EFECTELE MODIFICĂRILOR LEGILOR JUSTIŢIEI: Subalternele lui Kövesi, îndepărtate din DNA

Secţia de pocurori a Consiliului Superior al Magistraturii a luat act, ieri, de încetarea delegării în funcţii, la Direcţia Naţională Anticorupţie, a procurorilor Florentina Mirică şi Carmen Simona Ricu. Încetarea delegării are loc ca urmare a intrării în vigoare a dispoziţiilor OUG 92/2018 privind legile justiţiei, în care se prevede, raportat la modificarea legii de organizare judiciară şi a legii privind statutul magistraţilor, că delegările procurorilor la DNA, DIICOT şi Parchetul General nu mai pot fi reînnoite şi vor înceta la data termenului pentru care au fost stabilite.

Cele două magistrate, care începând de ieri şi-au încetat activitatea depusă în cadrul DNA, au fost apropiate ale fostului procuror-şef, Laura Codruţa Kövesi. Mai mult, Florentina Mirică a candidat, la prima procedură din luna iulie, pentru func-ţia de şef al DNA, fiind unul dintre cei patru candidaţi respinşi în 27 iulie de ministrul Justiţiei Tudorel Toader.

Decizia lui Tudorel Toader a fost bizară, ţinând cont de faptul că din analiza celor patru planuri de management prezentate de candidaţii din luna iulie, cel mai bun era planul întocmit de procurorul Florentina Mirică, deoarece prezenta mai multe soluţii viabile şi stabilea termene stricte, de 3 luni, 6 luni sau un an, pentru rezolvarea majorităţii situaţiilor negative care se regăsesc în acest moment în activitatea instituţiei.

Din punctul de vedere al Florentinei Mirică, una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă DNA a fost creată de decizia nr. 51/2016 a Curţii Constituţionale, care a dus la scăderea cu 90% a capacităţii de a se pune în aplicare mandatele de supraveghere tehnică emise de judecătorii de drepturi şi libertăţi. Dacă iniţial erau cinci instituţii care se ocupau de această supraveghere - DIPI, SRI, DGA, DOS şi Serviciul Tehnic al DNA - activităţile de ascultare/redare au rămas în sarcina procurorului de caz cu sprijinul parţial al serviciului instituţiei (care nu are capacitate de a răspunde tuturor solicitărilor procurorilor).

Florentina Mirică susţinea că în ceea ce priveşte activitatea de supraveghere operativă (filaj), DNA a rămas descoperită în urma deciziei CCR, pentru că nu a mai executat de mult timp acest fel de activitate, deşi a obţinut mandate în acest sens, deoarece nu deţine logistica necesară punerii în aplicare. Astfel, activităţile de înregistrare ambientală în teren, fotografiere de la distanţă, documentare informativă prealabilă efectuării percheziţiilor sau reţinerilor şi asigurarea protecţiei investigatorilor au rămas fără suport logistic. Acest lucru a dus la inaplicabilitatea instrumentelor de anchetă proactive ale DNA şi la întârzierea cercetării penale în foarte multe dintre cazuri. Procurorul Florentina Mirică menţiona că această problemă poate fi remediată în termen de şase luni, prin achiziţionarea tehnicii necesare şi a angajării de personal care să se ocupe de întreaga activitate de filaj şi de supraveghere tehnică. În acelaşi timp, se vor achiziţiona echipamente tehnice şi softuri care să faciliteze analizarea calitativă superioară a informaţiilor obţinute.

Referitor la numărul mare de achitări, Florentina Mirică propunea ca în maximum trei luni să fie analizate toate cauzele care au dus la asemenea sentinţe şi să se creeze o practică unitară care să reducă numărul persoanelor care sunt trimise în faţa instanţei, deşi nu există toate elementele care să stabilească dacă acestea au săvârşit o faptă penală cu gradul de vinovăţie cerut de lege. Ea mai susţinea ca victimele infracţiunilor, martorii şi făptuitorii să intre în sediile DNA prin locuri special amenajate, care să nu permită expunerea publică şi nici vizibilitatea în faţa mass-media. Legat de ocrotirea dreptului la apărare, procurorul preciza că se poate iniţia un proiect pilot, cu derogare de la ordinul procurorului general prin care au fost stabilite tarifele pentru obţinerea copiilor după documentele din dosarul de urmărire penală. Mirică afirma că accesul la dosarele de urmărire penală poate fi asigurat în mod gratuit pentru părţile implicate în cauze, în măsura în care nu implică cheltuieli suplimentare pentru parchet. Ea propunea ca, acolo unde este posibil, dosarul de urmărire penală să poată fi transmis electronic, prin acces cu parolă pe o platformă informatică sau prin predarea-primirea la sediile DNA a dosarului copiat pe un suport electronic. Dosarul urma să fie studiat pe suport electronic şi în locurile de detenţie de către persoanele care se află în arest preventiv.

Menţionăm că atât Simona Ricu, cât şi Florentina Mirică au fost trimise în faţa Consiliului Superior al Magistraturii de către subordonaţii lui Tudorel Toader din cadrul Inspecţiei Judiciare.

Carmen Simona Ricu era acuzată alături de procurorul Marius Constantin Iacob de abateri disciplinare săvârşite în legătură cu reprezentarea instituţiei în dosarul Iorga-DNA, intentat de magistrat după demitere. În cazul procurorului Florentina Mirică, Inspecţia Judiciară susţinea că magis-tratul nu a respectat secretul deliberării sau confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter, precum şi al altor informaţii de aceeaşi natură de care a luat cunoştinţă în exercitarea funcţiei, cu excepţia celor de interes public, în condiţiile legii. Ambele magistrate nu au fost sancţionate de Secţia pentru procurori din cadrul CSM, fapt care l-a nemulţumit pe ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.