DUPA FRANC, POTOPUL Francul creşte din nou

Francul s-a apreciat ieri, pe pieţele externe, raportat la euro, pe fondul temerilor legate de consecinţele eliminării, de către Banca Naţională a Elveţiei (SNB), a plafonului minim impus cursului de schimb.

În 15 ianuarie, SNB a decis, în mod surprinzător, să renunţe la acest plafon impus în 2011, care era de 1,20 franci/euro.

Francul a urcat cu 0,9% la ora 10.31, pe piaţa din New York, la 1,0118 unităţi/euro. În ziua precedentă, francul pierduse 2,7 procente raportat la moneda unică europeană. Moneda elveţiană a consemnat un curs record de 85,17 centime/euro la data de 15 ianuarie, când SNB a hotărât să elimine plafonul mai sus amintit.

Decizia SNB ar putea duce la scăderea câştigurilor băncilor elveţiene cu 10-15%, dar cele mai afectate ar putea fi instituţiile financiare din Europa Centrală şi de Est, estimează Philippe Bodereau, director în cadrul Pimco, cel mai mare fond de investiţii în obligaţiuni din lume.

Acesta a declarat, citat de CNBC: "Cred că aspectul cel mai important în povestea cu francul elveţian este efectul asupra băncilor poloneze şi austriece. Cred că, în cazul băncilor elveţiene, impactul este clar: din cauza deprecierii euro şi a dolarului, câştigurile acestora ar putea scădea cu 10-15%. Dar, impactul asupra capitalului lor este destul de limitat, creditorii vor depăşi acest moment".

Reprezentantul Pimco afirmă, însă, că situaţia este mai sumbră în privinţa băncilor austriece, inclusiv "Erste Group Bank", "UniCredit Bank Austria" şi "Raiffeisen Bank International", cei mai mari creditori din Europa Centrală şi de Est. "Am aflat, săptămâna aceasta, că 18% din creditele de retail din Austria sunt denominate în franci elveţieni, ceea ce va cauza presiuni asupra sistemului bancar, care este deja foarte slab. Cred că Austria va fi una din ţările la care ne uităm când ne gândim la francul elveţian", a atras atenţia Philippe Bodereau.

Boris Collardi, directorul băncii private elveţiene "Julius Baer Group", este de părere că decizia SNB de eliminare a pragului minim al cursului franc/euro ar putea afecta profitabilitatea multor manageri de fonduri din Elveţia şi, în plus, ar putea accelera consolidarea în industria de profil.

În opinia sa, eliminarea plafonului se va reflecta în creşterea raportului costuri/venituri pentru unele bănci, punând presiune asupra acestora să fuzioneze, să vândă active sau să-şi închidă porţile.

Boris Collardi a mai spus că, în cinci ani, este posibil ca în Elveţia să mai existe circa 100 de administratori de fonduri, după ce, între 2005 şi 2013, numărul băncilor private din ţară s-a redus cu 24%, la 139, din cauza presiunilor asupra marjelor de profit, a creşterii costurilor şi a eliminării secretului bancar.

Banca elveţiană "Credit Suisse Group", a doua ca mărime din ţară, a atras atenţia că fluctuaţia cursului franc/euro i-ar putea afecta profitul, iar oficialii "UBS Group", cea mai mare bancă elveţiană, nu au comentat cu privire la consecinţele deciziei SNB.