EUGEN TERTELEAC, CCIRO: "Statul român a boicotat dezvoltarea schimburilor comerciale"

Instituţii ale Statului Român au boicotat dezvoltarea schimburilor comerciale, ceea ce a contrabalansat de multe ori rezultatele forumurilor economice organizate de către reprezentanţii camerelor de comerţ ale ţării noastre, a declarat, ieri, Eugen Terteleac, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Românilor din Italia (CCIRO), în cadrul forumului de afaceri "România-Italia, Redăm încrederea investitorilor în economia românească".

Domnia sa a declarat: "În 2014 spuneam că schimburile economice dintre ţările noastre ar putea să ajungă la 20 de miliarde în anul 2020. În momentul respectiv erau doar 11 miliarde. Acum putem spune că schimburile economice s-au mărit cu aproape cinci miliarde de euro de atunci şi până în prezent. Dar este nevoie de mai mult. De multe ori, rezultatele forumurilor organizate au fost contrabalansate deseori de boicotul unor instituţii ale Statului Român, care au boicotat dezvoltarea acestor schimburi comerciale".

Preşedintele CCIRO a criticat activitatea ataşaţilor economici ai ţării noastre din străinătate şi ai reprezentanţilor camerelor de comerţ acu­zându-i că nu-şi fac datoria faţă de antreprenorii români de peste graniţe, dar a şi notat că ultimii ani au reprezentat o perioadă destul de complicată în care Guvernul României a încercat să ducă la final mai multe reforme.

Eugen Terteleac a precizat: "Este nevoie ca sistemul camerelor de comerţ din România să facă mai multe pentru mediul de afaceri. Nefăcând şi nereprezentând cu adevarat interesele companiilor (n.r. româneşti) la nivel local înseamnă automat un boicot, pentru că este o instituţie care nu-şi face treaba. Nu e de ajuns ca din 42 de camere de comerţ să avem doar câteva care îşi fac treaba, nu este de ajuns ca din câteva zeci de asociaţii ale consumatorilor, doar câteva să-şi facă treaba, şi nu este de ajuns ca din ataşaţii economici din străinătate, care costă Statul Român sute de milioane de euro, doar câţiva să îşi facă datoria. Nu este îndeajuns şi trebuie să facem mai mult (n.r. pentru dezvoltarea schimburilor comerciale)".

Acesta a notat că instituţia pe care o reprezintă va aduce în atenţia opiniei publice, de acum înainte, "tot ceea ce nu funcţionează", pentru că doar aşa pot fi sprijiniţi antreprenorii.

Domnul Terteleac a mai spus că în Italia activează în prezent 46.000 de companii înfiinţate de către românii care reprezintă aproape 2% din PIB-ul Italiei. "Sunt 46.000 de firme înfiinţate de români în Italia care sunt pur şi simplu abandonate de Statul Român. Statul italian nu îi ajută cu nimic iar deseori chiar putem vorbi, în anumite instituţii, în special mediul bancar, de un rasism, deoarece aceşti oameni nu sunt sprijiniţi cu nimic. Statul român nu ştie nimic despre ei (n.r. antreprenori) şi sunt lăsaţi în voia sorţii. Şi când spun 46.000 de firme mă refer că aproape 2% din PIB-ul Italiei este munca româ­nilor. Transferat în România ar însemna 20% (n.r. din PIB), a subliniat Eugen Terteleac.

Reprezentantul CCIRO a mai spus că acestor antreprenori le trebuie redată încrederea în ţara noastră şi a acuzat instituţiile de forţă ale Statului Român că au "băgat la închisoare mediul de afaceri".

Eugen Terteleac a declarat: "Au fost ani grei în care instituţiile de forţă nu au făcut altceva decât să bage în închisoare mediul de afaceri. Nicăieri într-o ţară normală la cap, mediul de afaceri nu este tratat în acest fel. Oamenii de afaceri, da, dacă au greşit trebuie să plătească".

În cadrul forumului, Sorin Mierlea, preşedintele InfoCons, a precizat că totuşi, produsele româneşti nu intră în piaţa italiană decât în magazinele româ­neşti adresate consumatorilor români.

Domnia sa a afirmat: "Nu avem niciun produs românesc în marile reţele de retail din Italia. Niciunul. Ceea ce este un minus al Guvernului, poate al mediului de afaceri care nu a ştiut să se organizeze. Dar nu e minoritar. A ajuns curcanul românesc în Germania, s-a zis că are antibiotice şi a fost scos. S-a dovedit că nu avea. La fel şi cu cârnatul românesc în Italia, că avea nu ştiu ce. S-a dovedit prea târziu şi a fost scos".

Reprezentantul InfoCons a mai spus o altă problemă majoră la nivel european este dublul standard la alimente.

"Se tot discută de dosarul dublu standard şi poate în următorul Parlament European poate va trece, poate nu. În contextul în care deţinem preşedinţia Consiliului European, o ţară din partea estică pentru care este cu adevărat o problemă, sperăm să fie luată în considerare şi să fie chiar rezolvată, pentru că s-a găsit şi soluţia în acea amendă de 4% pe cifra de afaceri", a notat Sorin Mierlea.

Prezentă la eveniment, Gabriela Mihaela Voicilă, de stat pentru comerţul exterior în Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, i-a răspuns domnului Terteleac că lipsul ţării noastre a fost o comunicare eficientă între instituţiile statulului astfel încât să se acorde destulă atenţie competitorilor dintr-o activitate economică.

Totodată, secretarul de stat a mai spus că ţara noastră a rezolvat 62 de dosare, în doar două luni de activitate, în contextul în care Austria a rezolvat un pachet similar de 60 de dosare pe toată durata preşedinţiei Consiliului European, dar şi că Guvernul lucrează la ratificarea unor acorduri comerciale cu companii mari din Est (n.r. Asia şi Orientul Mijlociu) care să vină să investească în ţara noastră.

Italia este al doilea partener comercial al ţării noastre şi al cincilea inves­titor străin, cu o pondere de 5,7% în totalul investiţiilor străine, respectiv 2,55 miliarde de euro, în 2018, potrivit Gabrielei Mihaela Voicilă, secretar de stat pentru comerţul exterior în Minis­terul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat.