EDUCAŢIE Elevii sunt speriaţi de posibila schimbare a ministrului!

Iminenta schimbare a ministrului Educaţiei, Remus Pricopie, a stârnit deja emoţie în rândul elevilor. Trebuie precizat că acest lucru nu se datorează unei aprecieri extraordinare a activităţii ministrului, ci are cu totul alte cauze. Pur şi simplu elevii se tem de faptul că o nouă echipă de conducere la minister poate produce, conform tradiţiei ultimilor ani, mai multe modificări inclusiv în ceea ce priveşte examenele de Capacitate şi Bacalaureat. "Poate aflăm acum, cu o jumătate de an înainte de examen, că vom da Capacitatea la alte materii, sau că se schimbă felul în care va fi calculată nota finală", este temerea unei eleve de clasa a VIII-a, la fel gândind mulţi alţi elevi aflaţi în ani terminali şi care sunt aproape de unul din cele două examene importante. Îngrijorarea nu este una fără o bază palpabilă, chiar ultimul ministru, Remus Pricopie operând modificări. În septembrie 2013 a fost publicat Ordinul Ministerului Educaţiei Naţionale nr. 4925/2013 privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în învăţământul liceal de stat, astfel, media de admitere, pe baza căreia se realizează înscrierea în clasa a IX-a a absolvenţilor învăţământului gimnazial, se calculează ca medie ponderată între media generală la evaluarea naţională susţinută de absolvenţii clasei a VIII-a, care are o pondere de 75% (până atunci era de 50%), şi media generală de absolvire a claselor de la a V-a la a VIII-a, care are o pondere de 25% (redus de la 50%) în calculul mediei de admitere. Şi elevii aflaţi la finalul liceului au temeri legate de anumite schimbări care pot avea loc. Absolvenţii de liceu sperau chiar ca în februarie să fie introdusă o nouă sesiune a examenului de Bacalaureat, aşa cum se promisese în vară, acum se tem că vor pierde această şansă. Pe de altă parte există semnale care indică faptul că până la finalul actualului an şcolar vor exista mai multe schimbări de miniştri la Educaţie, dincolo de această remaniere, intens discutată, există posibilitatea ca actualul guvern să cadă la o moţiune de cenzură şi să apară un alt premier cu un alt cabinet.

Dincolo de aceste discuţii, actualul ministru al Educaţiei este optimist în privinţa bugetului educaţiei pentru anul viitor, după ce a purtat o primă rundă de discuţii cu reprezentanţii Ministerului de Finanţe: "În linii mari, bugetul este conturat, se merge pe o creştere, dar este totuşi mai complicat, pentru că au scăzut contribuţiile sociale, ceea ce va avea un impact în anul 2015. Eu cred că trebuie să facem eforturi ca, într-un termen rezonabil, să creştem substanţial bugetul, dar cred că este nerealist că vorbim de 6% din PIB în 2015. Bugetul educaţiei în cifre este în prezent de aproximativ 4,7 miliarde de euro. Mai vorbim însă astăzi de miliarde bune neutilizate de la Comisia Europeană". Pricopie susţine că în bugetul pe 2015 este prevăzută şi creşterea salariilor cadrelor didactice în două tranşe, respectiv 5% din martie şi 5% la începerea viitorului an şcolar, şi că va exista susţinerea financiară suficientă, prin fonduri structurale, a simulărilor de la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a, a examenului de bacalaureat şi a simulării pentru evaluarea de la clasa a VIII-a.

Pe de altă parte, conform unui studiu UNICEF, ţara noastră va pierde între 12 şi 17 miliarde de euro în perioada 2015-2025 dacă menţine investiţia în educaţie la nivelul actual, iar o majorare a bugetului educaţiei cu 6% din PIB ar însemna creştere economică de până la 2,95%, faţă de 2%, cât se estimează în prezent. Studiul "Costul investiţiei insuficiente în educaţie în România" arată că majorarea investiţiei în educaţia copiilor de vârste mici poate aduce beneficii celor ce nu îşi permit să urmeze o facultate şi, în timp, va determina creşterea numărului de persoane dezavantajate care obţin o diplomă universitară: "Un an în plus de şcoală creşte veniturile cu 8-9 la sută, reduce riscul de a deveni şomer cu opt la sută şi cel de apariţie a unor probleme grave de sănătate, cu 8,2 la sută. Absolvenţii de învăţământ secundar superior câştigă cu 25-31 la sută mai mult decât cei care au terminat ciclul primar şi cel gimnazial. Câştigurile obţinute de persoanele care termină o facultate le depăşesc cu aproape 67 la sută pe cele ale elevilor care renunţă la şcoală după învăţământul secundar superior".

Indiferent de studii, bugete şi prognoze, trebuie reţinut că schimbările miniştrilor, cu tot ceea ce vine după ele, au ajuns motiv de spaimă pentru elevi şi profesori.