EDIŢIE ANIVERSARĂ BURSA - 30 DE ANI / COSTICĂ T. MUSTAŢĂ, PREŞEDINTELE CAMEREI DE COMERŢ ŞI INDUSTRIE A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI: "Comunitatea de afaceri aşteaptă digitalizarea cât mai rapidă a activităţii administraţiei centrale şi locale"

Reporter: Cum se prezintă Capitala, din punct de vedere economic, la aproape şase luni de la declanşarea pandemiei?

Costică T. Mustaţă: Din fericire, situaţia financiară a companiilor bucureştene la debutul crizei noului coronavirus a fost mai robustă decât media consemnată la nivel naţional, ceea ce pe termen scurt a constituit un atu. În plus, multe firme s-au adaptat rapid condiţiilor de criză sanitară şi economică, fie că vorbim despre: reprofilare, trecerea parţială sau totală a activităţii în online, metode ingenioase de distribuţie, muncă în sistem remote, regândirea fluxurilor de producţie şi a circuitelor, apelarea la programele guvernamentale de susţinere a comunităţii de afaceri etc. Dacă privim la cele mai recente date statistice publicate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), situaţia economică a Capitalei este relativ bună, analizată în context naţional. De exemplu, la 30 iunie a.c. Bucureştiul consemna 252.262 profesionişti activi (din care 89,3% persoane juridice), cu 4,2% mai mult decât în iunie 2019 şi cu 1,1% mai mulţi decât la finele lunii februarie 2020, ultima lună neafectată de pandemie. În ceea ce priveşte înmatriculările, în primele şase luni ale acestui an, în Capitală au fost înregistrate 7767 firme, în scădere cu 13,6% faţă de perioada similară a anului trecut, în condiţiile în care pe plan naţional se constată o reducere cu 37% a numărului de firme înmatriculate. De menţionat că în intervalul martie-iunie 2020 în Capitală au fost înmatriculate 4283 de firme, adică 15% din cele nou-înfiinţate la nivel naţional, în scădere cu 5,4% faţă de perioada similară a anului precedent. Dacă începeam răspunsul la această întrebare cu "din fericire" trebuie să-l închei cu "din păcate", datele statistice ale primului semestru 2020 arată destul de rău, dar totuşi pe un trend crescător, ceea ce ne permite să credem că lucrurile se vor îmbunătăţi, iar drumul urmat de agenţii economici din regiunea Bucureşti-Ilfov este cel corect.

Reporter: Câte dintre companiile membre ale CCIB şi-au suspendat sau şi-au încetat definitiv activitatea?

Costică T. Mustaţă: Potrivit datelor disponibile, începând cu luna martie 2020, doar 5 membri ai CCIB au fost eliminaţi din evidenţele noastre; două firme au intrat în faliment, una a fost radiată, iar două firme au intrat în dizolvare/lichidare. În ceea ce priveşte situaţia la nivelul Capitalei, potrivit datelor ONRC, în perioada martie-iunie 2020 şi-au suspendat activitatea 327 firme (11% din totalul la nivel naţional), 1181 au intrat în dizolvare (19% din total), 2021 firme au fost radiate (16% din total), iar 302 au intrat în insolvenţă (20% din total). Cifrele sunt inferioare perioadei similare a anului trecut, când s-au consemnat 445 de firme suspendate (10% din total), 1968 firme dizolvate (18% din total), 5182 de firme radiate (10% din total) şi 368 intrate în insolvenţă (17% din total). După cum observaţi, deşi valorile absolute consemnate la nivelul Capitalei sunt mai mici decât cele din perioada similară a anului trecut, procentele calculate prin raportarea acestora la cifrele înregis­trate la nivel naţional sunt mai mari. În opinia mea, gradul de inerţie al mediului de afaceri din Capitală este mai redus decât în restul ţării, iar capacitatea de adaptare mai mare, aşa că antreprenorii bucureşteni au început să renunţe la firmele care nu au şanse de supravieţuire, cu scopul fie de a-şi salva alte afaceri din portofoliu, fie de a se reprofila. În opinia mea, antreprenorii români sunt departe de a "abandona lupta", însă, dacă "datele problemei" nu se modifică, efectele crizei se vor vedea, inclusiv în statistica ONRC, spre sfârşitul anului, când cred că va creşte semnificativ numărul firmelor suspendate, dizolvate, radiate şi intrate în insolvenţă.

• Costică T. Mustaţă: "Dacă lucrurile nu se îmbunătăţesc din punct de vedere al crizei sanitare, situaţia în sectorul HoReCa poate deveni dramatică"

Reporter: Care este situaţia în sectorul HoReCa, unul dintre cele mai dezvoltate sectoare de activitate ale Capitalei, care înainte de pandemie contribuia major la veniturile municipiului Bucureşti, fiind una dintre principalele ramuri ale economiei locale?

Costică T. Mustaţă: Situaţia este foarte grea nu numai în Bucureşti, ci şi la nivel naţional. Pierderile sunt semnificative şi pe termen lung. După cum am mai spus, cred că va fi sectorul cu cea mai dificilă revenire, într-un orizont de timp care din păcate nu va însemna câteva luni, ci câţiva ani.

Anul trecut Capitala, care dispune de circa 21.000 locuri de cazare, a avut peste 2 milioane de turişti, mare parte străini, îndeosebi pe segmentele de city break (în creştere continuă de ani buni) şi turism de afaceri. Anul acesta, situaţia s-a schimbat radical. De exemplu, dacă anul trecut în luna mai, Bucureştiul înregistra 193.509 sosiri în structurile de primire turistică, anul acesta în luna similară consemna doar 5537 sosiri, adică 2,9% comparativ cu 2019, procent inferior celui naţional, care a fost de 3,1%. Dacă anul trecut în luna mai indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a fost de 50% în Capitală, anul acesta în aceeaşi lună a fost de doar 5,4%, în uşoară creştere faţă de aprilie, când s-a situat la 4,7%, procente semnificativ inferioare celor consemnate la nivel naţional. Din păcate, perspectivele nu sunt dintre cele mai bune. Astfel, potrivit Oxford Economics, numărul de nopţi în spaţiile de cazare plătite în Bucureşti este aşteptat să atingă nivelul de dinainte de criză abia între 2023 şi 2024. După cum vă amintiţi, în perioada de stare de urgenţă au rezistat doar restaurantele care au făcut livrări la domiciliu şi hotelurile care au oferit spaţii pentru carantină instituţionalizată şi cazare pentru personalul medical şi de suport. Deşi activitatea a fost reluată parţial, gradul de afectare al domeniului este în continuare foarte mare, pe fondul: lipsei de predictibilitate a posibilităţii de a călători (restricţii, condiţionări, dificultăţi în traficul aerian etc), reducerii veniturilor, modificării semnificative a comportamentului de consum din cauza crizei coronavirusului, menţinerii închise a restaurantelor care nu dispun de terasă. În Capitală în HoReCa lucrau înainte de pandemie circa 36 de mii de oameni, adică circa 3% din populaţia activă a Bucureştiului. Din păcate, astăzi mulţi şi-au pierdut deja locul de muncă. Potrivit unui studiu realizat de Cushman & Wakefield pentru Federaţia Industriei Hoteliere din România (FIHR) cu privire la reacţiile patronilor de hoteluri din România la criza provocată de coronavirus, în comparaţie cu reacţiile antreprenorilor europeni din domeniu, România este ţara cu cel mai mare procent de angajaţi din hoteluri concediaţi în urma pandemiei, 29%, perspectivele fiind de 38%, comparativ cu procentul de 24% la nivelul CEE, estimat a atinge 30% în lunile următoare. Dacă lucrurile nu se îmbunătăţesc din punct de vedere al crizei sanitare, situaţia în sector poate deveni dramatică. Astfel, potrivit preşedintelui FIHR, dl. Călin Ilie, 48% dintre hotelierii din România nu rezistă mai mult de luna august şi doar 7% dintre hotelieri rezistă până în martie 2021, adică pe durata unui an de la momentul declanşării crizei pandemice. CCIB a luat poziţie ori de câte ori a avut ocazia în vederea sprijinirii membrilor săi din sectorul HoReCa. Foarte multe dintre propunerile noastre au fost avute în vedere de organele abilitate ale statului şi apoi materializate în acte normative care au venit în sprijinul agenţilor economici din sector. În momentul de faţă cred ca acesta este cel mai afectat domeniu al economiei româneşti de pandemia de coronavirus.

• Costică T. Mustaţă: "Industria bucureşteană dă semne certe de revenire"

Reporter: Cum se prezintă situaţia în domeniul producţiei şi desfacerii de bunuri?

Costică T. Mustaţă: Potrivit datelor provizorii furnizate de DRSMB, la nivelul Capitalei, în primele 5 luni ale anului 2020, producţia industrială a scăzut cu 12,1% faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut (serie brută). Spre comparaţie, la nivel naţional, în aceeaşi perioadă, producţia industrială a scăzut cu 17,4% (serie brută). Cea mai slabă lună pentru industria bucureşteană a fost aprilie, când s-a consemnat o scădere de 24,4% (38,6% la nivel naţional) comparativ cu luna similară a anului trecut, iar în luna mai o scădere de 13,2% (30,6% la nivelul întregii ţări).

Îmbucurător este că la nivelul Capitalei, în primele 5 luni ale acestui an, cifra de afaceri din industrie (piaţă internă şi piaţă externă) a crescut cu 3,7% comparativ cu perioada similară a anului trecut, comparativ cu o scădere de 14,9% înregistrată la nivel naţional. În perioada martie-mai 2020 acest indicator a cunoscut o creştere de 9,2% în martie (-8,2% la nivel naţional), o scădere de 14,5% în aprilie (-40,7% la nivel naţional) comparativ cu aprilie 2019, pentru ca în mai să se consemneze (date provizorii) o scădere de doar 2,1% (-14,9% la nivel naţional), faţă de mai 2019. Încurajatoare sunt şi rezultatele lunii iunie a.c., când producţia indus­trială la nivel naţional, care contribuie cu peste 20% la formarea PIB, (serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate), a fost mai mare faţă de luna precedentă cu 16,2%, creştere susţinută de industria prelucrătoare (+21,6%) şi industria extractivă (+0,6%). Conform Eurostat, România se află pe locul 3 în rândul statelor membre UE cu cel mai semnificativ avans al producţiei industriale în iunie comparativ cu mai a.c., după Slovacia (21,7%) şi Ungaria (17,1%). Prin prisma analizei acestor indicatori, dar şi ţinând seama de informaţiile pe care le avem din piaţă, industria bucureşteană dă semne certe de revenire, pe fondul unei competitivităţi superioare mediei naţionale.

În ceea ce priveşte comerţul exterior, Bucureştiul conduce detaşat atât în topul exportatorilor, cât şi în cel al importatorilor. În primul trimestru al acestui an, conform datelor disponibile, în care doar în luna martie au aparut unele influenţe negative din cauza pandemiei, firmele înregistrate în Capitală au realizat exporturi în valoare de 3 miliarde euro (17,7% din exportul românesc), cu 0,25% mai mult decât în perioada similară a anului trecut, şi importuri în valoare de 6,7 miliarde euro (31,2% din importul românesc), cu 1,1% peste nivelul primului trimestru din 2019.

În ceea ce priveşte comerţul interior, la începutul acestui an, Bucureştiul concentra puţin peste 30% din suprafaţa de vânzare a ţării, iar în acest domeniu lucrau 228 de mii de oameni. În opinia mea, nu foarte mulţi dintre aceştia au fost afectaţi. Într-adevăr magazinele din mall-uri au făcut disponibilizări şi au trimis angajaţi în şomaj tehnic, dar să nu uităm că a crescut oferta de angajare în supermarket-uri, hipermarket-uri şi la firmele de curierat, care au funcţionat cu motoarele turate la maximum în această perioadă. Acum, la aproape 2 luni de la redeschiderea magazinelor din mall-uri, lucrurile încep încet-încet să revină la normal. În perioada stării de urgenţă mulţi comercianţi au renunţat parţial sau total la spaţiile comerciale (îndeosebi la cele stradale) şi au trecut în online. Cred că e o tendinţă care se va menţine.

Declaram cu ceva vreme în urmă că este foarte important punctul de referinţă pe care-l iei în astfel de analize. Sigur, dacă analizăm situaţia economică a Bucureştiului comparativ cu cea din ţară, cifrele par frumoase şi promiţătoare, dar important este ca la nivel naţional lucrurile să mearga bine, ca întreaga economie românească să funcţioneze.

• Firmele din Capitală, îngrijorate de deficitul bugetar din acest an

Reporter: Care sunt principalele probleme pe care vi le semnalează firmele membre?

Costică T. Mustaţă: Principala preocupare a companiilor bucureştene este de a se menţine pe piaţă, de a găsi soluţii să reziste în condiţii pe care nimeni nu le putea anticipa acum câteva luni, astfel încât eforturile lor sunt concentrate pe: adaptarea activităţii la situaţia de criză sanitară pe care o traversăm, asigurarea cash-flow-ului, păstrarea pe cât posibil a clienţilor din portofoliu şi identificarea altora noi, gestionarea optimă a resursei umane. În această perioadă grea am avut numeroase întâlniri cu antreprenori şi manageri din Capitală şi nu numai, unele onorate de prezenţa unor înalţi oficiali din Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri (MEEMA). Scurtarea timpului de procesare pentru creditele bancare acordate în cadrul Programului IMM Invest; extinderea cadrului de aplicare a legislaţiei din construcţii şi în industria mobilei şi textile; diminuarea ajutorului de stat la 500.000 euro/firmă, pentru a avea acces cât mai multe IMM-uri; majorarea nivelului actual de 200.000 euro/firmă al ajutorului de minimis; actualizarea programului de promovare a exportului (includerea universităţilor la categoria participanţilor eligibili, dar şi a târgurilor virtuale pe lista de evenimente subvenţionate); pregătirea urgentă a ofertei de export a României; necesitatea stimulării anumitor ramuri industriale (de exemplu producţia de îngrăşăminte chimice) sunt doar câteva dintre problemele semnalate de comunitatea de afaceri bucureşteană, pe lângă cele devenite "clasice", şi anume lipsa predictibilităţii şi stabilităţii legislaţiei, îndeosebi în domeniul fiscal. Nu vă ascund că există îngrijorări cu privire la adâncirea deficitului bugetar, care probabil va atinge în acest an 9%-10% din PIB şi la modalităţile în care bugetul va fi echilibrat (tăieri din fondurile alocate investiţiilor, modificări ale sistemului de impozitare şi taxare).

Reprezentanţii CCIB împreună cu specialişti în domeniul financiar-bancar au discutat cu membrii noştri si au analizat aspecte legate de riscurile de plată, în special pe cele rezultate din exportul mărfurilor româneşti. S-a ajuns la concluzia ca împreună cu societăţile specializate şi băncile ce funcţionează pe piaţa româneas­că să se aplice operaţiunile de factoring şi asigurare a plăţilor. De asemenea, în condiţiile în care offset-ul poate fi soluţia pentru revitalizarea industriei şi pentru dezvoltarea acesteia pe termen mediu şi lung, companiile din domeniul industrial doresc: asigurarea unui cadru legal clar şi uşor de aplicat, în care procedura de compensare să se aplice la toate contractele de import de tehnica specială, funcţionarea eficientă a Oficiului de Compensare pentru Achiziţii de Tehnică Specială, promovarea constantă şi ţintită a domeniilor prioritare ce beneficiază de derularea operaţiunilor de compensare, precum şi a modalităţilor de operaţionalizare a contractelor cu clauză offset.

• Stimularea agriculturii, o măsură pentru reducerea deficitului de cont curent

Reporter: Ce consideraţi că ar trebui făcut pentru reluarea activităţii economice la parametri optimi?

Costică T. Mustaţă: Nu cred că putem discuta despre parametri optimi până nu va fi rezolvată criza provocată de SARS CoV-2, însă trebuie să discutăm despre reluarea activităţii în condiiţii speciale, învăţând să convieţuim cu virusul şi făcând un pas înainte către o societate mai solidă din punct de vedere economic. Vorbeam despre temerile cu privire la majorarea deficitului bugetar, mai ales că suntem în an electoral. În loc să fie aplicate măsurile "clasice" amintite de mine mai sus, de ce să nu începem să optimizăm cheltuielile în mediul public prin digitalizarea instituţiilor şi asigurarea interoperabilităţii bazelor de date? Avem o infrastructură de telecomunicaţii extraordinară, iar specialiştii noştri IT sunt recunoscuţi ca fiind unii dintre cei mai buni din lume. De ce să nu folosim aceste atu-uri pentru a atinge acest obiectiv? Avantajele ar fi multiple: siguranţa contribuabilului şi a funcţionarului public, reducerea de costuri în administraţia publică, simplificarea existenţei omului de afaceri, creşterea gradului de încredere în organele statului, sume consis­tente ce pot fi direcţionate către investiţii.

Pe termen scurt şi mediu, sunt necesare măsuri de stimulare în domeniul agriculturii (producţie agricolă, construcţie de facilităţi moderne pentru depozitarea recoltei de legume şi fructe, unităţi de prelucrare a produselor agro-alimentare, îmbunătăţirea sistemului de achiziţionare-desfacere a producţiei etc.), astfel încât să trans­formăm această criză într-o oportunitate de a avea pe piaţă cât mai multe legume, fructe şi alte produse agricole indigene, contribuind la: asigurarea independenţei alimentare, echilibrarea balanţei comerciale, cronic deficitară în ultimii ani, şi la reducerea deficitului de cont curent. Susţinem cu tărie, alături de alte organizaţii neguvernamentale şi patronale, un program naţional de tipul "Fabricat în România".

De asemenea, este momentul să acordăm atenţia cuvenită dezvoltării infrastructurii. Este inadmisibil să existe situaţii în care transportul produselor destinate exportului către statele UE durează mai mult de la producător la graniţa, decât de la graniţă până în ţara de destinaţie, ca să nu mai vorbim de cazurile în care investitori mari au ales să deschidă afaceri în Ungaria sau Polonia, din cauza infrastructurii noastre precare.

Reporter: Şi-au atins scopul măsurile luate de Guvern în timpul pandemiei? Câte companii din Capitală au accesat programul IMM Invest şi câte dintre ele beneficiază în mod real de creditarea res­pectivă garantată de către stat?

Costică T. Mustaţă: Măsurile luate de Executiv au dat o gură de oxigen mediului privat, însă nu sunt de ajuns. Pe termen scurt, au oferit comunităţii de afaceri timp pentru repliere, au permis utilizarea fondurilor disponibile pentru menţinerea activităţii, personalul a putut fi păstrat integral sau măcar în mare parte, însă comunitatea de afaceri are nevoie de măsuri extinse de sprijin. Banii alocaţi de statul român prin diverse scheme trebuie consideraţi a fi o investiţie în mediul privat. Orice firmă salvată înseamnă bani viraţi la buget şi mai puţină presiune pe sistemul de asigurări sociale. Nu avem date disponibile privind numărul de companii bucureştene care au accesat Programul IMM Invest, întrucât nici măcar companiile membre nu au astfel de obligaţii de raportare către CCIB, însă potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice (MFP), până la data de 3 august 2020, la nivel naţional, în cadrul acestui Program au fost acordate credite în valoare de 11,18 miliarde de lei unui număr de 13.220 beneficiari, implicând o garanţie a statului în valoare de 9,61 miliarde de lei. În opinia mea, IMM Invest este un program util şi salut demersul MFP de a majora plafonul total al garanţiilor la 20 de miliarde de lei, de la 15 miliarde de lei iniţial, şi de a prelungi până la 31 octombrie 2021 perioada până la care pot fi efectuate plăţile reprezentând grantul în cadrul Schemei de ajutor de stat amintite.

• Costică T. Mustaţă: "Modelul Kurzarbeit oferă beneficii tuturor părţilor implicate"

Reporter: Care este situaţia marilor companii aflate pe teritoriul Capitalei?

Costică T. Mustaţă: Este bună, funcţionează fără sincope. Marile companii s-au adaptat fără probleme la munca în sis­tem remote; ceea ce înainte era un beneficiu acordat angajaţilor, acum a devenit un mod de lucru. Au existat şi aici adaptări şi reconfigurări ale modelelor de business, însă fără a se reflecta semnificativ pe piaţa muncii. De exemplu, la 30 iunie 2020, potrivit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), Bucureştiul consemna 5,8% din totalul şomerilor din România şi o rată a şomajului de 1,3%, similară celei din iunie 2019 şi mult inferi­oară celei înregistrată la nivel naţional.

În conformitate cu datele publicate de Direcţia Regională de Statistică a Municipiului Bucureşti (date estimate), în luna mai 2020 în Capitală erau înregistraţi 1.017.059 salariaţi (20,8% din totalul salariaţilor din România), mai puţini cu 19,7 mii faţă de luna similară a anului trecut şi cu 19,9 mii faţă de luna februarie 2020 (circa 2% din total). Cele mai multe locuri de muncă s-au pierdut în servicii (circa 80%), restul provenind din domeniile industrie şi construcţii. Potrivit sursei citate, la finele lunii mai, la nivel naţional figurau în evidenţele ANOFM 4.892,9 mii salariaţi, mai puţini cu 87 mii faţă de luna similară a anului trecut şi cu 104,2 mii faţă de luna februarie a.c.

Reporter: Ce părere aveţi despre măsurile incluse în Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică, măsuri care au fost reglementate prin ordonanţe de urgenţă de către Guvern în cursul lunii trecute? Sunt suficiente granturille acordate prin acest plan IMM-urilor şi marilor companii pentru reluarea activităţii în condiţii optime? Kurzarbeit reprezintă o soluţie bună pentru depăşirea actualei situaţii?

Costică T. Mustaţă: Este un plan ambiţios, generos în intenţii, pe care mediul de afaceri aşteaptă să-l vadă pus în practică, eficient şi rapid, în baza unei legislaţii clare şi funcţionale şi a unor proceduri uşor de aplicat. Apreciez că se doreşte schimbarea modelului de dezvoltare economică bazat pe consum într-un model bazat pe investiţii, stimularea capitalului autohton şi a competitivităţii economiei româneşti, că se acordă atenţie digitalizării, investiţiilor în infrastructura publică şi dezvoltării economiei româneşti pe baze sănătoase, însă sper ca pentru toate aceste axe să existe finanţare, care să continue să fie acordată, chiar şi în ipoteza schimbării garniturii guvernamentale. Pe termen scurt, creditele cu garanţii de stat şi dobândă subvenţionată pentru investiţii şi capital de lucru, suspendarea obligaţiilor fiscale şi bugetare pe perioada stării de urgenţă şi de alertă, amânarea termenelor de plată pentru companii până la 25 octombrie 2020 sunt deosebit de utile comunităţii de business, aşa cum este şi Kurzarbeit (n.r. sistem ce presupune flexibililizarea programului de muncă) introdus în Germania acum mai bine de 100 de ani şi aplicat până în zilele noas­tre de nemţi în situaţii speciale, aşa cum este această criză pandemică. Dacă privim partea plină a paharului, modelul Kurzarbeit oferă beneficii tuturor părţilor implicate: companii (pot onora rapid comenzile, profitabilitatea nu este afectată), angajaţi (nu rămân fără loc de muncă în această perioadă dificilă, pot folosi timpul liber pentru un job part-time sau pentru proiecte personale), stat (costurile suportării parţiale a salariilor sunt inferioare costurilor aferente protecţiei sociale - indemnizaţii de şomaj şi diminuării veniturilor prin neîncasarea de TVA, impozite, contribuţii).

Reporter: Se apropie alegerile locale. Ce consideraţi că ar trebui să facă administraţia publică a Capitalei pentru sprijinirea mediului de afaceri şi pentru atragerea unor investitori puternici în preajma municipiului Bucureşti?

Costică T. Mustaţă: Capitala are avantaje care, valorificate inteligent, o pot transforma într-un nod comercial pentru întreaga Europă de Est. Dincolo de avantajele care derivă din calitatea de capitală europeană, Bucureştiul are o poziţie privilegiată, la intersecţia a două coridoare de transport pan-europene şi în apropiere de culoarul Dunării şi o structură socială şi profesională cu un standard ridicat. Sunt două elemente care pot atrage în continuare investiţii, cu condiţia de a se reuşi, într-o perioadă rezonabilă, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii, concomitent cu implementarea unui sistem coerent de management al traficului. Problemele de infrastructură sunt evidenţiate frecvent de oamenii de afaceri autohtoni la capitolul "dificultăţi" şi de cei străini care vor să dezvolte afaceri aici la capitolul "temeri". În plus, comunitatea de afaceri aşteaptă digitalizarea cât mai rapidă a activităţii administraţiei publice locale, simplificarea procedurilor aplicate, reducerea duratei în care sunt eliberate adeverinţele, avizele şi autorizaţiile, interconectarea cu celelalte baze de date ale autorităţilor locale şi centrale.

De asemenea, consider că stimularea înfiinţării şi dezvoltării parcurilor indus­triale şi promovarea punctelor forte ale Capitalei, în colaborare cu reprezentanţii comunităţii de afaceri, sunt măsuri care pot conduce la atragerea de noi investitori. În plus, consider că dezvoltarea unor incubatoare de afaceri în parteneriat public-privat care să beneficieze de diverse facilităţi, precum scutirea de la plata impozitului pe teren sau cladiri şi acordarea din bugetul local a unor granturi pentru dezvoltarea de afaceri generatoare de valoare adăugată mare sunt alte măsuri care vor contribui la dezvoltarea eco­nomică a Capitalei.

Reporter: Vă mulţumim.