DUPĂ FRANC, POTOPUL / NICOLAE CINTEZĂ, BNR: "Banca Transilvania, obligată să convertească împrumuturile în CHF ale Volksbank, cu discount"

Actualizare 18:24 Tot mai multe bănci elveţiene cer dobânzi clienţilor pentru depozitele în franci

Tot mai multe bănci elveţiene au început să perceapă dobânzi clienţilor pentru depozitele sau conturile în franci, după ce Banca Naţională a Elveţiei a decis să ceară bani pentru depozitele instituţiilor financiare, transmite Bloomberg.

Credit Suisse Group a anunţat că intenţionează să impună dobânzi clienţilor instituţionali şi companiilor mari pentru unele active, iar UBS analizează o măsură similară.

Cea mai veche bancă din Geneva, Lombard Odier, a început azi să taxeze conturile în numerar pe care nu le administrează şi a căror valoare este de peste 100.000 de franci elveţieni (116.000 dolari). Banca a precizat că dobânda va fi de 0,75%, la acelaşi nivel cu dobânda la depozitele la vedere impusă săptămâna trecută de Banca Naţională a Elveţiei, care a intrat joi în vigoare.

Zuercher Kantonalbank, cea mai mare instituţie bancară cantonală din Elveţia, va impune la rândul ei o dobândă de 0,75% pentru unele depozite mari şi ar putea modifica nivelul dobânzilor pentru economii şi alte conturi.

Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, a anunţat azi că instituţia va începe să cumpere lunar obligaţiuni în valoare de 60 de miliarde de euro, între care obligaţiuni guvernamentale, pentru a combate inflaţia prea scăzută şi a stimula creşterea economică.

Unele bănci la nivel mondial au început să taxeze clienţii pentru depozitele mari în euro după ce BCE a aplicat dobânzi negative la depozite, în luna iunie. Între aceste bănci se află Credit Suisse, Bank of New York Mellon, JPMorgan Chase&Co. şi Commerzbank.

Banca Centrală Europeană (BCE) a menţinut, tot azi, dobânda de politică monetară la nivelul minim record de 0,05%, în linie cu aşteptările analiştilor.

"Consiliul guvernatorilor BCE a hotărât ca rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit să rămână nemodificate la nivelurile de 0,05%, 0,30% şi, respectiv, -0,20%", se arată într-un comunicat al instituţiei europene.

Euro era tranzacţionat la Zurich, în jurul orei 16:00 (ora României), la 99,38 centime pentru un franc elveţian.

(A.C.)

-----------

Actualizare 18:20 Ponta: "Nu cred în conversia forţată a creditelor, dar băncile ar trebui să suporte parte din pierderi"

Premierul Victor Ponta spune că nu crede că problema creditelor acordate în franci elveţieni poate fi rezolvată prin conversia forţată a acestora într-o altă monedă, după modelul Ungariei, dar că băncile trebuie să fie obligate să îşi informeze mai bine clienţii şi să suporte o parte din pierderi.

El a afirmat, în acelaşi timp, că nu există o economie de piaţă care să funcţioneze fără sistemul bancar şi că o eventuală retragere a banilor din ţară de către acestea ar afecta atât statul, care îşi finanţează deficitul cu ajutorul lor, cât şi companiile.

"Este foarte popular să înjuri băncile. Nu există o situaţie în care nimeni nu pierde, problema este cum distribui această pierdere din punct de vedere moral şi al eficienţei", a spus Ponta într-un interviu pentru Jurnalul.

Premierul a adăugat că şi persoanele care îşi propun să contracteze un credit trebuie să fie foarte atente atunci când citesc textul contractului.

(A.C.)

---------

Actualizare 16:08 Ioan Cupşa (PNL): "PSD nu doreşte adoptarea Legii insolvenţei persoanelor fizice"

PSD doar "mimează" dorinţa de protejare a celor afectaţi de imposibilitatea de a-şi achita creditele şi nu doreşte adoptarea Legii insolvenţei persoanelor fizice, totul fiind "un uriaş demers politicianist", acuză deputatul PNL de Bihor Ioan Cupşa, într-un comunicat trimis astăzi redacţiei.

Politicianul precizează că domnia sa, alături de partidul din care face parte, susţine iniţiativa de adoptare a unei legi privind insolvenţa persoanelor fizice (aşa-numitul "faliment personal").

Parlamentarul, membru în Comisia juridică a Camerei Deputaţilor, susţine că demersul este "politicianist", acuzând "o discrepanţă uriaşă" între intenţia arătată în luările publice de poziţie şi intenţia reală a social-democraţilor.

Parlamentarul a detaliat: "Se afirmă public intenţia, dorinţa de a adopta o lege şi, de asemenea, existenţa unei urgenţe în a o adopta - dar intenţia lor reală (aceea de a nu adopta această lege) este relevată de acţiunile lor din ultimele zile. Nu există voinţa politică a celor care sunt actualmente la putere, care au o largă majoritate în Parlament, să legifereze. Graba manifestată de unii reprezentanţi ai puterii este doar praf în ochii românilor necăjiţi, este un joc cu miză exclusiv politică. Această lege nu va fi adoptată prea curând, graba este mimată, Guvernul Ponta şi PSD nu doresc adoptarea acestei legi. Nu va avea loc, în curând, niciun vot în plenul Parlamentului cu privire la aceste proiecte legislative."

Ioan Cupşa reclamă că "intenţia reală" a social-democraţilor se relevă, în primul rând, prin aceea că Biroul permanent al Camerei, "controlat de către PSD", sesizează şi convoacă, în condiţii de urgenţă, Comisia juridică "doar în ceea ce priveşte un proiect legislativ privitor la insolvenţa persoanelor fizice (deşi sunt patru astfel de proiecte în dezbatere), creând astfel cu bună-ştiinţă un impediment legal".

"Conform Regulamentului Camerei Deputaţilor, există obligaţia legală de a dezbate împreună toate proiectele legislative cu acelaşi obiect de reglementare, urmând ca raportul dat pe proiectul de lege supus adoptării prin vot în Plen să fie dat cu privire la primul proiect de lege (textele celorlalte proiecte putând fi preluate sub formă de amendamente) şi nu la ultimul... Altfel spus, în condiţiile acestea, raportul nu poate fi dat, ar fi nelegal", mai scrie Cupşa.

În al doilea rând, "reprezentanţii PSD «dezbat» doar în mass-media proiectul legislativ şi refuză, practic, dezbaterea în Parlament".

Liberalul mai transmite: "Ca urmare a solicitărilor reprezentanţilor PSD, Comisia Juridică şi-a început lucrările prin înfiinţarea unei subcomisii şi apoi a luat o pauză.

Subcomisia trebuia să-şi ia, la solicitarea reprezentanţilor parlamentari din arcul de putere, o binemeritată pauză ieri. Doar la protestul şi insistenţele mele, subcomisia a desfăşurat ieri o şedinţă - (utilă, de altfel) în prezenţa şi cu participarea activă a reprezentanţilor Ministerului Justiţiei, Băncii Naţionale a României, Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România, Asociaţiei Române a Băncilor, a reprezentanţilor asociaţilor de consumatori, Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, Autorităţii Naţionale de Administrare Fiscală... Şedinţa, utilă dar foarte scurtă, s-a încheiat cu solicitarea parlamentarilor PSD şi PPDD de a nu continua lucrările în cursul zilei de azi, ci să ne luăm din nou o pauză.

Câte zile va dura această nefericită pauză, atâtea câte vor stabili ei, cei care au o majoritate confortabilă. Va putea fi elaborat un raport al Comisiei juridice care să ducă la adoptarea legii insolvenţei persoanelor fizice? Nu, nici într-un caz acum".

Precizând că susţine adoptarea legii falimentului personal, Ioan Cupşa explică: "Nevoia socială de legiferare este evidentă, peste 800.000 de români au probleme mari în a-şi plăti creditele acordate de către bănci, zeci de mii dintre ei au fost executaţi silit, foarte mulţi sunt în imposibilitate practică să mai achite toate debitele, toate datoriile pe care le au.

Criza actuală a francului elveţian doar subliniază - cu multă putere - existenţa acestei nevoi de legiferare".

Liberalul aminteşte că, din 1984, în Danemarca, apoi în alte ţări europene, au fost adoptate astfel de legi, ultimul stat fiind Ungaria, în 2012.

Cupşa subliniază că avem nevoie de o lege, "dar avem nevoie de o lege bună", una care să soluţioneze "o problemă socială şi economică (criza complexă a imposibilităţii de plată a datoriilor de către cetăţeanul de bună-credinţă), şi nu să inducă multe alte probleme în societate (să creeze posibilitatea unor abuzuri, să perturbe activitatea instanţelor de judecată, a activităţii practicienilor în insolvenţă, a activităţii economice a creditorilor ş.a.)".

Adoptarea acestei legi presupune, în opinia lui Cupşa, "un demers colegial şi foarte important al parlamentarilor, al reprezentanţilor Ministerului de Justiţie, CSM, Asociaţilor/Federaţiilor de Protecţie a drepturilor Consumatorilor, BNR, AMR, Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă, UNEJ, ARB".

(V.B.)

---

Actualizare 15:17 Cazanciuc, despre Legea falimentului personal: "Nu se poate aplica peste noapte"

• Cazanciuc: "Sistemul de instanţe s-ar bloca"

Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a declarat, azi, că proiectul de act normativ privind insolvenţa persoanelor fizice trebuie să aibă o planificare realistă de intrare în vigoare, el arătând că o aplicare imediată ar conduce la blocarea sistemul de instanţe de către sute de mii de dosare, transmit surse din presă.

"Cei care au discutat despre nevoia unui act normativ de mâine nu s-au gândit la infrastructura de instanţe care ar putea să primească asfel de solicitări - sute de mii de solicitări, din estimările actuale - în mod cert nu pot fi date în competenţa instanţelor de jdecată peste noapte", a spus Cazanciuc.

El a susţinut că sistemul de instanţe, în forma actuală, nu poate face faţă unei "avalanşe de sute de mii de dosare" şi a menţionat că acest lucru nu se poate face "peste noapte".

"Am spus de fiecare dată, inclusiv la dezbaterile pe Codul insolvenţei, că trebuie să realizăm un echilibru rezonabil între creditor - debitor. Din perspectiva noastră, credem că actualul Cod al insolvenţei realizează acest echilibru. Am ajuns la texte acceptate de aproape toată lumea după foarte multe dezbateri. Sunt convins că putem ajunge la o formă europeană, dar după dezbateri atente şi o planificare realistă de intrare în vigoare a unui asemenea act normativ", a mai spus Cazanciuc.

(A.C.)

-------------

Actualizare 13:28 Francul îşi continuă aprecierea faţă de dolar

Francul elveţian continuă să se aprecieze faţă de dolar în şedinţa de tranzacţionare de azi, valoarea unui franc fiind de 1,1667 dolari, în creştere cu 0,36% în jurul orei 13:25.

De asemenea, în raport cu moneda europeană, francul a ajuns la 1,0047 euro, în creştere cu 0,28% în jurul orei 13:25.

(Alexandru Costea)

-------------

Actualizare 13:08 BNR: Francul, la noul maxim istoric de 4,5152 lei, peste euro

Francul a fost cotat, astăzi, de BNR, la noul maxim istoric de 4,5152 lei, depăşind valoarea curentă stabilită pentru euro (4,5005 lei).

Ieri, referinţa BNR pentru moneda elveţiană a fost de 4,5054 lei, în timp ce valuta europeană era cotată de Banca Centrală la 4,5110 lei.

(V.B.)

---

Actualizare 12:06 Interbancar: Francul, la 4,51-4,512 lei; volatilitate în declin

Francul elveţian era cotat, astăzi, în jurul orei 12, pe piaţa interbancară, la valori de 4,51-4,512 lei, ne-au declarat surse din domeniu, precizând că "s-a mai calmat" volatilitatea zilelor trecute.

Minimul de până acum al şedinţei a fost de 4,48 lei/franc, iar maximul s-a situat la nivelul de 4,54 RON/CHF, ne-au mai spus sursele.

(V.B.)

---

Actualizare 12:01 Case de schimb: Francul, între 4,52 şi 4,6 lei la vânzare

Francul elveţian este cotat, astăzi, în jurul orei 12, la valori de 4,52-4,6 lei la vânzare şi 3,7-4,445 lei la cumpărare pe piaţa caselor de schimb valutar, ne-au declarat surse din domeniu.

(V.B.)

---

Actualizare 08:11 Francul creşte faţă de euro şi dolar

Francul se apreciază, în jurul orei 8, atât faţă de euro (cu 0,27%), cât şi în raport cu dolarul american (cu 0,06%), până la 1,0046 EUR/CHF, respectiv 1,1642 USD/CHF, după ce şedinţa de până acum (deschisă la ora 0, ora României) a fost marcată de declinuri ale monedei elveţiene în raport cu valutele UE şi SUA, potrivit Bloomberg.

Astfel, minimele de până la această oră s-au situat în jurul valorilor de 0,9966 euro/franc şi 1,1561 dolari/franc. Închiderea şedinţei de ieri a avut loc la nivelurile de 1,0019 EUR/CHF, respectiv 1,1635 USD/CHF, iar deschiderile de astăzi s-au situat la valori apropiate de acestea.

(Valentin Busuioc)

---

Programul de conversie, cu aplicarea unui discount, a creditelor acordate de Volksbank în franci elveţieni (CHF) va fi aplicat de Banca Transilvania (BT), după ce aceasta va intra în acţionariatul Volksbank, a spus, ieri, Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere, din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR).

Prezent în Comisia de Buget din Camera Deputaţilor, unde a fost discutată problema creditelor în CHF, domnia sa a precizat că Banca Transilvania este obligată să facă această mişcare prin contractul de preluare a Volksbank. Acum, BT aşteaptă avizul Consiliului Concurenţei şi al BNR ca să devină acţionar la Volksbank.

În urmă cu două luni, domnul Cinteză ne-a declarat că soluţia propusă de Volksbank este foarte bună, menţionând, însă, că decizia îi aparţine băncii şi că, pentru susţinerea acesteia, instituţia financiară şi-a majorat capitalul social.

Şeful Supravegherii de la BNR ne-a explicat, la acea vreme, că soluţia identificată de Volksbank reprezintă o conversie a creditelor contractate în CHF la cursul zilei, cu un discount aplicat: "Conversia va fi făcută la cursul din ziua respectivă (n.r. ziua în care va fi efectuată conversia), cu acordarea unui discount pe expunere. Mai exact, întâi se va face transferul în lei la cursul din ziua conversiei, după care va fi aplicat discountul la expunere. Astfel, dacă vom împărţi expunerea rămasă la volumul de franci elveţieni, ne va ieşi un curs de 2 lei şi ceva pentru un CHF".

Măsura va pune presiune şi pe restul băncilor, însă rămâne de văzut dacă acestea îşi vor putea permite să aplice măsuri similare fără să-şi reducă drastic indicatorii de solvabilitate şi capital, a mai spus oficialul BNR.

"Nu sunt convins că toate băncile cu expunere pe franci elveţieni vor putea susţine aplicarea unui discount la conversia acestor credite", a subliniat domnul Cinteză, adăugând că, în cazul mai multor instituţii financiare, nivelul solvabilităţii va scădea sub 6% - limita minimă impusă -, câteva dintre acestea urmând să aibă o solvabilitate de sub 2%, în cazul conversiei creditelor în CHF la cursul istoric.

"Dacă indicatorul de solvabilitate scade sub 6%, deja banca trebuie să aplice procedura de administrare specială, iar sub 2% se instituie procedura de faliment. (...) Imediat după instiutuirea procedurii de administrare, BNR este obligată să anunţe acest lucru, iar de a doua zi vor fi cozi la bănci, retrageri de depozite, presiune pe lichiditate, deci faliment. Nicio bancă în administrare specială nu a putut fi salvată", a afirmat Nicolae Cinteză.

Nu putem adopta o soluţie general valabilă, de conversie la cursul istoric, pentru că vom avea pierderi foarte mari în sistem, a concluzionat domnul Cinteză, precizând că soluţia trebuie discutată cu fiecare bancă în parte: "Cineva spunea că volumul creditelor în franci nu reprezintă un risc sistemic, dar falimentul unei bănci este un risc sistemic".

Consilierul Guvernatorului BNR Adrian Vasilescu a menţionat, în mai multe ocazii, că portofoliile creditelor în franci elveţieni nu sunt atât de mari încât să reprezinte o problemă pentru sistem, acestea reprezentând doar 4,6% din totalul împrumuturilor.

Potrivit lui Nicolae Cinteză, băncile comerciale susţin că procedura de conversie la un alt curs de schimb decât cel din ziua tranzacţiei este neconstituţională: "Capitalurile proprii ale băncii vor fi afectate, acestea fiind proprietatea acţionarilor, iar Constituţia garantează dreptul de proprietate".

Deşi sunt persoane care afirmă că există solicitări de conversie a creditelor la care nu a fost trimis niciun răspuns nici la trei ani după ce acestea au fost transmise băncilor, Nicolae Cinteză susţine că instituţiile financiare trimit deja, de câţiva ani, propuneri pentru conversia împrumuturilor: "O bancă a trimis 14.000 de solicitări de conversii. A primit vreo 400 de răspunsuri. Restul au fost, probabil, îmbătaţi cu speranţa că vor câştiga nu ştiu ce procese cu banca, putând să-şi convertească împrumuturile la cursul istoric".

• Cinteză: "Astăzi avem problema francilor elveţieni, mâine vom avea problema euro"

Şeful Supravegherii de la BNR a mai spus că dacă astăzi ar fi adoptat un act normativ pentru cei cu credite în franci elveţieni, mâine ar apărea problema celor cu credite în euro, pentru că şi în cazul acestora cursul a crescut, de la 3,13 lei/euro la jumătatea anului 2007 la aproximativ 4,5 lei/euro, în prezent.

Domnia sa apreciază că BNR nu ar fi putut interzice acordarea de credite în CHF, în perioada 2007-2008, întrucât ar fi fost acuzată de abuz, putând chiar să fie "trasă la răspundere penal".

De altfel, "la momentul respectiv, francul elveţian nu prezenta niciun fel de risc", a mai declarat domnul Cinteză.

Subliniind că nu toate cele 14 bănci care au dat credite în CHF au o expunere foarte mare pe aceste tipuri de împrumuturi, Nicolae Cinteză subliniază că legea insolvenţei, propusă ca soluţie de diverşi parlamentari, în ultimele zile, nu rezolvă problema.

Oficialul BNR apreciază, însă, că propunerea ministrului de Finanţe, respectiv rescadenţarea creditelor pe structura modificată a "electoratei", poate oferi avantaje pe termen scurt debitorilor.

Potrivit domnului Cinteză, pierderile din sistemul bancar au fost, la finalul lunii noiembrie 2014, mult peste aşteptările anunţate (de peste 2 miliarde euro), estimările pentru sfârşitul întregului an fiind mult mai sumbre.

Aceste rezultate financiare vin ca urmare a provizionării împrumuturilor neperformate, care au avut o creştere spectaculoasă, în ultimii ani.

• Alin Iacob, AUSRF: "Respingem cu tărie că băncile ar pierde"

Asociaţia Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF) continuă să propună conversia creditelor la cursul din momentul acordării plus 20%, menţionând: "Respingem cu tărie că băncile ar pierde. Băncile au câştigat destul de mult până acum, pentru a-şi putea permite această conversie. Nu vorbim doar de credite în franci, ci de creditele în valută, ca să nu ne vedem tot aici peste un timp, să discutăm despre conversia creditelor în euro. Avem consumatori cărora li s-a restructurat creditul, dar în aşa fel încât situaţia lor ulterioară a devenit şi mai rea".

Şi Marius Dunca, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), spune că nu plânge de mila băncilor.

"N-o să plâng eu operatorii financiari bancari, eu apăr consumatorii", a precizat domnia sa, subliniind că susţine orice iniţiativa legislativă care vine în sprijinul clienţilor.

"Condiţiile generale de finanţare arată că, dacă pe perioada de desfăşurare a contractului de credit, valoarea monedei în care a fost făcut împrumul creşte cu mai mult de 10% faţă de cea de la data la care a fost contractat creditul, este posibilă conversia. Doar că băncile nu au anunţat clienţii în acest sens".

• Andreea Paul: "Unele bănci au permis un prag de îndatorare de peste 100%"

În 2007, BNR a ridicat pragul de îndatorare de la 40 la 70%, pentru CHF băncile stabilindu-şi singure acest prag, cu acceptul Băncii Centrale, a subliniat deputatul PNL Andreea Paul, adăugând că unele bănci, cum ar fi Volksbank, aveau un prag de 90% şi, în unele situaţii, chiar mai mare de 100%.

În replică, Nicolae Cinteză a spus că, la vremea respectivă, pragul se calcula la venitul pe familie, din care erau scăzute cheltuielile de bază, prevăzute de Guvern.

Consumatorii au fost "îmbiaţi" de bănci să ia aceste credite, susţine Alin Iacob, preşedintele Asociaţiei Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF), amintind că oamenii, din a doua lună de la expirarea dobânzilor fixe, "ajungeau să nu îşi poată achita ratele".

Vorbind despre o "creditare iresponsabilă" practicată de băncile care au acordat împrumuturi în franci elveţieni, Alin Iacob a subliniat: "Exista o încredere în bancheri uriaşă. Astăzi, însă, după modul în care unele bănci au înţeles să se comporte, încrederea este foarte redusă".

• Steven van Groningen: "Costurile vor fi transferate asupra deponenţilor şi a debitorilor buni platnici"

Sunt şi deponenţi care merită atenţie, a subliniat Steven van Groningen, preşedintele Consiliului Patronatelor Bancare, menţionând: "Să nu creem costuri inutile care se vor transfera mai devreme sau mai târziu în dobânzi mai mici pentru deponenţi sau în costuri mai mari pentru bunii platnici".

Nu toate băncile din România au dat credite în franci, a mai declarat domnia sa, apreciind că volumul este relativ mic şi că "nu putem discuta despre o problemă sistemică. Şi printre împrumutaţi găsim situaţii diferite. Găsim şi oameni cu venituri mari, care nu au probleme de rambursare. Fiecare bancă are obligaţia să găsească soluţii pentru fiecare client".

Steven van Groningen a mai spus că banca pe care o reprezintă, respectiv Raiffeisen Bank, face "zilnic" restructurări, menţionând că pentru cazurile sociale se găsesc întotdeauna soluţii, dar că îl sperie gândul ca din banii băncii pe care o conduce să salveze clienţii altor bănci.

Această afirmaţie vine ca un răspuns la propunerea deputatului PSD Ana Birchall, potrivit căreia băncile ar trebui să creeze, din propriile profituri, un fond de solidaritate pentru cazurile grave.

Deputatul a mai propus un amendament la iniţiativa sa legislativă din Camera Deputaţilor (care prevede conversia creditelor în valută la cursul zilei, fără alte costuri şi garanţii), potrivit căruia, în cazul împrumuturilor în CHF, conversia să se facă la un curs mediu, calculat ca medie aritmetică a cursurilor lunare existente de la data acordării creditului până în prezent.

• Darius Vâlcov: "Electorata" ar putea fi aplicată, în noua sa formă, de la 1 martie

Prezent la şedinţa Comisiei de Buget din Camera Deputaţilor, ministrul Finanţelor Darius Vâlcov a explicat că structura "electoratei", intrată anul acesta în vigoare, se va schimba total, ca să poată fi extinsă şi asupra împrumutaţilor în CHF. "Electorata" acoperă, acum, 51% din totalul celor împrumutaţi în franci elveţieni, în noua sa formă urmând să aibă efecte asupra a 70%-75% din debitorii în CHF.

Noul concept presupune ca salariile celor vizaţi să fie de maxim 3.000 de lei, de la 2.200 - suma prevăzută în forma actuală.

Rescadenţarea ar urma să fie făcută pentru doi ani, iar creditul fiscal ar fi aplicat imediat.

"Dacă proiectul nostru va fi aprobat, este posibil să se aplice de la 1 martie", a mai spus Vâlcov.

Impactul bugetar al viitoare Ordonanţe care să modifice OUG 46 ar fi cuprins între 0,1% - 0,15%, a declarat ministrul de resort.

Potrivit domniei sale, gradul de îndatorare a populaţiei cu venituri mici şi medii este extrem de ridicat, depăşind 100%, creditele în CHF totalizând 9,8 miliarde echivalent lei.

• Specialiştii: "Legea falimentului personal rezolvă doar parţial problema"

Peste 800.000 de debitori au credite neperformante şi ar putea beneficia de legea insolvenţei persoanei fizice, a spus, ieri, avocatul Gheorghe Piperea, în cadrul Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, citat de Mediafax: "Consider că această lege este absolut necesară. Era necesară această regelementare încă din 2009.(...) Cursul de nesuportat pentru cei care au credite în franci elveţiei este, însă, o singură problemă care poate fi rezolvată doar parţial prin această lege, pentru că nu toată lumea, nu toţi care au credite în franci elveţieni îşi imaginează că îşi pierd casele printr-o procedură de insolvenţă, ei vor să rămână în casele pe care şi le-au cumpărat şi vor să rămână în contractele pe care le-au contractat, aşa cum au fost făcute în 2007. Nu doar cei care au credite în franci elveţieni sunt în măsură să beneficieze sau să se supună acestei reglementări, sunt peste 800.000 de persoane care sunt în situaţie de debitori neperformanţi, asta rezultă de la Biroul de credit şi, în consecinţă, şi pe ei îi interesează să se pună cumva sub o protecţie a tribunalului".

În opinia domniei sale, dar şi a unora dintre parlamentari, punerea în aplicare a unei astfel de legi nu poate fi făcută de pe o zi pe alta, fiind nevoie de timp şi de personal specializat, în acest sens.

Legea insolvenţei persoanei fizice trebuie să instituie un echilibru între debitori şi creditori, "pentru menţinerea disciplinei de plată şi pentru evitarea hazardului în rândul debitorilor", a afirmat Florin Dănescu, preşedintele executiv al Asociaţie Române a Băncilor (ARB).

Acesta a avertizat că impactul unei reglementări privind falimentul personal, fără să se ţină cont de opinia băncilor, va afecta indicatorii de prudenţă bancară.

Şi specialiştii din cadrul CITR susţin că problema aprecierii francului poate fi rezolvată în mică măsură prin procedura insolvenţei personale, întrucât aceasta este favorabilă doar celor în incapacitate de plată, pentru restul persoanelor cu împrumuturi în moneda elveţiană situaţia putând să se îngreuneze.

În cazul aplicării unei legi a falimentului personal, debitorul are opţiunea să depună o propunere de plan de rambursare, care se poate întinde pe o durată de maxim cinci ani. Planul prevede modalitatea prin care debitorul persoană fizică îşi asumă să achite datoriile către creditori, în ordinea priorităţii lor legale, din diverse surse de venit. Planul va fi pus în practică doar dacă este acceptat de minim 50% din creditorii neînrudiţi şi confirmat de instanţa de judecată.

Sursele citate afirmă că este foarte greu de crezut că o persoană fizică datoare pe 15-20 de ani şi-ar putea asuma achitarea unui asemenea credit în doar cinci ani.

În Parlament, există cinci proiecte legislative pe această temă.

• Doar trei bănci din 14 au anunţat măsuri de protejare a împrumutaţilor în CHF

Raiffeisen Bank a anunţat că va reduce dobânda pentru clienţii săi cu credite în franci elveţieni, din 23 ianuarie, resetând-o anticipat, cu cinci luni înainte, după ce Banca Centrală a Elveţiei a redus dobânda de referinţă cu 0,5%, la minus 0,75%.

"Am hotărât să scădem dobânda la aceste credite acum, deşi termenul de resetare era la 30 iunie 2015, pentru ca nivelul ratelor lunare să nu fie atât de afectat de majorarea cursului CHF. Este încă o modalitate a noastră de a susţine clienţii în această perioadă dificilă. Cea mai eficientă modalitate de a sprijini clienţii care au dificultăţi de plată a ratelor rămâne, însă, restructurarea creditului, pe care o oferim de la caz la caz, încă din 2009", a declarat Vladimir Kalinov, vicepreşedinte retail banking Raiffeisen Bank.

Raiffeisen Bank are un portofoliu de 8.800 de clienţi îndatoraţi în CHF, toate aceste credite fiind garantate cu proprietăţi imobiliare.

OTP Bank a fost prima care a decis să reducă temporar marja de dobândă, cu până la 1,5 puncte procentuale, pentru clienţii cu credite în franci elveţieni cu dobândă variabilă.

Ieri, banca a anunţat că şi-a majorat capitalul social cu 175,344 milioane lei, la 958,252 milioane lei.

OTP Bank România a încheiat primele nouă luni ale anului trecut cu un profit net de 2,4 miliarde de forinţi (7,7 milioane de euro), după pierderi de 1,68 miliarde forinţi (5,6 milioane euro) în perioada corespunzătoare din 2013, potrivit anunţului făcut de bancă.

În luna ianuarie a acestui an, OTP Bank România a finalizat achiziţia Millennium Bank România de la Banco Comercial PortuguLs, tranzacţie în urma căreia şi-a mărit la circa 2% cota pe piaţa bancară şi a urcat pe locul 13 în topul băncilor de pe piaţa românească.

Volksbank România a anunţat, la începutul acestei săptămâni, că va menţine, pe o perioadă de 3 luni (între 20 ianuarie şi 17 aprilie 2015), un curs valutar fix, de 3,8035 lei pentru un franc elveţian.

Cursul de referinţă anunţat, ieri, de BNR a fost de 4,5054 lei pentru un franc elveţian, fiind înregistrat un nou maxim istoric pentru moneda exotică.

Evoluţia din ultimele zile a francului elveţian vine ca urmare a deciziei Băncii Naţionale a Elveţiei să ridice pragul de 1,2 euro/CHF, impus în 2011.