Consiliul UE şi-a confirmat poziţia cu privire la propunerile de revizuire a funcţionării actualului Sistem european de supraveghere financiară (SESF) şi a invitat Preşedinţia română să iniţieze negocieri cu Parlamentul European cât mai curând posibil, potrivit Agerpres.
Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat: "Autorităţile europene de supraveghere deţin un rol important prin contribuţiile lor la sănătatea sistemului financiar al UE. Acestea asigură punerea în aplicare în mod coerent în întreaga UE a normelor noastre comune şi cooperarea într-un mod cât mai eficient posibil între autorităţile naţionale de supraveghere. Acest dosar este o prioritate pentru preşedinţia noastră; suntem acum gata să începem negocierile cu Parlamentul şi ne angajăm să ajungem la un acord cât mai curând posibil".
Sistemul european de supraveghere financiară a fost instituit în 2011 şi este alcătuit din trei autorităţi europene de supraveghere (ESA), respectiv Autoritatea Bancară Europeană (ABE), Autoritatea Europeană de Asigurări şi Pensii Ocupaţionale (EIOPA) şi Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe (ESMA), la care se adaugă Comitetul european pentru risc sistemic (CERS), care supraveghează întregul sistem financiar şi coordonează politicile UE pentru stabilitatea financiară.
În urma crizei financiare, UE şi-a revizuit sistemul financiar, inclusiv modul de reglementare şi supraveghere a acestuia. A fost introdus un cadru unic de reglementare, şi anume un set de reglementări convenite la nivelul UE şi direct aplicabile în toate statele membre ale UE, şi au fost create autorităţile europene de supraveghere.
În septembrie 2017, Comisia a prezentat un pachet de propuneri menite să revizuiască sarcinile, competenţele, guvernanţa şi finanţarea AES şi ale CERS, astfel încât autorităţile să fie adaptate la contextul modificat în care îşi desfăşoară activitatea. În plus, Comisia a prezentat, în octombrie 2018, o propunere modificată cuprinzând dispoziţii care consolidează rolul ABE în ceea ce priveşte riscurile pe care activităţile de spălare de bani le prezintă pentru sectorul financiar.
În cadrul mandatului său, Consiliul propune să se introducă îmbunătăţiri ale sistemului existent pentru convergenţa în materie de supraveghere cu scopul de a spori eficienţa, coerenţa şi transparenţa globală a procesului. Poziţia Consiliului introduce noi instrumente, de exemplu elaborarea unui plan strategic de supraveghere la nivelul UE, propunând în acelaşi timp consolidarea mecanismelor existente, cum ar fi evaluările inter pares sau consultarea grupurilor de părţi interesate.
În paralel, Consiliul recomandă consolidarea rolului şi a competenţelor unui consiliu de administraţie ca principalul organism care pregăteşte reuniunile şi deciziile consiliului supraveghetorilor. Acesta ar trebui să fie alcătuit dintr-un preşedinte, şase membri ai consiliului supraveghetorilor şi doi membri cu normă întreagă, selectaţi pe baza meritelor, a aptitudinilor lor manageriale şi a experienţei lor în materie de supraveghere financiară.
În ceea ce priveşte schema de finanţare a autorităţilor, poziţia Consiliului menţine în general actualul sistem de contribuţii care provin parţial de la bugetul UE şi parţial de la autorităţile naţionale competente. Abordarea generală menţine cheia de contribuţie stabilită pentru fiecare autoritate naţională competentă, introducând în acelaşi timp limite pentru echilibrarea contribuţiei de la bugetul UE.
Reforma revizuieşte, de asemenea, competenţele fiecăreia dintre cele trei autorităţi europene de supraveghere. Consiliul recomandă să i se acorde ESMA competenţe de supraveghere directă asupra indicilor de referinţă critici, precum şi asupra serviciilor care furnizează date de tranzacţionare consolidate ce vizează tranzacţiile din UE cu instrumente de capitaluri proprii şi cu alte instrumente decât cele de capitaluri proprii. În plus, Consiliul propune ca schimbul de informaţii şi cooperarea dintre autorităţile naţionale sa fie consolidate, iar autorităţile europene de supraveghere să ţină seama de activităţile transfrontaliere într-o măsură mai mare.
În cele din urmă, reforma vizează îmbunătăţirea funcţionării Comitetului european pentru risc sistemic (CERS). În poziţia sa, Consiliul urmăreşte să clarifice rolul şi competenţele CERS, pentru a reduce la minimum posibilele riscuri de conflict de interese între diferitele responsabilităţi ale BCE în domeniul politicii monetare, al supravegherii microprudenţiale şi al supravegherii macroprudenţiale.
După confirmarea de către Consiliu a abordării generale, ambii colegiuitori sunt în măsură să înceapă negocierile în cadrul unor trialoguri, pe baza mandatului integral privind SESF, în vederea obţinerii unui acord în prima lectură.