ei în sensul că prin încălzire sunt distruse enzimele şi vitaminele. Sau se poate regăsi pe piaţă "miere'' care nu este 100% naturală, aceasta putând să conţină substituenţi în amestec cu mierea sau cazuri în care scrie pe etichetă că acel produs poate conţine şi miere.

Reporter: Ce părere aveţi de accesibilitatea fondurilor europene pe acest sector?

Dragoş Pâslaru: Este o oportunitate foarte bună pentru cei care vor să inves-tească în modernizarea inventarului apicol şi aici vorbim de toate uneltele, atât de necesare obţinerii şi comercializării mierii. Nu ai cum să obţii calitate dacă foloseşti utilaje învechite, ruginite, fără randament. De aceea fondurile europene ne oferă ocazia să obţinem utilaje performante în concordanţă cu normele de alimentaţie şi sănătate.

Reporter: Ce cantitate de miere obţineţi anual?

Dragoş Pâslaru: Ca şi în agricultură, în apicultură nu putem vorbi de cantităţi exacte pentru că nu vorbim de matematică. Sunt foarte mulţi factori implicaţi care determină producţia de miere/familia de albine. Cei mai importanţi factori sunt legaţi de condiţiile meteorologice, de puterea familiei de albine, de modul în care au reuşit să treacă peste iarnă. O familie cu producţie medie la un cules obţine o cantitate de 10 -15 kg miere / cules.

Reporter: Ce aşteptări financiare aveţi pentru anul în curs?

Dragoş Pâslaru: În primul rând nu pot vorbi de aşteptări financare până nu vedem cum o să trecem peste iarnă şi cu ce efectiv vom porni în primăvară. Dar cu siguranţă că ne dorim un an cât mai productiv şi cât mai bun atât din punct de vedere climatic, cât şi financiar, astfel încât să putem atinge cerinţele de calitate, dar şi de cantitate pe care dorim să le obţinem.