EDUCAŢIE Veste bună pentru profesorii debutanţi

Profesorii debutanţi au motive de speranţe "financiare" după ultimul anunţ al ministrului Educaţiei, Sorin Cîmpeanu. Ministrul şi-a prezentat, săptămâna trecută, bilanţul la şase luni de guvernare, context în care a solicitat ca domeniul educaţiei să primească 15% din bugetul naţional, iar profesorii debutanţi să înceapă cu salariu mediu pe economie: "Cer 15% din bugetul naţional pentru educaţie şi mai cer ca orice profesor debutant să înceapă cu salariul mediu pe economie". Cîmpeanu a subliniat că în acest domeniu reuşitele Guvernului s-au datorat proiectului "România educată", legislaţia primară pentru implementarea acestuia urmând a fi elaborată curând: "Toate obiectivele sociale, economice ale acestei ţări vor putea să fie atinse abia atunci când vom reuşi să ridicăm nivelul de educaţie al tuturor". Ministrul a reamintit că Guvernul a adoptat o OUG prin care a fost dublată alocaţia zilnică pentru cazare şi masă pentru participarea la olimpiadele naţionale şi a fost recunoscută performanţa obţinută la nivel naţional prin renunţarea la premiile de valori "absolut derizorii": "Le-am adus în rând cu cele internaţionale, care ajung până la 12.000 de lei, sau cu cele regionale, care ajung până la 4.000 de lei. Burse de performanţă vor putea primi toţi elevii care reprezintă România pe podiumurile internaţionale. De asemenea, autorităţile locale vor putea avea ocazia, pentru că de azi au bază legală, să contribuie la susţinerea educaţiei din perspectiva acestor premii". Ministrul a precizat că vrea ca la finalul guvernării să rămână câteva proiecte memorabile, între care a indicat renunţarea la tabla clasică cu creta şi buretele: "Aş vrea ca după această guvernare să rămână o serie de lucruri memorabile - renunţarea la tabla clasică cu creta şi buretele şi înlocuirea claselor cu table interactive, doar în acest fel un profesor, cu sau fără abilităţi digitale pronunţate, va fi nevoit să scrie cu creta pe o tablă digitală. Tinerii, elevii vor putea să înregistreze de pe un dispozitiv lecţia predată şi atunci şi profesorul va preda mai cu grijă ştiind că ceea ce se predă rămâne. (...) Ne dorim să facem şcoala mai prietenoasă, să ne concentrăm mai mult pe competenţe decât pe memorarea informaţiei. Vă dau un exemplu: şcoala românească este obişnuită cu sistemul de notare de la 1 la 10. Eu sunt profesor de peste 30 de ani, ştiu foarte bine să notez nişte cunoştinţe, un conţinut cu note de la 1 la 10, dar îmi este mult mai greu să evaluez competenţele. (...) Dacă la nivel electoral (...) avem cunoştinţe despre modul de derulare a unui proces electoral, e bine, dar nu e suficient. Abilitatea este aceea de a înţelege platforma electorală şi asta face diferenţa, asta ne duce la alfabetizare funcţională, iar atitudinea înseamnă având cunoştinţele, având abilitatea de a înţelege platformele, să ai şi atitudinea potrivită să te duci la vot chiar dacă afară plouă sau ai alte lucruri de făcut cu prietenii. Iertaţi-mă că mi-am permis acest exemplu".

Ministrul Educaţiei a insistat la prezentarea bilanţului ca palatele copiilor, cluburile şcolare şi cluburile sportive şcolare să treacă în administrarea autorităţilor locale. Această ultimă cerinţă nu se bucură de foarte multă susţinere din partea celor direct implicaţi.