English
Împrumutaţii în franci elveţieni (CHF) îşi păstrează optimismul şi se agaţă de orice pronunţare pe care instanţele urmează să o dea. Doar că aşteptările lor au fost în zadar, în ultima perioadă, atât unele instanţe, cât şi Curtea Constituţională amânând sau respingând ca inadmisibile diverse procese sau sesizări cu greutate pentru toate dosarele în CHF.
Este şi cazul mult aşteptatei decizii de ieri, de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), care a respins ca inadmisibilă sesizarea formulată de Tribunalul Dolj într-un proces pe îngheţarea cursului CHF, într-un dosar deschis de client împotriva Băncii Transilvania (care a preluat Volksbank).
Decizia pronunţată ieri înseamnă că Înalta Curte a refuzat să soluţioneze cauza, lăsând instanţa să hotărască în respectiva speţă, după cum ne-a spus avocatul Stan Târnoveanu, partener senior la Casa de Avocatură Zamfirescu Racoţi & Partners.
Domnia sa ne-a precizat: "Nu au fost îndeplinite cerinţele de către cei care au sesizat ÎCCJ, respectiv de Tribunalul Dolj, iar întrebările nu erau pentru dezlegarea unor probleme de drept".
Avocaţii clienţilor s-au declarat nemulţumiţi de hotărârea ÎCCJ, Călin Cuculis precizând că "decizia este o palmă dată împrumutaţilor".
La rândul său, avocatul Alexandra Burada a scris, pe pagina sa de Facebook: "Orice nu ne convine e inadmisibil. Dacă chestiunea e mai spinoasă... e inadmisibilă. Dacă implică cumva şi poporul... e categoric inadmisibilă".
"S-a pierdut vremea degeaba", conchide avocatul Gheorghe Piperea, care subliniază faptul că ÎCCJ a considerat că sesizarea nu vizează o problemă nouă.
Înalta Curte ar fi trebuit să se pronunţe asupra modului în care trebuie interpretate anumite texte de lege invocate de consumatori în dosarele pe îngheţare curs. Decizia ÎCCJ ar fi trebuit să conducă la unificarea practicii judiciare în dosarele pe îngheţarea cursului, decizia urmând să fie obligatorie pentru toate instanţele din ţară.
Instanţa de la Dolj trimisese trei întrebări către Înalta Curte:
"1. Dacă prevederile art. 45 şi art. 48 din Legea nr. 296/2004 privind Codul consumului, art. 18 din Ordonanţa nr. 21 din 21 august 1992 privind protecţia consumatorilor şi art. 6 lit. b din Legea nr. 289 din 24 iunie 2004 privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum destinate consumatorilor se circumscriu obligaţiei legale a băncii în faza precontractuală de informare privind riscul ratei de schimb valutar;
2. Dacă dispoziţiile art. 1578 din Codul civil de la 1864, ce consacră principiul nominalismului monetar sunt aplicabile într-o cauză în care se susţine că, deşi creditul a fost contractat în CHF, reclamanta nu a avut posibilitatea de a retrage creditul contractat în moneda acordată, deoarece moneda nu exista la momentul tragerii creditului decât scriptic;
3. Dacă dispoziţiile art. 4 alin. 6 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori impun obligativitatea pentru o instituţie bancară de a insera într-un contract de credit în valută a unei clauze clare şi inteligibile privind riscul valutar".
În ciuda deciziei ÎCCJ de ieri, aşteptarea debitorilor continuă, urmând ca, la începutul lunii februarie, să fie pronunţate alte trei decizii de importanţă majoră pentru dosarele deschise în instanţă pe îngheţarea cursului CHF.
Prima, în 2 februarie, este hotărârea instanţei în procesul intentat de avocatul Gheorghe Piperea împotriva unui număr de nouă bănci care au dat astfel de credite.
Cea de-a doua, în 7 februarie, este decizia Curţii Constituţionale a României (CCR), care urmează să se pronunţe asupra Legii conversiei împrumuturilor în CHF la cursul istoric, adoptată de Parlament şi contestată la CCR de Guvernul Cioloş.
A treia hotărâre este aşteptată de la Curtea Europeană de Justiţie (CJUE), care urmează să răspundă, în 9 februarie, întrebărilor transmise de justiţia orădeană într-un dosar pe îngheţarea cursului.
În acest din urmă caz, răspunsul domnului Răsvan Horaţiu Radu, reprezentantul nostru la Curtea Europeană de Justiţie, transmis la cererea CJUE ca urmare a formulării întrebărilor de instanţa din Oradea, arată că "obligaţia de plată într-o monedă străină (aceeaşi în care a fost contractat împrumutul), în contextul atribuirii riscului privind variaţia cursului valutar în sarcina exclusivă a consumatorului, conduce la o situaţie incertă pentru consumator. Mai precis, costurile pe care acesta trebuie să le suporte ar putea creşte, aparent, fără o limită maximă, iar împrumutătorul nu are obligaţia de a furniza în schimb vreun serviciu". Totodată, reprezentantul Guvernului nostru la CJUE apreciază că inserarea de clauze privind asumarea întregului risc valutar de către consumator, fără să fie prevăzute mecanisme contractuale în sensul atenuării acestui risc, denotă crearea unui dezechilibru între drepturile şi obligaţiile părţilor, încă de la încheierea contractului.
Răsvan Horaţiu Radu precizează, în răspunsul său, obţinut de ziarul BURSA: "Faptul că împrejurarea ce reprezintă materializarea riscului se produce de abia la un moment ulterior şi se exprimă prin crearea unui dezechilibru între prestaţii nu înseamnă că dezechilibrul semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor nu există încă de la momentul încheierii contractului. (...) Rezultă din situaţia de fapt reţinută de instanţa de trimitere că banca avea posibilitatea de a face uz de variaţiile de pe piaţa valutară, ceea ce reprezintă un context riscant pentru consumator".
Potrivit Casei de avocatură Piperea şi Asociaţii, cele trei întrebări la care urmează să răspundă CJUE sunt:
"1. Articolul 3 alineatul (1) din Directiva 93/131 trebuie interpretat în sensul că dezechilibrul semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor care decurge din contract trebuie analizat prin raportare strict la momentul încheierii contractului sau include şi situaţia în care, pe parcursul derulării unui contract cu executare succesivă, prestaţia consumatorului devine excesiv de oneroasă comparativ cu momentul încheierii contractului din cauza unor schimbări semnificative ale cursului de schimb valutar?
2. În accepţiunea articolului 4 alineatul (2) din Directiva 93/13, prin caracterul clar şi inteligibil al unei clauze contractuale trebuie să se înţeleagă că respectiva clauză contractuală trebuie să prevadă doar motivele care au stat la baza includerii acestei clauze în contract şi mecanismul său de funcţionare sau trebuie să prevadă şi toate consecinţele sale posibile în funcţie de care preţul plătit de consumator poate varia, cum ar fi riscul de curs valutar, şi dacă din perspectiva Directivei 93/13/CEE se poate considera că obligaţia băncii de informare a clientului la momentul acordării creditului vizează exclusiv condiţiile de creditare, respectiv dobânzile, comisioanele, garanţiile puse în sarcina împrumutatului, posibilitatea aprecierii sau deprecierii unei monede străine neputând fi inclusă în această obligaţie?
3. Articolul 4 alineatul (2) din Directiva 93/13/CEE trebuie interpretat în sensul că termenii «obiectul principal al contractului» şi «caracterul adecvat al preţului sau remuneraţiei, pe de-o parte, faţă de serviciile sau bunurile furnizate în schimbul acestora, pe de altă parte» acoperă o clauză cuprinsă într-un contract de credit încheiat în monedă străină între un vânzător sau un furnizor şi un consumator şi care nu a făcut obiectul unei negocieri individuale, potrivit căreia «creditul va fi restituit în aceeaşi valută»?"
Casa de avocatură menţionează faptul că judecarea majorităţii litigiilor din România (aproximativ 3000 de dosare) ce au ca obiect obligarea instituţiilor financiare la conversia sumei creditului din CHF în lei, la cursul de schimb de la momentul contractării creditului, a fost suspendată, fiind aşteptată soluţia CJUE.
Potrivit specialiştilor din domeniu, deciziile CJUE sunt obligatorii pentru instanţele din ţara noastră.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de William Branham în data de 31.01.2017, 01:14)
Phaaiii, dom Piperea, dom' avocat, farule calauzitor, profesore de Sorbone, cand ai de gand sa le spui alora cu CHF ca ii bagi tot in gard cu conversia? Sau cum e treaba? Robor e nenorocire pentru tinerii de care faci misto si e binecuvantare pentru ciracii tai? Nu! Daca e sa ne luam dupa spusele ilustrei dumitale inteligente, neasemuita pe Pamant sau in cele peste 80 de constelatii CHF e mic copil pe langa ROBOR. Spune-le bre monumentule de drept si de dreptate ca in loc sa se salveze se nenorocesc pe viata!!!
1.1. ai dreptate tov wili (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.01.2017, 09:16)
Bravo prea inaltei curti de justitie, bravooo! ce sa mai piarda vremea cu fineturi, de ce sa se mai prefaca, cum ca analizeaza temeiuri legale da-le in ma-sa!!! pe scurt ROMANII AU FOST SI RAMAN IN CONTINUARE BUNI DE JUMULIT SI DE FURAT PE FATA! caci aici nu mai este vorba de complicitati asxcunse, totul e pe fata de cand HOTII SUNT IN GUVERN, HOTII SUNT CEI CARE FAC LEGILE, HOTII SUNT CEI CARE PUN GHEARA PE BANII NOSTRI, De ce sa mai stea sa judece Curtea (sau ograda?) talharirea sistematica a romanului de catrebanci, de mana cu BNR? de catre furnizorii de utilitati(Electrica, Apa, Gaze, etc) de catre insusi STATUL Mafiot?! Nu mai conteaza cum se cheama inca un HOT, datr parca I s-ar potrivi mai bine OGRADA, in loc de inalta curte!! trebuie sa consumam multe muklte lamii in vremurile astea sa rezistam!
1.2. daca nu faci nimic nimic nu se va schimba (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de geox în data de 31.01.2017, 10:17)
Avem dreptul sa blamam pe Pipera ca a luptat pentru drepturile celor furati si sa ignoram ca asistam la cel mai mare jaf din europa cu creditele in CHF? Cate vieti mai trebiesc pierdute si cate vise mai trebuiesc ucise ca sa vedem dimensiunea dezastrului european.
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de William Branham în data de 31.01.2017, 11:01)
Vezi ce se intampla daca te iei numai dupa ce iti spun Necula, Tanase sau Robu' sticlei? Banca din proces ii facuse deja debitorului un discount de vreo 25%. Dar cum debitorul, la fel ca multi altii adunati prin grupuri pe internet, vroia sa plateasca doar cum, cand si in ce fel vroia el, a mers mai departe cu procesul. Numai ca aia de la ICCJ i-au cam taiat aripile, asa cum era si normal.
1.4. vreo 25% discount? (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.01.2017, 11:16)
hai sa fim seriosi; procente de-astea mincinoase au aruncat pe piata sa-si faca promo si alte banci, dar cand s-a dus dromaderu de client credul s-a trezit ca nu e 25%, e 12, sau 17% sau mai putin % intraba-ti amici de la OTP cat despre necula si tanase robu , nu stiu cine faking sunt astia, stiu cate minciuni vehiculeaza nenorocitii din banci prin postacii lor avertebrati...
1.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.01.2017, 12:10)
Da, 25%! 99,99% din cetatenii tarii asteia nu primesc nici macar 0,25% taiere la ce facturi sau rate au de plata, ai inteles?
Avertebrati sunteti voi astia pentru care bancherul a fost un profesionist cand v-a turnat banii in brate, dar a devenit un borfas in secunda in care nu accepta sa ii returnati banii cum, cand dar mai ales CAT vreti voi.
1.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de ion în data de 31.01.2017, 13:38)
Care jaf frate? Cine a vrut să împrumute bani mulți, mult mai mulți decât il țineau boașele? Cine a umblat din bancă în bancă să vadă care dă mai mult? Cine a semnat contractul fără să se informeze asupra riscului valutar? Obiectul de activitate al băncii nu este educația financiară.
Dacă cursul valutar era favorabil prostimii, despre ce vorbeam acuma? Despre prostii care plătind rate mai mari pe un împrumut mai mic, au ales să nu se supună riscului valutar?
1.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.6)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.01.2017, 13:57)
Bancherule nu te intereseaza pe tine riscul valutar Eu vreau sa platesc la cat am semnat bancherule nu la cat imi pui tu in plus. Cand am batut palma cu tine bancherule nu mi ai spus ca o sa raman cu 50 de lei in buzunar pe luna Vreau sa iti respecti partea de intelegere bancherule.
1.8. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.7)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.01.2017, 15:03)
Obraznicule, pai atata pkateste, cat si semnat. Ai lustvimprumut in CHF si platesti CHF, obraznicule, cu singura diferenta ca francul s-a intarit in raport cu leul si pentru ca tu ai salariu in lei TI SE PARE ca platesti mai mult. Daca aveai salariu in CHF nu ti se paewa mai mult obraznicule.
Nimeni nuvte-a obligat sa te imprumuti in CHF, obraznicule, si sa nu faci credit in lei pentru o suma mai mica si eate mai mari.
Tu ai semnst, consumatorule obraznic, hartia cu creditul si hartia cu conversia din CHF in euro sau lei depinde de ce aveai nevoie. Daca nu ai inteles ce ai semnat e fix problema ta, data viitoare o sa te intereseze mai mult. Asta insa nu-ti da dreptul sa fi obraznic, consumatorule.
Si daca nu te-ai incadrat decat la CHF e pentru ca esti prea saeac, obraznicule, dar in situatia asta trebuia sa stai cu chirie cum fac alte sute de mii de romani muncitori si modesti care nu sunt obraznici.
Si da, e exact cum ai scris tu: platesti CAT AI SEMNAT, obraznicule.
1.9. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.8)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.01.2017, 16:09)
Se pare ca "invataturile"coclenderului de la Cisnadie prind foarte bine la astia cu mintea slaba.
2. Milogi...
(mesaj trimis de The Blue în data de 31.01.2017, 02:31)
Niste analfabeti financiari, s-au aruncat in tot felul de imprumuturi crezandu-se smecheri...Nu este corecta nicio conversie, ce au cerut, aceea au primit!!!
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Ion în data de 31.01.2017, 13:44)
Corect.
Când au luat împrumutul erau deștepți, aia cu credite in lei erau proști..... acuma se simt furați... vor să-i ajute statul, adică noi.
2.2. Ha (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de Radu Mischie în data de 31.01.2017, 14:16)
Cocosel, nimeni pe vremea aia nu lua credite in RON (pe motiv de dobanzi mari). Se luau doar in EURO, ocazional in CHF.
Asta cu creditele in RON si faptul ca astia cu CHF au platit mai putin decat aia cu credite in RON e intoxicare: de fapt nimeni nu lua credite in RON ca sa isi cumpere casa.
2.3. sictir! (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.01.2017, 16:25)
daca tu esti platit de banci sau daca ai un pospai de stiinta economica nu esti indreoptatiti sa considerii analfeti pe cei care nu sunt asa de priceputi ca tine in speculatii financiare... Dupa logica asta ar trebuyi sa avem cunostinte si despre cat % din energia electrica [pe care o platim este regenerate, ce putere caloric are gazul care mai ajunge la aragaz (chiar daca la presiune din ce in ce mai mica, etc0 asta ce inseamna: inseamna sa ne consideram tot timpul intr-o tara de hoti, inconjurati de hoti de buzunare si de excroci manipulatori. De aceea ar fi trebuit sa stim de detonate cand am facut creditul inchf, nu-I asa? cam albastra explicatia si cam dubios esti tu, mai BLUE
3. De ce nu spuneti de Vechiul Cod Civil.
(mesaj trimis de anonim în data de 31.01.2017, 08:47)
"Suma dintr-un contract trebuie restituita indiferenr de variatiile dintre monede"
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 31.01.2017, 09:15)
Persoanele ca sa imprumutat in lei prin PRIMA - CASA sunt mai rau decat cei imprumutati in chf,,,,,ISARESCU a spus luati credite in lei,fiindca sunt ieftine,,,,in acest moment dobanda a crecut si jumatate din cei care au luat credite cu PRIMA - CASA sunt executati de ANAF.
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.01.2017, 10:41)
Jumatate din cei cu Prima Casa sunt executati de ANAF, ma? :))))) Hai ca asta e cea mai penibila minciuna inserata de Necula in scriptul vostru al postacilor GCCC:)))))700 de insi din 204.000 inseamna jumatate in matematica voastra?:)))))
Dar hai sa plecam de la ce spui tu(care dupa greseli si felul in care scrii esti ori Topsac ori Lemandroi). Daca creditul in lei e mai toxic decat ala in chf, lucru pe care il spune si contopistul Piperea, atunci conversia este o nenorocire. Logic vorbind, daca e ssa ne luam dupa voi, daca creditul e in lei este mai toxic decat cel in CHF, atunci sa convertesti creditul din CHF in LEI, inseamna SA IL FACI MAI TOXIC! Nu-ti trebuie multa matematica sa iti dai seama, trebuie doar sa apelezi la un silogism simplu.
4.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.01.2017, 15:06)
Jumatate executati :-))))? Nici la speculantii CHF nu e adevarat un asemenea procent . Da frate, chiar sunteti analfabeti financiar.
4.3. Ce pretentie sa ai de la Topsac postacul? (răspuns la opinia nr. 4.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.01.2017, 15:50)
Asta e ca aia 800.000 de datatori in plata sau ca aia care isi retrageau banii masiv din banci si cadea sistemul in 2 luni:))))))))))))
Sau ca milioanele alea de procese ale Wolksiobank?:))))
5. Iccj ii este frica de Bce !!!
(mesaj trimis de Fara credit în data de 31.01.2017, 10:58)
Sunt de acord cu Piperea.
Cjue poate sa faca lumina in aceste dosare. Cjue judeca liber, a sanctionat sistemul bancar din mai multe tari.
Manifestul Aliantei Revolutionare Globale - pag. 4-6, bravo Bursa print.
5.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.01.2017, 11:05)
Iar vorbesti prostii si te faci de ras Topsac. ICCJ a respins actiunea pentru ca debitorul deja primise discount din partea bancii. Adica i se scazuse cu un sfert ce avea de plata, dar el cam vroia sa scape de tot soldul, cam cum sunteti voi toti "eroii". Numai ca astia de la ICCJ nu au pus umarul la furtisaguri, simplu ca buna ziua, chiar si pentru un postac marunt ca tine.
5.2. Te dai rotund, dar nu esti (răspuns la opinia nr. 5.1)
(mesaj trimis de Radu Mischie în data de 31.01.2017, 14:17)
Procesul in fata ICCJ e cu totul altceva si n-are nici o treaba cu discountul primit de debitor. In cazul asta, ICCJ nu judeca pe fond, ci doar trebuie sa raspunda la o intrebare.
5.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de Fara credit în data de 31.01.2017, 18:30)
Nu sunt Topsac.
6. fără titlu
(mesaj trimis de Professeur Universitaire Docteur: Gica Condiment în data de 31.01.2017, 13:38)
OOOOOOOOOOOOOOO, a grait si domn avocat Gigi Pipielea, ala care nu stie cat e marja bancii la Prima Casa sau care e diferenta dintre ROBOR 3M sau 6M :))))
6.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.01.2017, 15:02)
chiar nu are sens sa mai caut rubrica asta, sa nu ma mai enervez cand vad interventiile zombilor de serviciu.
7. fără titlu
(mesaj trimis de Ilie în data de 31.01.2017, 16:56)
Are dreptate pipera ,voi care scrieți împotriva a ceea ce susține el ,sunteți niște dobitoci ,sorostisti din strada care habar nu au de realitate ,trăiți în mediu virtual și pe banii primiți de la alții.nu am credit in franci
7.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.01.2017, 17:28)
Sigur. Si ma-ta mare e fata mare.
7.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.01.2017, 17:41)
Asa e Ilie. Bancile va fura, vaccinurile va omoara copiii, supermarketurile va imbolnavesc de cancer, oculta mondiala, overlorzii, egregorii, Soros, francmasonii, tinerii, toti sunt porniti impotriva voastra. Noroc cu eroii urechiati de prin Singureni sau aia parosi de prin Cisnadie :))))))))))))))))
7.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.01.2017, 20:01)
Prin 1989 tot se mai găseau Emili Bobi care să laude sistemul. :))))) Nu-i nicio coincidență, cei ca tine nu dispar niciodată.
7.4. Nu dispar... (răspuns la opinia nr. 7.3)
(mesaj trimis de Nelu Pionieru în data de 31.01.2017, 20:17)
Nici pomanagiii caministi ca tine, care nu sunt in stare de nimic in viata decat de injurat pe aia care reusesc ceva!
7.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.01.2017, 20:43)
Asa este insa tu ai mintea prea fina ca sa intelegi aceste lucruri.....mai bine te-ai informa un pic ..si tu traiesti lumea asta dar nu o pricepi....esti doar un vasal care face ce i se spune......o dobitoaca ( in sensul de animal....ma refer la creier).....dar trebuie si sclavi.....asta e...