Reporter: Ce înseamnă, în anul 2023, sustenabilitatea pentru o companie?
Daniela Dobre: Sustenabilitatea reprezintă, pe scurt, utilizarea resurselor naturale fără a duce la epuizarea lor. Acest lucru implică nu doar componenta care ţine de protecţia mediului, ci şi acţiuni care ţin de social şi implicarea companiilor în comunitate, cât şi de strategia companiei. Cu siguranţă termenul ESG (guvernanţa de mediu, socială şi corporativă) este foarte cunoscut în momentul de faţă în companiile mari care încearcă să facă o trecere de la obiectivele care ţin de rezultate la cele care să înglobeze şi aceste principii amintite mai sus.
Dacă luăm în calcul componenta care ţine de protecţia mediului, aş aminti trei aspecte pe care le poate urmări orice companie şi anume: respectarea obligaţiilor legale conform normelor din domeniul protecţiei mediului, reducerea consumului şi utilizarea resurselor regenerabile.
Reporter: Care consideraţi că este rolul unui comportament atent cu mediul, în contextul provocărilor ultimilor ani?
Daniela Dobre: Consider că este din ce în ce mai clar pentru fiecare dintre noi că economia bazată pe consum a dus treptat la reducerea resurselor naturale, care nu sunt inepuizabile. Ne confruntăm în momentul de faţă cu schimbări climatice, un grad înalt de poluare şi o reală problemă în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor.
Vedem de la un an la altul măsuri ce sunt impuse de Uniunea Europeană din dorinţa de a limita impactul asupra mediului pe care statele membre sunt obligate să le implementeze însă de multe ori lipseşte infrastructura.
Este important să ne dezvoltăm business-ul într-o manieră responsabilă. Paşii mici pe care fiecare dintre noi îi putem face în această direcţie pot avea efecte mari.
• "Sunt situaţii în care companiile vor să respecte întru totul legislaţia, dar se lovesc de piedici administrative sau financiare"
Reporter: Cât de pregătite sunt companiile de la noi din punct de vedere al politicilor sustenabile?
Daniela Dobre: În ultimii ani, gradul de conştientizare a crescut în rândul companiilor. Vă spun acest lucru din experienţa proprie, faţă de acum 12 ani, când ne-am asumat pe lângă responsabilitatea de a ajuta companiile să se conformeze legislaţiei şi pe cea de a educa piaţa.
Raportarea specifică trebuie întotdeauna însoţită de acţiuni concrete şi aici uneori este provocator pentru noi. Încercăm de fiecare dată să le explicăm clienţilor că avem nevoie de implicarea lor în implementarea soluţiilor pe care le identificăm pentru business-ul fiecăruia.
Pe de altă parte, sunt situaţii în care companiile vor să respecte întru totul legislaţia, dar se lovesc de piedici de ordin administrativ sau financiar.
Reporter: Care sunt cele mai mari provocări pentru o companie ce implementeză principiile ESG?
Daniela Dobre: Aşa cum explicam mai sus, ESG are trei componente: mediu, social şi guvernanţă. Provocările pot fi multiple, având în vedere că nu ne raportăm doar la acţiuni care ţin în exclusivitate de protecţia mediului. Discutăm de redirecţionarea bugetelor, de implementarea unor proceduri care să susţină respectarea legislaţiei de mediu şi care să responsabilizeze angajaţii, şi de găsirea unui balans între direcţia de business şi dezvoltarea lui, ţinând cont de aceste principii responsabile.
Reporter: Cât de educată este România faţă de alte ţări europene în privinţa reciclării?
Daniela Dobre: Aş spune că este loc de mai bine, dar că ne îndreptăm într-o direcţie bună. Schimbarea nu poate veni peste noapte. Alte companii din Europa au implementat legislaţia de mediu mult înaintea noastră şi în momentul de faţă se văd rezultatele. Totul trebuie să înceapă din şcoală, astfel încat copiii să poată duce în familie obiceiul colectării selective şi respectul faţă de mediul înconjurător. Ne bucurăm să vedem însă în ultimii ani multe iniţiative în această direcţie, iar "săptămâna verde" cred că va ajuta. De asemenea, m-am bucurat să vad şi în mass-media apariţia unor clipuri publicitare care incurajează reciclarea.
În mediul de business trebuie să renunţăm la ideile conform cărora protecţia mediului este doar o altă obligaţie care poate genera costuri în companie şi să înţelegem că fără acţiuni concrete la un moment dat business-ul nu se va putea dezvolta.
Reporter: Credeţi că economia circulară primeşte destulă atenţie din partea autorităţilor noastre? Dacă nu, cum consideraţi că ar trebui să fie implicarea acestora?
Daniela Dobre: Cred ca în momentul de faţă provocarea o reprezintă termenele de implementare a tuturor cerinţelor legislative. Nu sunt disponibile încă toate soluţiile din punct de vedere logistic, dar cred că implicare există în marea majoritate a cazurilor.
Reporter: Vă mulţumesc!
Green Environment Support face o trecere în revistă a raportărilor pe care trebuie să le facă într-un an societăţile către autorităţile de mediu, conform legislaţiei în vigoare, ca să prevină sancţiunile aplicate de către Garda Naţională de Mediu:
• Ianuarie:
- companiile care au obligaţia monitorizării anuale a emisiilor şi imisiilor sau a celorlalţi factori de mediu trebuie să transmită buletinele de analiză până la finalul lunii.
• Februarie:
- Până pe 25.02, agenţii economici care pun pentru prima dată pe piaţa din România ambalaje trebuie să depună raportul anual pentru ambalaje; acesta conţine atât ambalajele puse pe piaţă, cât şi cele reciclate. Raportarea nu este necesară în cazul societăţilor care au predat responsabilitatea reciclării către un OIREP (Organizaţie care Implementează Obligaţiile privind Răspunderea Extinsă a Producătorului).
- Până pe 28.02, societăţile care pun pentru prima dată pe piaţa din România baterii trebuie să efectueze actualizarea numărului de înregistrare în registrul bateriilor. Acesta se actualizează anual, pe baza unei cereri şi a unei declaraţii privind cantităţile de baterii ale anului anterior.
• Martie
- Până pe 15.03 trebuie efectuată raportarea deşeurilor în Sistemul Integrat de Mediu pentru anul 2022. Conform OUG 92/2021, fiecare companie, indiferent de obiectul de activitate, are obligaţia să transmită către Agenţia pentru Protecţia Mediului raportul privind deşeurile generate şi valorificate sau eliminate pentru anul precedent. În caz de nerespectare a acestui termen, persoanele juridice sunt pasibile de amendă cuprinsă între 40.000 şi 60.000 de lei.
- Tot până pe 15.03 trebuie întocmită raportarea anvelopelor puse pe piaţa din România. Aceasta se transmite Comisiei Naţionale pentru Reciclarea Materialelor din cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului, precum şi Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului. Datele raportate sunt următoarele: cantitatea de anvelope introdusă pe piaţă în anul anterior şi cantitatea de anvelope uzate colectată, predată pentru reutilizare sau refolosire ca atare, reşapare, reciclare şi/sau valorificare termoenergetică din anul precedent.
- Până pe 20.03, societăţile care pun pentru prima dată pe piaţa din România echipamente electrice şi electronice trebuie să efectueze actualizarea numărului de înregistrare în registrul importatorilor de echipamente electrice şi electronice.
• Aprilie:
- Deţinătorii de uleiuri uzate trebuie să depună raportul anual privind cantităţile de uleiuri gestionate în cursul anului anterior. Nerespectarea acestei norme poate atrage după sine amenzi cuprinse între 5.000 şi 10.000 de lei.
• Mai:
- Societăţile care deţin autorizaţie de mediu au obligaţia întocmirii programelor de prevenire şi reducere a cantităţilor de deşeuri generate. Astfel, se transmite către Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului monitorizarea progresului în prevenirea şi reducerea deşeurilor, iar acolo unde este cazul se menţionează noile măsuri ce vor fi implementate în această direcţie. Persoanele juridice care nu respectă această obligaţie se pot aştepta la amenzi între 40.000 şi 60.000 de lei.
Exceptând obligaţiile menţionate anterior, agenţii economici trebuie să transmită către autorităţi şi alte raportări şi declaraţii specifice în funcţie de activitatea desfăşurată. Acestea pot fi menţionate în autorizaţia de mediu a persoanei juridice respective sau în legislaţia specifică.