DUPĂ PRIMELE ZECE LUNI ALE ANULUI Creşterea impresionantă a pieţei nu a stârnit entuziasmul investitorilor

Primele zece luni ale anului curent au marcat o evoluţie excelentă pentru majoritatea preţurilor acţiunilor de Bursa de Valori Bucureşti (BVB), indicele BET cunoscând o creştere de circa 29%, într-un trend ascendent pe parcursul căruia nu numai că a recuperat complet căderea de la finele anului 2018 cauzată de perspectivele OUG 114, dar a şi urcat la noi maxime post-criza globală de acum mai bine de un deceniu.

Mai mult decât atât, majoritatea companiilor importante de la BVB au repetat istoria anilor anteriori, continuând să acorde dividende cu randamente mari, ceea ce a propulsat indicele BET-TR la noi maxime istorice, într-o secvenţă de creştere în care coşul de acţiuni ce reflectă şi dividendele plătite de emitenţi a urcat cu peste 40%.

Sigur că, procentajele sunt mari şi pentru că baza de raportare este relativ redusă, dar chiar şi în aceste condiţii creşterile sunt impresionante, aproape neverosimile ţinând cont de perspectivele care se conturau la începutul anului.

Şi totuşi, nu totul este roz la BVB. Valoarea tranzacţionată scade, iar în primele zece luni din 2019 rulajul mediu zilnic a coborât cu 13%, de la circa 46 de milioa-ne lei în 2018 la 39,98 milioane lei de la începutul lui 2019. Adică aprecierea fulminantă a cotaţiilor nu a fost de natură să stârnească entuziasmul investitorilor care să se reflecte într-o activitate de tranzacţionare în creştere.

Alin Brendea, director general adjunct în cadrul casei de brokeraj Prime Transaction, consideră că ne aflăm în faţa unui paradox al pieţei noastre, un paradox al lichidităţii bursiere.

"Mai exact problema principală vine dinspre free-floatul companiilor (partea din capitalul emitenţilor liber tranzacţionabilă) care scade de la an la an", spune Alin Brendea, în condiţiile în care de mai bine de un an şi jumătate nicio companie nu a mai trecut pragul pieţei principale a Bursei de Valori Bucureşti, iar emisiunile de acţiuni noi făcute de emitenţii listaţi sunt foarte rare.

Directorul de la Prime Transaction notează, în ultimul său editorial: "Un aport important pentru apariţia acestui fenomen îl au, în mod paradoxal la prima vedere, fondurile de pensii obligatorii. În prezent, acestea încasează viramente de 700 milioane lei lunar. O alocare de 20%, în conformitate cu structura actuală a portofoliilor acestora, înseamnă circa 140 milioane lei lunar achiziţii de ins-trumente financiare care tind spre tezaurizare. La o valoare lunară totală de tranzacţionare de circa 800 milioane lei, cele 140 de milioane reprezintă foarte mult, dacă sunt investite în totalitate în piaţa locală".

Evident că sunt şi alţi investitori instituţionali în piaţă care fac achiziţii pe termen mediu şi lung, spune Alin Brendea, astfel încât felia care rămâne pentru publicul de retail scade accelerat.

"De aici scăderea lichidităţii bursiere, în piaţa de acţiuni, fie că bursa creşte sau scade. Fără instrumente cu venit fix lichide, fără instrumente derivate, vadul bursier scade accelerat. Pentru investitorii activi, lipsa de oportunităţi reprezintă o piedică insurmontabilă. Ca atare, se intră într-un cerc vicios al lichidităţii scăzute", consideră directorul de la Prime Transaction.

În aceste condiţii, este evident că piaţa noastră de capital simte nevoia acută de marfă nouă, fie că vorbim despre emisiuni primare sau secundare de acţiuni, despre cele de obligaţiuni sau despre emisiuni ale unor instrumente privind datoria statului.

"Dacă fiecare societate din BET ar emite titluri financiare în proporţie de 10% din capitalizarea bursieră în fiecare an, lichiditatea pieţei s-ar îmbunătăţi exponenţial. Şi de ce nu ar face-o? Vorbim despre lideri ai economiei naţionale, des-pre cei care pot realiza proiecte economice semnificative ce pot fi finanţate uşor prin piaţa bursieră", spune Alin Brendea.

Directorul de la Prime Transaction a adăugat: "Sau dacă firmele private româ-neşti cu notorietate ar dori să atragă bani ieftini, într-o perioadă în care concurenţa este ca şi inexistentă. Sau dacă statul ar dori să înfiinţeze entităţi care să emită titluri financiare prin care ar putea fi cofinanţate marile proiecte de infrastructură. O mulţime de sau, dar încă prea puţine lucruri concrete. Fără a avansa semnificativ prin prisma ofertei de instrumente financiare, evenimente pozitive cum a fost recenta promovare în rândul pieţelor emergente vor produce efecte extrem de limitate pentru piaţa bursieră locală".

În Programul de Guvernare al Partidului Naţional Liberal se menţionează intenţia de a lista un pachet de acţiuni din capitalul companiei Hidroelectrica, în 2020, precum şi a unei părţi din Aeroporturi Bucureşti, fără însă a fi specificată dimensiunea pachetelor pe care Guvernul intenţionează să le plaseze în piaţă.

Alături de noile instrumente financiare ce vor intra la tranzacţionare în momentul în care Contrapartea Centrală va începe să funcţioneze, listarea producătorului de energie deţinut de stat pare să fie, deocamdată, printre puţinele evenimente care se întrevăd la orizont şi au potenţialul real de a spori lichiditatea bursei noastre, în condiţiile în care listările companiilor din mediul privat s-au oprit.

Mai mult decât atât, şi chiar şi atunci când o serie de companii private au fost listate la Bursa de Valori Bucureşti (între decembrie 2016 şi februarie 2018 acţiunile a şase emitenţi privati au intrat la tranzacţionare pe piaţa principală a BVB) impactul asupra rulajului pe termen lung a fost redus, titluri precum MedLife sau Sphera Franchise Group înregistrând chiar şedinţe bursiere fără nicio tranzacţie.