DREPTUL LA REPLICĂ Gelu Manea, Bucur Obor: "Foarte mulţi acţionari păgubiţi au început executări silite împotriva Depozitarului Central şi Bucur Obor"

Gelu Manea, preşedintele Bucur Obor, ne-a transmis următoarea replică faţă de afirmaţiile lui Laurenţiu Postovaru, acţionarul majoritar al companiei, publicate în interviul "Acţionarul majoritar nu a putut ţine AGA la Bucur Obor", publicat în ediţia din 28 august 2014:

"Din afirmaţiile acţionarului Postovaru Laurenţiu reiese, în mod clar, faptul că acesta loveşte în puterea judecătorească şi în magistraţi, încercând să acrediteze ideile că judecătorii ar pronunţa < sentinţe contrare > în speţe similare, că judecătorii ar pronunţa sentinţe greşite, care ar fi imposibil de aplicat, sau că judecătorii ar pronunţa sentinţe necunoscând legea, şi, mai grav, încearcă să acrediteze ideea precum că o decizie judecătorească definitivă şi irevocabilă nu trebuie pusă obligatoriu în aplicare/executare.

O altă idee foarte gravă, pe care acţionarul Postovaru Laurenţiu o emite în spaţiul public, este aceea că ASF, prin conducerea sa, ar trebui să influenţeze actul de justiţie prin < a ajuta judecătorii să vadă mai bine lucrurile >.

În altă ordine de idei, afirmaţia acestuia că ar exista hotărâri judecătoreşti contrare este neadevărată.

În realitate, există două hotărâri judecătoreşti pronunţate de judecători ai Tribunalului Bucureşti, care resping cererile lui Postovaru Laurenţiu şi ale firmei acestuia Amadeus Group S.R.L. de autorizare, convocare şi organizare AGA şi constată că AGA nu poate fi ţinută în mod legal, fără clarificarea definitivă a structurii acţionariatului şi drepturilor de vot şi ale drepturilor conexe aferente acţiunilor.

Există şi o hotărâre, cea la care se referă Postovaru Laurenţiu, prin care judecătorul statuează că nu se pronunţă asupra legalităţii desfăşurării AGA, ci judecă doar, de principiu, autorizarea S.C. Amadeus Group S.R.L. de a convoca o AGA pentru înlocuirea administratorului provizoriu.

Astfel, sunt două sentinţe judecătoreşti convergente, cu autoritate de lucru judecat, care statuează că administratorii / C.A./ Bucur Obor S.A. au dreptate şi că nu se pot desfăşura legal AGA, până la clarificarea structurii acţionariatului, şi o a treia sentinţă care doar reiterează dreptul de principiu al unui acţionar de a convoca AGA.

De asemenea, şi afirmaţia domnului Postovaru Laurenţiu precum că sentinţa definitivă şi irevocabilă care obligă Depozitarul Central să îi reînscrie în Registrul Acţionarilor Bucur Obor S.A. pe toţi cei 1.344 de acţionari păgubiţi, în urma furtului de acţiuni din anii 1998-1999, şi ar fi, pe de o parte, greşită şi pronunţată de judecători cu necunoaşterea legii, şi, pe de altă parte, imposibil de aplicat, este nu numai neadevărată, dar şi subversivă şi deosebit de periculoasă, întrucât prin această afirmaţie se poate acredita ideea că în România, o ţară membră a Uniunii Europene de peste 7 ani, nu trebuie respectată justiţia şi hotărârile judecătoreşti, ci că acestea trebuie comentate şi aplicate/executate selectiv şi numai dacă vrea debitorul.

Foarte mulţi dintre acţionarii păgubiţi au început executări silite împotriva Depozitarului Central şi Bucur Obor S.A., iar unii dintre ei chiar ameninţă că se vor adresa C.E.D.O. şi Consiliului Europei deoarece în România nu se pun în executare hotărârile judecătoreşti definitive şi executorii.

În dosarul finalizat cu sentinţa 172F/2011 se regăsesc documente edificatoare privind persoanele de la care trebuie luate acţiunile ce trebuie reînscrise pe numele titularilor de drept, respectiv părţile vătămate.

Superficială este şi afirmaţia că pentru restituirea acţiunilor ar trebui să existe un flux de numerar în sens contrar, aceasta însemnând că < hoţii > sau beneficiarii acţiunilor furate ar trebui < despăgubiţi > de către < păgubiţi > cu contravaloarea acestor acţiuni. Cu alte cuvinte, titularii de drept ai acţiunilor ar trebui să îşi răscumpere propriile acţiuni de la < hoţi >.

În ceea ce priveşte aşa-zişii cumpărători de bună-credinţă, legea prevede clar obligaţia şi răspunderea în faţa situaţiei cumpărării şi posesiei de bunuri furate.

Sentinţa penală nr. 172F/2011 este simplu de aplicat, întrucât la dosarul penal se regăsesc toate documentele care au stat la baza anulării tranzacţiilor frauduloase şi în care sunt identificate nu numai persoanele care au fost păgubite, ci şi cine au fost beneficiarii acestor tranzacţii cu acţiuni furate.

Regretul exprimat mai sus este dat şi de faptul că un cititor avizat ar putea interpreta afirmaţiile din materialul publicat ca fiind o incitare la nerespectarea legilor, hotărârilor judecătoreşti şi incriminarea ca negativă a bunei-credinţe în administrarea afacerilor.

Prin afirmaţiile sale generice şi echivoce, acţionarul Postovaru Laurenţiu diseminează informaţii false în piaţă, care perturbă grav activitatea managerială, imaginea şi stabilitatea societăţii Bucur Obor S.A., conducând la scăderea preţului acţiunilor pe piaţa RASDAQ şi, nu în ultimul rând, la scăderea încrederii firmelor reprezentante ale unor mari branduri internaţionale, cu care, în prezent, societatea negociază închirierea de spaţii comerciale în cadrul Magazinului Bucur Obor.

Este de notorietate faptul că, numai în ultimii trei ani, domnul Postovaru Laurenţiu, în baza votului exprimat în A.G.A., a refuzat să distribuie profitul net de peste 27 milioane lei în dividende, lăsându-l nerepartizat.

În aceste condiţii, rezultă în mod evident că intenţia acestuia a fost de a mai cumpăra acţiuni la un preţ pe care să îl reducă, prin lăsarea profitului nerepartizat şi diseminarea de informaţii false în piaţă, urmând ca abia apoi să repartizeze profitul în dividende, adică după ce şi-a majorat numărul de acţiuni deţinute la societate şi va încasa el dividentul şi pentru acţiunile nou cumpărate.

Cunoscând că deţine parte din acţiunile furate în anii 1998-1999, următorul pas în planul domnului Postovaru a fost să înceapă atacurile la adresa conducerii actuale a societăţii pentru îndepărtarea acesteia şi preluarea abuzivă a controlului absolut asupra societăţii, care în momentul de faţă deţine peste 58 milioane lei în conturile bancare, pentru stoparea acţiunilor conducerii Bucur Obor S.A., referitoare la punerea în aplicare a sentinţei nr. 172F/2011 şi reînscrierea în Registrul Acţionarilor societăţii a acţionarilor păgubiţi prin tranzacţiile frauduloase.

Acţionarul Postovaru Laurenţiu emite afirmaţii false şi calomniatoare, lipsite de orice element concret, încercând să denigreze activitatea managerială şi insinuând că administratorilor li s-ar prezenta date prea sintetice, care ar ascunde astfel reflectarea "erorilor" şi < fărădelegilor > manageriale.

În realitate, în situaţiile prezentate Consiliului de administraţie, Adunării generale a acţionarilor şi, mai departe, publicate în Monitorul Oficial al României, pe site-ul societăţii şi pe site-ul BVB, datele financiare ale societăţii sunt evidenţiate detaliat, pe capitole, atât la venituri, cât şi la cheltuieli, conform prevederilor legii contabilităţii.

Societatea Bucur Obor S.A. completează şi depune, că absolut toate celelalte societăţi comerciale din România, la A.N.A.F., B.V.B. şi A.S.F., bilanţurile/situaţii financiare pe formularele aprobate de Ministerul Finanţelor Publice, astfel încât afirmaţia că datele prezentate ar fi "sintetice" este neveridică, întrucât societatea completează toate rubricile formularului de bilanţ.

Acţionarul Postovaru Laurenţiu diseminează informaţii false în piaţă şi în ceea ce priveşte profiturile societăţii, afirmând, contrar evidenţelor contabile şi a lichidităţilor de peste 58 milioane lei adunate de actuala conducere în conturile societăţii, precum că societatea ar avea un < profit din exploatare în cădere liberă, de ani de zile >, ignorând faptul că, potrivit bilanţurilor contabile din ultimii trei ani (2011-2013), care sunt publice, profitul financiar cumulat pe cei 3 ani a reprezentat doar 21,7% (7.010.161 lei), din profitul brut cumulat în această perioadă (32.272.848 lei). În consecinţă, profitul din exploatare, cumulat pe cei 3 ani, este în valoare de 25.262.687 lei şi reprezintă 78,3% din total profituri aferente perioadei 2011-2013.

De altfel, şi banii care au fost plasaţi în depozite bancare, pentru a realiza profituri financiare din dobânzi, au fost produşi tot de managementul performant al actualei conduceri a societăţii.

În privinţa cheltuielilor salariale ale conducerii societăţii, Postovaru Laurenţiu săvârşeşte o altă diseminare de informaţii false în piaţă, întrucât, aşa cum este public, prin afişarea pe site-urile BVB şi Bucur Obor, a hotărârilor AGA, salariul directorului general al Bucur Obor S.A. este de 4.000 Euro, net.

Acţiunile în instanţă pe care le-a promovat societatea dovedesc preocuparea conducerii de a proteja patrimoniul şi interesele societăţii Bucur Obor S.A., implicit a tuturor acţionarilor săi. Prin aceste procese, conducerea societăţii a reuşit să readucă în patrimoniu său, imobilul compus din clădire 1200 m.p. şi teren 431 m.p., situat în Şos. Colentina nr. 6A, să rezilieze prin instanţă contractele păgubitoare pentru societate, să recupereze sumele datorate de către debitorii societăţii, să anuleze procesul verbal de control întocmit nelegal de ANAF în anul 2005, prin care se stabilea în mod abuziv că societatea ar fi trebuit să plătească o sumă de aproximativ 5 milioane lei, cu titlu de TVA aferent cotelor de profit din contractele de asociere în participaţiune.

În ultima perioadă, societatea a fost acţionată în instanţă de multe dintre persoanele vătămate, cărora li s-au furat acţiunile şi care solicită executarea silită a sentinţei nr. 172F/2011, prin reînscrierea acestora în registrul acţionarilor societăţii Bucur Obor S.A.

De altfel, rapoartele periodice şi curente publicate pe site-ul societăţii şi al BVB prezintă, în detaliu, fiecare proces în parte.

Toate reparaţiile şi consolidările efectuate la clădirile societăţii şi instalaţiile acestora au fost imperios necesare, au fost aprobate de adunările generale ale acţionarilor, prin aprobarea planurilor de activitate şi investiţii, inclusiv prin votul direct al acţionarului Postovaru.

Prin urmare acuzele de fraudă şi furt nu sunt nici dovedite nici adevărate, ci calomnii.

Contractele încheiate de vechea conducere în anul 1995 pentru 20 de ani, de care vorbeşte Postovaru Laurenţiu, nu sunt contracte de închiriere, ci sunt contracte de asociere în participaţiune, iar preţul plătit de aceşti parteneri comerciali ai Bucur Obor, nu este de doar 3dolari/m.p./lună. Valoarea de 2-6 dolari/ m.p./lună este doar cota minimă de profit stipulată în contractele de asociere în participaţiune încheiate în anul 1995 pentru o perioadă de 20 de ani. Însă, pe lângă această cotă minimă de profit de 2-6 $/m.p./lună plus un procent din profit, asociaţii în participaţiune mai plătesc societăţii şi cheltuielile cu utilităţile precum şi cota parte din cheltuielile efectuate de Bucur Obor S.A. cu salariaţii, cu taxele şi impozitele aferente acestor salarii, cu reparaţiile şi întreţinerea spaţiilor şi instalaţiilor, cu amortizarea şi impozitul pe clădire, conform ponderii spaţiului deţinut de fiecare asociat din totalul spaţiului Magazinului, astfel încât sumele efectiv plătite de societăţile asociate în participaţiune către Bucur Obor S.A. ajung să fie de 20-30 Euro/mp/lună, în funcţie de anotimp.

În privinţa necesităţii şi oportunităţii efectuării lucrărilor de renovare şi modernizare a Magazinului Bucur Obor, domnul Postovaru Laurenţiu se contrazice singur: pe de o parte îşi manifestă îngrijorarea că Magazinul nu mai are atât de mulţi chiriaşi şi că în zona Obor există proiecte imobiliare concurenţiale aflate în curs de dezvoltare, iar, pe de altă parte, când actualul Consiliu de administraţie a contractat lucrări, conform planurilor de activitate şi investiţii aprobate de A.G.A., pentru reamenajarea şi modernizarea magazinului Bucur Obor, Postovaru Laurenţiu critică această modernizare şi dezvoltare a societăţii, spunând că nu ar trebui efectuată şi că Bucur Obor S.A. ar trebui să rămână aşa cum a fost < gândit pe modelul en-gros-urilor Europa sau Dragonul Roşu >.

În primul rând, Magazinul Bucur Obor a fost gândit şi realizat în anul 1975-1977, ca fiind cel mai mare şi modern Magazin Universal din România, deci cu mai mult de 30 de ani înainte de apariţia en-gros-urilor Europa şi Dragonul Roşu.

În al doilea rând, situaţia este simplă şi foarte clară: dacă se modernizează Magazinul, acesta îşi asigură condiţiile pentru a fi profitabil şi competitiv în continuare, cu atât mai mult cu cât concurenţa devine din ce în ce mai acerbă în zona Obor, prin intenţionarea construirii a celor două mall-uri, pe locul fabricilor Mase Plastice şi Aversa, însă dacă nu se realizează modernizarea, se va pierde vadul, numărul de cumpărători şi, pe cale de consecinţă, vânzările şi profitul.

Afirmaţiile neveridice din interviul domnului Laurenţiu Postovaru la adresa echipei manageriale a SC Bucur Obor SA sunt calomnioase şi afectează atât imaginea societăţii şi a acţionarilor săi, cât şi a persoanelor care o conduc, constituind de altfel un abuz al dreptului de exercitare al libertăţii de exprimare.