EDITIE SPECIALA "REDACTOR-SEF PENTRU O ZI": S.R. STANESCU Finalizarea planului cadastral - condiţie pentru reglementarea achiziţiei de terenuri agricole de către străini

A.S.
Ziarul BURSA #Companii / 19 septembrie 2016

Finalizarea planului cadastral - condiţie pentru reglementarea achiziţiei de terenuri agricole de către străini

"Străinii deţin 40% din terenul arabil al României", potrivit raportului Transnational Institute

Ministerul Agriculturii nu deţine date despre vânzările de terenuri către străini

Întrebare: "Câte hectare de pământ au fost achiziţionate de cetăţeni străini şi de societăţi comerciale nerezidente în România?"

Fermierii români au cerut, în acest an, Guvernului să stopeze vânzarea de terenuri agricole străinilor, pentru că aceştia au ajuns să deţină 40% din pământul arabil al ţării, potrivit unui studiu realizat anul trecut de către Transnational Institute pentru Comisia de Agricultură din cadrul Comisiei Europene.

Cercetările Asociaţiei Eco Ruralis împreună cu partenerii săi internaţionali semnalizează, de asemenea, că între 2 şi 4 milioane hectare de terenuri agricole au fost acaparate de către diferiţi actori naţionali sau internaţionali.

Ministerul Agriculturii ne-a transmis că nu deţine o statistică despre achizţia de teren arabil de către cetăţeni străini sau societăţi comerciale nerezidente în România.

În condiţiile în care preţul pământului arabil este în continuă creştere, fermierii români se tem că nu mai au bani să se extindă, devenind minoritari. Reprezentanţii fermierilor români susţin că vânzările de terenuri au loc, în unele cazuri prin donaţii, eludând plata taxelor.

La finalul lunii iunie 2016, Ministerul Agriculturii a anunţat că a elaborat un proiect de lege care reglementează cumpărarea de terenuri agricole de către străini, adăugând, însă, că aplicarea actului normativ va fi posibilă după finalizarea planului cadastral.

Ministrul agriculturii Achim Irimescu a declarat: "Cred că pentru legea vânzării terenurilor la nivel european trebuie să ne orientăm către modelul francez pentru că respectă toate reglementările europene. Chiar îmi amintesc că un parlamentar german a dorit să cumpere teren agricol în Franţa şi nu a reuşit. Din această cauză este foarte important cum redactăm această lege şi să trasăm obiective clare, ca să nu păţim la fel ca Bulgaria care a făcut o astfel de lege acum câţiva ani, iar apoi a fost nevoită să o retragă pentru că nu respecta normele europene".

Actul normativ impune o suprafaţă maximă de 50 de hectare pentru fiecare solicitant, însă reglementarea va suporta modificări, având obiective clare de atins, dar cu o serie de condiţii. Prima condiţie ar fi realizarea planului cadastral, plan pe care actualul ministru al Agriculturii susţine că-l va realiza şi cu sprijinul notarilor publici, precum şi al altor instituţii cu atribuţii în acest sector de activitate, inclusiv cu fermierii.

"România are un total de 14 milioane de hectare de teren agricol, din care 3,8 milioane hectare organizate în ferme, 9,3 milioane de hectare de teren arabil, teren din care doar 3 milioane de hectare au şi cadastrul făcut", a precizat ministrul Achim Irimescu.

"În 2012, ţara noastră avea o suprafaţă agricolă utilizată de 14,6 milioane de hectare (reprezentând 61,3% din suprafaţa ţării), fiind una dintre cele mai importante ţări agricole din UE", potrivit raportului "Acapararea terenurilor agricole în România", realizat în primăvara acestui an de Asociaţia clujeană Eco-Ruralis, care mai precizează: "Cea mai mare parte a suprafeţei agricole utilizate este arabilă (9,39 milioane ha), urmată de păşuni şi fâneţe (4,72 milioane ha), culturi permanente (1,1 milioane ha) şi grădini familiale (2,48 milioane ha)". Raportul mai menţiona că, în 2010, marimea terenului agricol nefolosit era de 896.000 hectare, incluzând suprafeţe care nu întruneau condiţiile pentru a putea fi considerate ferme/exploatări agricole, în timp ce suprafaţa terenurilor agricole necultivate (rămase) era de 953.000 hectare.

Şi autorii raportului Eco Ruralis spun că transferul proprietăţii terenurilor este dificil în România şi necesită investiţii financiare semnificative, din cauza absenţei unui Registru Cadastral complet asupra terenurilor: "Conform Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România, peste 50% din suprafaţa terenurilor nu este înregistrată în Registrul terenurilor".

Raportul menţionează: "Legea Moratoriului pe vânzarea terenurilor agricole implementată în România când ţara a devenit nou membru al statelor UE nu a permis companiilor străine să cumpere teren românesc până în 2014, pentru a evita direct vânzările fără discernământ ale terenurilor către companiile străine. Dar această lege a avut mai multe lacune care au permis companiilor europene să fuzioneze cu un partener român şi să-şi investească astfel capitalul în terenuri. În plus, legea stipula că, dacă unul dintre parteneri decide să-şi înceteze activitatea şi să se retragă din registrul comerţului, partenerii rămaşi pot moşteni portofoliul. De aici, rezulta întotdeauna posibilitatea de a opera în umbra unei companii româneşti. Mai mult, sfârşitul legii moratoriului din 2014 a însemnat că investitorilor străini li s-a permis să facă afaceri cu terenurile agricole din România pe aceeaşi bază cu investitorii autohtoni, diferenţă făcând doar un set de drepturi preemptive stipulate în noua lege funciară din 2014. În consecinţă, acapararea terenurilor a găsit porţile larg deschise pentru a se dezvolta".

Asociaţia Eco-Ruralis:

"Principalele instituţii cunoscute care controlează afacerile funciare româneşti, la care am putea adăuga câteva sute de mii de hectare deţinute de companiile naţionale, sunt următoarele:

 Instituţii bancare, fonduri de investiţii, fonduri de pensii/asigurări: Cumpără, mai ales, suprafeţe foarte mari de teren (variind între 3000 ha şi 40.000 ha sau chiar mai mult) în scopuri speculative; băncile internaţionale şi fondurile de investiţii înregistrează, de obicei, filiale sau companii surori în România, în umbra cărora încep să achiziţioneze şi să-şi consolideze terenurile. Mizând pe creşterea preţului terenului, parcelele consolidate urmează a fi vândute în decurs de 10-20 de ani. De obicei, proprietarii nu se angajază în exploatarea terenului agricol şi îl arendează altor companii (străine sau locale). Întregul proces este total nontransparent şi instigă la corupţie pe toate nivelele (arendele sunt, de cele mai multe ori, legate de funcţionarii publici locali, de companiile preferenţiale).

Exemple: Rabobank, Generali (IT), Spearhead International (UK), Black Sea Agriculture (US), Germanagrar (DE), Agrarius AG (DE), Agroyield (DE).

 Companii multinaţionale private: Această categorie include companii multinaţionale, în special din Europa de Vest (dar nu numai) atrase de oportunităţile de investiţie prezentate de ţara gazdă (...). România nu este singura destinaţie a acestor companii, multe dintre ele investind, de asemenea, în ţările africane sau sud-americane. Modalitatea lor de abordare poate varia - ori investirea întregului lor capital în achiziţionarea de terenuri (şi apoi arendarea/vânzarea către o a treia companie-partener), or arendarea masivă a terenului şi direcţionarea capitalului în dezvoltarea agro-industrială şi exploatarea terenului (mecanizare, exploatare agro-chimică). Categoria a doua este cel mai adesea orientată către export. Proprietăţile de teren ale acestor investitori pot varia de la câteva mii de hectare până la aproximativ 40 de mii de hectare.

Exemple: Bardeau Holding (AT), Fri-El International Holding (IT), Maria Group (Lebanon), Smithfield (ex-SUA, acum China, de asemenea implicată în contractele agricole), Ingleby (DK/SE), Jantzen Development (DK), Agriinvest (DK).

 Investitori privaţi din străinătate: Investitorii din această categorie reprezintă persoane fizice din alte ţări membre sau nu ale Uniunii Europene care-şi investesc capitalul în România, înregistrând o companie în ţară, în numele căreia cumpără/arendează pământ. Multe dintre companii se dezvoltă vertical, având afaceri şi în alte sectoare ale lanţului alimentar, pe lângă producţie, sau sunt foarte orientate către export. Tiparele de investiţie sunt în mare parte aceleaşi ca şi pentru categoria menţionată anterior, dar de obicei aceşti actori deţin mai puţin pământ. (200-4000 ha).

Exemplu: Yves Grasa (FR).

Investitori şi companii private locale: Folosindu-se de confuzia post-comunistă în domeniul proprietăţii de teren şi de lipsa viziunii guvernamentale din anii 1990, aceşti actori au fost primii care au accesat bucăţi mari de teren. Achiziţiile includ mari ferme ex-comuniste şi terenuri comunale şi acestea implică mai multe oligarhii de notorietate din România. Câteva exemple de mari concentrări de teren agricol pot fi urmărite mai jos.

Exemple: InterAgro Holding (Ioan Niculae - 55.000 hectare), Racova Group (Adrian Porumboiu - mai mult de 40.000 hectare)

 Companii multinaţionale care fac comerţ cu produse agricole (traderi internaţionali): Companii intens orientate către export care, de obicei, controlează terenurile prin contract agricole şi lucrează cu toţi actorii menţionaţi mai sus. Având cele mai multe facilităţi de depozitare agricolă, ei au, de asemenea, o influenţă crucială şi control asupra preţurilor produselor din România.

Exemple: Cargill (peste 20 silozuri industriale), Bunge (prin fuziune Prio Foods - Grupo Martifer pentru uzine biodiesel), Brise Group (proprietate românească şi întreprindere de depozitare care face afaceri şi în Bulgaria şi Serbia)".

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. Cand ai vandut terenul fluieri.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
fngcimm.ro
danescu.ro
raobooks.com
boromir.ro
Mozart
Schlumberger
chocoland.ro
arsc.ro
domeniileostrov.ro
leonidas-universitate.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

20 Dec. 2024
Euro (EUR)Euro4.9764
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7908
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3538
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9910
Gram de aur (XAU)Gram de aur401.4137

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

erfi.ro
Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
petreceriperfecte.ro
novaplus.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb