Şeful Mecanismului European de Stabilitate (ESM), Klaus Regling, a exclus, ieri, reducerea datoriilor Greciei, dar a spus că prelungirea termenelor de rambursare şi amânarea plăţii dobânzilor sunt opţiuni care pot fi folosite pentru ca povara datoriilor să devină mai suportabilă, relatează Reuters, conform Mediafax.
Regling a precizat că Grecia trebuie să finalizeze cu succes evaluarea progreselor realizate cu reformele structurale, înainte să fie luată o decizie privind restructurarea datoriilor.
Reformarea sistemului de pensii este o precondiţie pentru încheierea primei evaluări a programului de salvare în valoare de 86 de miliarde de euro, convenit în iulie 2015, dar planul va fi dificil de pus în practică, pentru că grecii vor fi obligaţi să renunţe la drepturi viitoare, a arătat Regling.
"Trebuie mai întâi finalizată prima evaluare, asta ar putea dura două luni. Nu va fi o reducere a datoriilor. Ne putem gândi la prelungirea maturităţilor şi amânarea dobânzilor", a explicat şeful ESM.
Oficialii europeni ar mai putea lua în considerare măsuri de sprijinire a Greciei, pentru a suporta creşterea obligaţiilor de plată a datoriilor, în 2022.
ESM, care are dreptul să acorde împrumuturi statelor din zona euro şi să ofere asistenţă financiară, deţine 45% din datoriile Greciei şi se află în centrul eforturilor de a scoate ţara din criza datoriilor.
Datoria publică a Greciei este pe cale să atingă 187,8% din PIB în acest an.
Autorităţile elene au conceput o propunere de unificare a celor şase fonduri de pensii din Grecia într-unul singur şi de reducere a pensiilor principale cu până la 30%.
Parlamentul de la Atena ar urma să voteze proiectul la începutul lunii februarie.