DUPĂ CINCI ANI DE LA EXPLOZIA FRANCULUI ELVEŢIAN CHF se întrece pe sine şi doar două bănci se uită la clienţi

Cinci ani de luptă cu ratele bancare, cu instituţiile de credit, cu legislativul şi cursul valutar s-au împlinit ieri, după ce, în 15 ianuarie 2015, francul elveţian (CHF) a explodat neaşteptat, în contextul în care Banca Naţională a Elveţiei (SNB) a ridicat pragul de 1,2 CHF/Euro, impus în 2011.

La 15 ianuarie 2015, moneda elveţiană valora 4,3287 lei, de la 3,7415 lei cu o zi înainte.

În perioada 2007-2008, când băncile au dat credite în CHF, această monedă valora mai puţin de 2 lei.

Ieri, după cinci ani în care împrumutaţii în CHF au solicitat ca povara ratelor dublate peste noapte să fie împărţită cu băncile, după proteste şi aşteptări zadarnice din partea parlamentarilor, un franc elveţian era cotat la valoarea de 4,4445 lei, mai mare decât cea din 15 ianuarie 2015. De altfel, în ultima perioadă moneda elveţiană a înregistrat record după record.

În aceste condiţii, reprezentanţii Asociaţiei CREDERE ne-au trans­mis: "Au trecut nu mai puţin de 5 ani de la momentul exploziei cursului de schimb LEU-CHF, iar situaţia rămâne în continuare una dramatică pentru împrumutaţii în franci elveţieni. Cursul de schimb afişat de Banca Natională a României este apropiat de cel din 15 ianuarie 2015, iar specialiştii arată o tendinţă actuală de apreciere a monedei elveţiene. În acest context, debitorii nu exclud noi mişcări sociale care să determine o soluţie legislativă, din moment ce anumite bănci nu sunt dispuse să ofere clienţilor nicio concesie. Pe de altă parte, noi, la CREDERE, am invitat la negociere toate băncile care au acordat împrumuturi în franci elveţieni. Doar două bănci (Banca Transilvania şi OTP Bank) şi-au exprimat intenţia de a identifica soluţii pentru tot portofoliul de credite în franci elveţieni, în timp ce alte bănci (cinci la număr) nu au răspuns invitaţiei trans­mise. Ne exprimăm încrederea că vom reuşi să punem capăt acestui capitol, însă nu vom reuşi fără sprijinul legislativului şi al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor".

Deşi încă de la început, atât autorităţile, cât şi băncile care au dat credite în CHF au promis că vor adopta măsuri care să ajute la împărţirea poverii (de altfel, au şi fost câteva instituţii de credit care au lansat programe de conversie cu discount a acestor tipuri de credite), şi acum mai sunt clienţi care se plâng că nu au putut negocia cu băncile pe marginea contractelor de credit.

În ultimii cinci ani, am asistat la o serie de proteste pe subiect, dezbateri aprinse în jurul unor proiecte legislative, promulgări de legi, dar şi prorogări, decizii în instanţe şi la Curtea Constituţională pro şi contra consumatorilor, controverse între bancheri, clienţi şi parlamentari, executări silite, dări în plată, modificări de contracte în instanţe etc.

Senatorul Daniel Cătălin Zamfir, care s-a evidenţiat alături de avocatul clienţilor Gheorghe Piperea pentru proiectele de lege promovate în domeniu, au continuat şi anul trecut să depună şi să susţină iniţiative legislative în sectorul bancar.

În decembrie 2019, cele patru legi împotriva abuzurilor băncilor, IFN-urilor şi recuperatorilor au trecut de plenul Senatului, urmând să fie dezbătute în Camera Deputaţilor, care este for decizional.

Amintim că Daniel Zamfir şi Gheorghe Piperea au pregătit, anul trecut, un nou pachet de patru legi în domeniul bancar. Aceste proiecte legislative au mai fost depuse de două ori în Parlament, sub alte forme, ultima dată în mai 2019, unite într-un singur proiect de lege, după ce acestea fuseseră declarate neconstituţionale. Proiectele "anti-cămătărie" au fost depuse, în 23 septembrie, pentru a treia oară, la Parlament.

Noul pachet de legi cuprinde:

1. Legea de protecţie a consumatorilor împotriva dobânzilor excesive;

2. Legea de protecţie a consumatorilor împotriva executărilor silite abuzive şi intempestive;

3. Legea de protecţie a consumatorilor împotriva cesiunilor speculative de creanţe;

4. Legea de protecţie a consumatorilor împotriva riscului valutar (conversia).

În paralel cu dezbaterile din Parlament, debitorii şi-au continuat acţiunile proprii. În 10 ianuarie, reprezentanţii CREDERE s-au întâlnit cu cei ai Băncii Transilvania, urmând ca mâine să se întâlnească şi cu reprezentanţii OTP Bank. Împrumutaţii aşteaptă în continuare şi răspunsurile celorlalte bănci care au acordat credite în franci elveţieni şi care au fost din nou invitate la negocieri de către debitori.

Asociaţia de consumatori apreciază: "Demersul nostru a pornit de la declaraţiile publice ale reprezentanţilor băncilor privind valorile pe care pretind că le respectă în raport cu propriii lor clienţi: dialogul, transparenţa şi încrederea. Din acest motiv, solicităm din nou băncilor să accepte invitaţia noastră de a găsi soluţii privind situaţiile dramatice în care se regăsesc debitorii în CHF".

Împrumutaţii în CHF consideră că situaţia clienţilor cu credite în franci elveţieni poate fi rezolvată pe cale amiabilă şi că soluţiile pe care le propun reduc numărul proceselor între clienţi şi bănci, situaţii care generează costuri pentru ambele părţi.

Sursele citate evidenţiază că, în plus, contextul european al protecţiei consumatorilor de servicii financiar-bancare s-a schimbat radical în ultimii ani, directivele şi deciziile Curţii de Justiţie a Uniunii Europene obligând instituţiile să conceapă contracte clare, transparente şi lipsite de clauze abuzive: "De aceea, considerăm că este necesară alinierea contractelor vechi la noile prevederi. Dorim rezolvarea situaţiei dramatice în care se află clienţii, creşterea ratelor afectându-le sănătatea, integritatea psihică şi demnitatea umană. Apreciem deschiderea băncilor care au răspuns pozitiv invitaţiei noastre şi ne exprimăm speranţa că vom identifica soluţii comune, benefice ambelor părţi. Totodată, sperăm ca şi celelalte bănci să dea curs invitaţiei noastre".

În acelaşi timp, marcând cei cinci ani de la creşterea neaşteptată a CHF, reprezentanţii Grupului FAU s-au întâlnit, ieri, cu Asociaţia Pro Consumatori (APC), unde au depus sesizări legate de dobânzile din contractele de credit, de cesiunile făcute de bănci şi de încălcarea Secretului Profesional Bancar. Aceştia ne-au spus că sesizările vor fi trimise, săptămâna viitoare, către bănci, iar dacă acestea nu vor răspunde, atunci APC va reclama băncile la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC).

Între timp, în cadrul Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor Bancare (CSALB), în ultimii trei ani şi jumătate, peste 1.400 de debitori şi-au rezolvat problemele cu băncile şi IFN-urile, suma totală obţinută în urma negocierilor depăşind 2 milioane de euro, după cum a transmis, ieri, CSALB. Cifrele Centrului arată că, anul trecut, consumatorii au trimis pes­te 2.100 de cereri în care solicită intrarea în negociere cu instituţiile financiar-bancare, faţă de 1.293 de cereri trimise în tot anul 2018. Cele mai multe cereri vizează reducerea sau eliminarea unor comisioane, reducerea soldului sau a costurilor asociate creditelor ipotecare sau de consum.

Potrivit datelor furnizate de Asociaţia CREDERE, în prezent mai sunt circa 20.000 de împrumutaţi în CHF, pe lângă cei ale căror credite au fost externalizate, la momentul exploziei monedei elveţiene fiind 75.000 de debitori în CHF, plus cei externalizaţi.

La finalul anului 2008, instituţiile de credit deţineau în bilanţ 119.748 de credite în franci elveţieni acordate persoanelor fizice, dintre care 17.395 erau ipotecare şi alte 37.685 erau credite de consum garantate cu ipoteci.

În urmă cu cinci ani, conducerea Băncii Naţionale a României (BNR) anunţa, că, din totalul românilor împrumutaţi la bănci, doar 5% au credite în CHF şi că noua cotaţie nu afectează "prea mult" piaţa valutară din ţara noastră. Cu toate acestea, debitorii au început să aibă probleme cu rambursarea ratelor, care au explodat după mişcarea neanunţată a Băncii Centrale a Elveţiei.