Economia zonei Euro rămâne în teritoriul de contracţie, în februarie

Economia zonei Euro a continuat să se contracte în februarie pentru a doua lună consecutiv, cu un ritm însă în atenuare faţă de ianuarie, arată indicatorii preliminari PMI (Purchasing Managers' Index) comunicaţi vineri de Markit Economics. Activitatea economică din zona Euro s-a restrâns puternic în luna noiembrie şi a stagnat în decembrie. Cauza declinului activităţii economice din februarie este persistenţa pandemiei de Covid-19 şi duritatea restricţiilor aplicate în marile economii, fapt ce reiese din declinul în accentuare a sectorului de servicii.

La fel ca în precedentele patru luni, activitatea economică în industria prelucrătoare şi în sectorul de servicii din Europa a evoluat divergent, cu industria pe creştere şi serviciile în scădere. Declinul din sectorul de servicii european a fost atenuat puternic de accelerarea industriei, avansul industriei fiind condus din nou de Germania şi de comenzile venite pentru fabricile germane de la export - evoluţie de asemenea pozitivă pentru producţia in­dustrială a României, cuplată la cererea din industria germană.

Vârful celui de-al doilea val pandemic în Germania şi Franţa, măsurat după numărul de noi cazuri de infectare cu Covid, a fost în decembrie-ianuarie, astfel că primele două săptămâni din februarie nu au mai adus aceeaşi scădere generală a activităţii de business precum în ianuarie. "Restricţiile au continuat însă să afecteze multe afaceri", arată sondajul Markit.

Componenta aşteptărilor de afaceri a continuat totuşi să se îmbunătăţească şi a urcat la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani pe fondul aşteptării că vaccinarea va permite o relaxare a restricţiilor.

Dinamica industriei prelucrătoare a continuat să fie puternic pozitivă cu un ritm în intensificare, chiar cel mai bun din ultimele patru luni, ceea ce indică depăşirea celui mai dificil moment al valului doi al pandemiei. În ianuarie, ritmul de creştere al industriei europene a fost cel mai slab de la startul revirimentului economic în vară. Fabricile nu au mai fost închise în valul doi aşa cum s-a întâmplat în martie-aprilie 2020.

Evoluţia divergentă s-a accentuat în condiţiile în care sectorul de servicii european a înregistrat în februarie al doilea cel mai mai sever ritm de declin în termeni de afaceri din luna mai încoace. De menţionat că luna ianuarie reprezintă a treia cea mai slabă lună ca evoluţie a activităţii economice de după ieşirea din lockdown-ul general din martie-aprilie.

Astfel, PMI-ul pentru industria prelucrătoare europeană a înregistrat după prima jumătate a lunii februarie o valoare de 57,6 puncte, activitatea accelerând faţă de ianuarie, când PMI-ul corespunzător a fost de 54,6 puncte. Potrivit Markit, producţia industrială în zona Euro a crescut cu una din cele mai ridicate rate de creştere din ultimii trei ani în februarie într-un "semnal de consolidare a trendurilor de producţie din întreaga regiune".

Creşterea mai puternică a producţiei sectorului manufacturier din zona Euro a venit în ciuda unei lipsuri generale de input-uri. Cererea de input-uri a fost în general mai ridicată decât oferta în februarie, potrivit Markit, care notează că cantitatea de input-uri achiziţionate de producătorii din zona Euro a urcat în cel mai rapid ritm din ultimii trei ani, ceea ce a pus presiune pe lanţurile de aprovizionare şi a cauzat o creştere a preţurilor medii plătite nemaivăzută de acum 10 ani, din aprilie 2011. Luna februarie a adus de altfel o creştere puternică a cererii şi a preţurilor la materii prime pe pieţele internaţionale. De asemenea, furnizorii producătorilor au întâmpinat probleme cu livrările în februarie. Markit mai arată că preţurile bunurilor şi produselor la ieşirea din fabricile europene au înregistrat cea mai abruptă creştere din luna mai 2018 în februarie. Activitatea în industria europeană a crescut în februarie pentru a opta lună la rând.

În acelaşi timp, indicatorul pentru sectorul de servicii a continuat să se situeze în zona contracţiei pentru a şasea lună la rând în februarie, cu un PMI de 44,7 puncte faţă de 45,4 în ianuarie. O creştere modestă a costurilor a fost observată şi în sectorul de servicii în februarie. Cererea slabă a încurajat însă o nouă reducere a preţurilor percepute pentru a douăsprezecea lună consecutiv, evoluţie ce a continuat să lovească în marjele firmelor.

Astfel, indicatorul PMI compozit (industria prelucrătoare + sectorul de servicii) a urcat cu 0,3 puncte în februarie la 48,1 puncte de la 47,8 puncte în ianuarie. Indicatorii PMI comensurează dinamica producţiei, comenzilor noi, stocurilor, locurilor de muncă şi preţurilor în principalele ramuri ale economiei, cu menţiunea că pragul de 50 de puncte separă creşterea de scădere.

Deşi producţia industrială a contrabalansat destul de puternic declinul din servicii, economiştii IHS Markit se aşteaptă la o continuare a contracţiei economiei zonei Euro în primul trimestru din 2021 după contracţia de 0,6% din trimestrul al patrulea din 2020. Media pe primul trimestru a PMI-ului compozit este până acum de 47,9 puncte, marginal mai scăzut faţă de media de 48,1 puncte din ultimul trimestru din 2020.

Stabilizarea ritmului de contracţie este însă un semn pozitiv pentru perspectivele economice post-restricţii din zona Euro (lockdown-ul în Germania este aşteptat să se încheie în martie), mai ales în contextul rezilienţei de care dă dovadă sectorul manufacturier european pe fondul cererii externe puternice.

Tendinţele divergente la nivelul celor două mari economii europene au continuat în februarie, Germania ieşind din nou la limită din rândul evoluţiei recesionare cu un PMI compozit de 51,3 puncte pentru prima jumătate a lunii, în creştere uşoară de la 50,8 puncte în ianuarie. Importantul sector manufacturier a continuat expansiunea cu un PMI în accelerare puternică la 62,2 puncte (cea mai mare valoare din istoria sondajelor Markit pentru Germania) de la 59,0 puncte luna trecută, în timp ce sectorul de servicii german şi-a accentuat uşor declinul cu un PMI în scădere lunară cu 0,8 puncte, la 45,9 puncte. Industria germană a evoluat puternic pozitiv pe parcursul întregului trimestru patru din 2020.

Spre deosebire de Germania, PMI-ul compozit pentru Franţa (a doua economie a regiunii) a scăzut destul de puternic de la 47,7 puncte în ianuarie la 45,2 puncte pe fondul accentuării declinului afacerilor din servicii (PMI la 43,6 în februarie de la 47,7 în ianuarie). Industria franceză a luat totuşi şi ea parte la revenirea industrială europeană cu un PMI corespunzător de 52,4 puncte de la 49,5 în ianuarie, cel mai ridicat nivel din luna octombrie şi al doilea cel mai ridicat din ultimii trei ani.

"O îngrijorare este intensificarea penuriei (de input-uri), care a împins în sus preţurile materiilor prime. Întârzierile din partea furnizorilor au crescut la niveluri aproape record, conducând la o inflaţie majoră a costurilor cu input-urile producătorilor. În acest moment cererea slabă a consumatorilor - pentru servicii - limitează presiunile inflaţioniste în general, dar pare destul de probabil ca inflaţia să accelereze în următoarele luni", arată Chris Williamson, economistul-şef al IHS Markit.