DUPĂ VOTUL PENTRU BREXIT Nigel Farage a demisionat din fruntea partidului eurosceptic UKIP

Nigel Farage a anunţat, ieri, că demisionează din fruntea partidului eurosceptic şi pro-Berxit UKIP, declarând că nu a dorit niciodată să fie un politician de carieră".

Nigel Farage a declarat: "Simt că am făcut partea mea (...) Aşa că simt că ar fi corect să-mi dau demisia din funcţia de lider al UKIP".

El a declarat că în cazul său, cariera politică este împlinită după succesul campaniei din Regatul Unit de a vota pentru Brexit.

"Pe parcursul referendumului, am spus că-mi vreau ţara înapoi, acum îmi vreau viaţa înapoi", a spus luni Farage.

Acesta a mai declarat că Marea Britanie va trebui să aibă un premier care a fost pro-Brexit şi care nu va ceda în privinţa libertăţii de mişcare în negocierile cu UE, dar a refuzat să îşi exprime susţinerea faţă de vreun candidat din cursa pentru şefia conservatorilor şi a guvernului.

"Dacă vom fi slabi sau vom face compromisuri în negocierile privind Brexit-ul, nu vom avea un acord bun", a evidenţiat Farage.

El a precizat, de asemenea, că în privinţa migraţiei este nevoie de ceva mult calm şi ca populaţia să primească noi garanţii.

Recent, Farage s-a declarat partizanul unei activări rapide, "înainte de septembrie sau octombrie", a articolului 50 din Tratatul de la Lisabona pentru oficializarea deciziei de ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană, excluzând totodată orice compromis în privinţa liberei circulaţii a persoanelor. "Încep să mă gândesc că incertitudinea ne costă, că trebuie să mergem înainte şi să activăm articolul 50 înainte de septembrie sau octombrie. Poate nu mâine, dar fără întârziere", a declarat Farage pentru cotidianul francez Le Figaro.

O firmă de avocatură din Marea Britanie, care acţionează în numele unui grup de oameni de afaceri şi din mediul academic, a început demersuri care să garanteze că activarea articolului 50 din Tratatul de la Lisabona, ce va declanşa procesul de negociere a acordului de ieşire a ţării din UE, nu va avea loc fără o dezbatere şi un vot în parlamentul de la Londra, conform BBC News.

Clienţii firmei Mishcon de Reya susţin că, potrivit constituţiei Marii Britanii, decizia de activare a articolului 50 revine parlamentului. "Trebuie să ne asigurăm că guvernul respectă procesul corect pentru a avea certitudine juridică şi a proteja Constituţia Marii Britanii şi suveranitatea parlamentului în aceste circumstanţe fără precedent. Rezultatul referendumului nu este în dubiu, dar avem nevoie de un proces care să urmeze legislaţia britanică pentru a-l pune în aplicare", a subliniat avocatul Kasra Nouroozi, partener în cadrul firmei Mishcon de Reya, citat de Agerpres. Potrivit acestuia, "rezultatul în sine al referendumului nu este constrângător din punct de vedere juridic, iar invocarea de către actualul sau viitorul prim-ministru a articolului 50 fără aprobarea parlamentului este ilegală".

"Trebuie să ne asigurăm că acest lucru se face în mod adecvat, în beneficiul tuturor cetăţenilor Marii Britanii. Articolul 50 nu poate fi pur şi simplu invocat fără o dezbatere şi un vot în parlament", a subliniat avocatul.

Firma susţine că, din punct de vedere constituţional, este necesar un act al parlamentului pentru a oferi premierului autoritate legală.

Orice prim-ministru care şi-ar folosi puterile executive pentru a declanşa procesul de negociere cu UE ar acţiona nelegal, pentru că ar ignora "European Communities Act", votat de parlamentul britanic în 1972, instrumentul care a permis aderarea Marea Britanii la blocul comunitar, afirmă reprezentanţii Mishcon de Reya.

Teoretic, votul asupra unui astfel de document le-ar putea oferi parlamentarilor, care s-au exprimat în majoritate pentru rămânerea ţării în UE, ocazia de a bloca ieşirea din Uniune, ceea ce pare însă "de neconceput din punct de vedere constituţional", afirmă corespondentul BBC pe probleme juridice, Clive Coleman.

Potrivit BBC, cabinetul de avocatură a intrat în corespondenţă cu oficiali guvernamentali pentru a primi garanţii în legătură cu acest proces. Guvernul britanic a declarat că parlamentul are un "rol" pentru "găsirea celei mai bune căi de urmat", adaugă postul oficial britanic.

Premierul britanic David Cameron a anunţat că va lăsa succesorului său, ce va fi cunoscut pe 9 septembrie, sarcina de a activa clauza de retragere a ţării din blocul comunitar.

"'Dacă nu este prim-ministrul cel care va face acest pas, cabinetul o poate face în locul său. Ar fi, de asemenea, rezonabilă înfiinţarea viitoarei echipe de negociere cu UE'', a spus Nigel Farage, recent.

"'Pot exista compromisuri cu UE, inclusiv asupra unei eventuale contribuţii britanice la bugetul Uniunii. Însă nu va fi un compromis în legătură cu ceea ce Europa numeşte libera circulaţie'', a subliniat el. "'Ceea ce ne-au cerut 17,5 milioane de alegători a fost să punem frână imigraţiei europene'', a explicat liderul UKIP, pronosticând că britanicii "'nu vor fi ultimii care vor părăsi UE''.

Farage, în vârstă de 52 de ani, a fost liderul partidului din 2006 în 2009 şi s-a întors la vechiul loc de muncă după alegerile din 2010. El a făcut un pas înapoi la alegerile din 2015, dar a revenit asupra deciziei doar pentru a susţine Campania Brexit.

Parlamentul European a cerut demisia lui Farage pentru a creşte rolul Marii Britanii în negocierea privind ieşirea din UE. Demisia lui Farage vine şi după mai multe zile în care s-a speculat că donatorul UKIP şi liderul de grup al părăsirii UE de către Marea Britanie, Arron Branks, a luat distanţă de acesta.

Partidul Independenţei Marii Britanii (UKIP) este o formaţiune eurosceptică şi antiimigraţie care a militat puternic pentru ieşirea Regatului Unit din UE.