DUPĂ STANDARDELE BIM, Rata şomajului a fost de 6,3%, în trimestrul al doilea

Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15 - 64 ani) a fost de 59,2%, în trimestrul II 2009, iar rata şomajului după standardele BIM (n.r. Biroul Internaţional al Muncii) de 6,3%, potrivit unui comunicat al Institutul Naţional de Statistică (INS).

În perioada analizată, populaţia activă a României era de 10 milioane de persoane, din care 9,38 milioane erau ocupate şi 627.000 erau şomeri BIM.

Raportul de dependenţă economică (numărul persoanelor inactive şi în şomaj ce revin la 1.000 de persoane ocupate) a fost de 1.292 la mie, mai ridicat pentru persoanele de sex feminin (1.603 la mie), precum şi pentru cele din mediul urban (1.339 la mie).

Nivelul ratei de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă se situează la o distanţă de 10,8 puncte procentuale faţă de ţinta de 70%, stabilită pentru anul 2010 prin Strategia de la Lisabona, se menţionează în comunicat.

Rata de activitate a populaţiei în vârstă de muncă (15 - 64 ani) a fost de 63,4%, în timp ce rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15 - 64 ani) de 59,2% a avut un nivel inferior celui din trimestrul corespunzător din anul precedent (- 0,5 puncte procentuale), dar superior celui din trimestrul anterior (+1,8 puncte procentuale).

Ca şi în trimestrele anterioare, gradul de ocupare era mai mare pentru bărbaţi (65,6%, faţă de 52,9% pentru femei) şi pentru persoanele din mediul rural (62,2%, faţă de 57,1% în mediul urban). Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) era de 24,5%, la finalul trimestrului al doilea.

Rata şomajului BIM (de 6,3%) a fost în scădere faţă de trimestrul anterior (6,9%) şi în creştere faţă de trimestrul corespunzător din anul precedent (5,6%), potrivit INS.

Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului BIM a fost de 1,9 puncte procentuale (7,1% pentru bărbaţi faţă de 5,2% pentru femei), iar pe medii rezidenţiale, de 3,2 puncte procentuale (7,7% pentru mediul urban, faţă de 4,5% pentru mediul rural). Rata şomajului BIM avea nivelul cel mai ridicat (19,2%) în rândul tinerilor (15-24 ani).

• INS: Veniturile gospodăriilor în mediul urban, mai mari cu aproape 42% decât în mediul rural

Veniturile gospodăriilor înregistrea-ză diferenţe de nivel şi de structură în funcţie de mediul de rezidenţă, precizează un comunicat al INS. Astfel, în trimestrul al doilea, veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 41,9% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural şi cu 14,8% mai mari faţă de ansamblul gos-podăriilor.

În trimestrul II 2009, veniturile totale medii lunare au fost, în termeni nominali, de 2.338 lei pe gospodărie şi 804 lei pe persoană, conform raportului INS. Veniturile băneşti au fost, în medie de 1.986 lei lunar pe gospodărie (683 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 352 lei lunar pe gos-podărie (121 lei pe persoană).

Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (51,3% din veniturile totale ale gospodăriilor în trimestrul I 2009, respectiv 52,3% în trimestrul II 2009). La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, în trimestrul II 2009, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale în proporţie de 23,9%, veniturile din agricultură cu trei procente, veniturile din activităţi neagricole independente cu 2,8 procente şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gos-podăriei cu 1,6%.

În mediul urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporţie de 63,9% din salarii (62,8% în trimes-trul I), de 22% din prestaţii sociale, veniturile în natură reprezentând 8,5% din total (10% în trimestrul I 2009).

În mediul rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producţia agricolă, care a asigurat 32,9% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (25,5% din totalul veniturilor) a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile băneşti din agricultură asigurând numai 7,4%, în creştere, însă, faţă de trimestrul I 2009 cu 3,6 puncte procentuale. O contribuţie importantă la formarea veniturilor gospodăriilor rurale a revenit şi veniturilor salariale (31,1%) şi celor din prestaţii sociale (27,6%).

• Cheltuielile gospodăriilor, 88% din venituri, în medie

Cheltuielile totale ale populaţiei, au fost, în trimestrul II 2009, în medie, de 2.056 lei lunar pe gospodărie (707 lei pe persoană) şi au reprezentat 88% din nivelul veniturilor totale, se mai arată în comunicatul INS.

Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare).

Cheltuielile pentru investiţii, des-tinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni deţin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei.

Mediul de rezidenţă joacă un rol important şi în ceea ce priveşte mărimea şi structura cheltuielilor totale de consum. Astfel, în timp ce nivelul cheltuielilor totale de consum, medii lunare pe o gospodărie, este mai mare în urban faţă de rural cu 517 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 63 lei. În mediul rural, 40,9% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezintă contravaloarea consumului din resurse proprii. În urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 18,2% din cheltuielile pentru consumul alimentar.

Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum, produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul II 2009, în medie, 41,9% din consumul gospodăriilor (40,8% în trimestrul I 2009).

O componentă a consumului, cu pondere relativ mare în cheltuieli, este legată de locuinţă (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei). În trimestrul II 2009, acesteia i s-a alocat din cheltuielile de consum 18,7%. Cea mai mare parte a cheltuielilor cu locuinţa (14,3%) a fost absorbită de consumul de utilităţi (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale şi alţi combustibili).

Cheltuielile efectuate de gospodării pentru sănătate (4,5% din cheltuielile de consum) şi mai ales cele pentru educaţie (1%) au înregistrat un nivel scăzut, în special din cauză că satisfacerea acestor nevoi ale membrilor gospodăriilor se realizează în cea mai mare parte prin servicii publice de care aceştia beneficiază în cadrul sistemului asigurărilor sociale sau gratuit.