EULER HERMES: "PIB-ul zonei Euro, la cea mai severă scădere trimestrială din istorie"

• "Ne aşteptăm să avem o scădere din două cifre a PIB-ului zonei Euro între lunile aprilie şi iunie, în jurul a -17% faţă de aceeaşi perioadă din 2019"

• "Abia spre mijlocul anului 2021 este posibil ca zona Euro să revină la un nivel al PIB-ului de dinainte de apariţia COVID-19"

• Mihai Chipirliu: "Ne aşteptăm la o scădere de 5,5-6% a PIB-ului în ţara noastră, pentru 2020"

Produsul Intern Brut (PIB) al zonei Euro este posibil să întregistreze cea mai mare scădere trimestrială din istorie, se arată într-o analiză realizată de Euler Hermes, companie ce se ocupă cu managementul creanţelor, în condiţiile în care, potrivit unei estimări preliminare a Eurostat, PIB-ul zonei a scăzut cu 3,6% în primele trei luni ale acestui an, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2019.

"Prin comparaţie, în primul trimestru din 2009, la apogeul marii crize financiare, PIB-ul zonei Euro scăzuse doar cu 3,1%, faţă de primul trimestru din 2008", se arată în raport.

La nivel de ţară, cifrele PIB confirmă faptul că şocul economic a fost extins în toată regiunea, fără ca vreo economie să îl poată evita: în Italia scădere cu 4,7%, Franţa cu 5,8%, Spania cu 5,2%, acestea fiind şi ţările cel mai grav afectate, dar şi cele din Belgia (-3,9%) sau Austria (-2,5%) s-au dovedit dramatice.

Dacă datele din primul trimestru al anului dau emoţii, ce ne aşteaptă în trimestrul al doilea este si mai sever, atenţionează echipa de la Euler Hermes.

"Ne aşteptăm să avem o scădere din două cifre a PIB-ului între lunile aprilie şi iunie, în jurul a -17% faţă de aceeaşi perioadă din 2019. Practic, măsurile de restricţie au fost adoptate în majoritatea ţărilor din zona Euro de abia la mijlocul lunii martie, efectele începând să se resimtă pentru o lună întreagă din aprilie, lună în care ne aşteptăm să vedem o contracţie a activităţii economice cu 30%-40%, faţă de normalul perioadei", se arată în raport.

Cu toate că economiile arată semne timide de revenire pe măsură ce restricţiile sunt ridicate începând cu luna mai, o întoarcere rapidă la stilul de viaţă pe care îl aveam înaintea pandemiei este foarte putin probabilă, menţionează Euler Hermes.

Compania se aşteaptă ca, investiţiile şi consumul să fie la niveluri scăzute în perioada post-criză până la găsirea unui vaccin anti-Covid-19 deoarece: (1) unele măsuri restrictive vor rămâne active (mai ales cele privitoare la adunările mari de persoane şi călătorii, sugerând faptul că sectoarele aferente nu îşi vor relua complet activitatea în 2020), (2) consumatorii vor rămâne precauţi în perioada iniţială a relaxărilor (de exemplu, nu vom merge cu toţii la cinema chiar din luna mai), (3) va dura un timp pentru ca lucrătorii care au fost concediaţi sau cărora li s-a redus programul de lucru să fie readuşi complet în câmpul muncii, ceea ce va restricţiona consumul, (4) cererea externă este posibil să rămână diminuată pe termen scurt deoarece nu toate statele relaxează restricţiile în acelaşi timp, astfel că investiţiile vor fi cel puţin reduse.

"Astfel, abia spre mijlocul anului 2021 este posibil ca zona Euro să revină la un nivel al PIB-ului de dinainte de apariţia COVID-19", este de părere echipa de la Euler Hermes.

Dar, în unele state, mai ales cele care au o pondere însemnată a veniturilor din servicii şi turism, procesul de recuperare este posibil să depăşească mijlocul anului 2021, întrucat sectoarele menţionate este pot să sufere pierderi pe perioade mai îndelungate.

"Considerând că nu vor mai exista si alte ajutoare fiscale substanţiale pentru a reporni activitatea economica, zona Euro pare că se va contracta cu 9,3% in 2020. Revenirea estimată pentru 2021, de +9,3%, se bazează pe descoperirea şi distribuirea pe scară largă a unui vaccin ce ar permite revenirea la normalitate", se arată în raport.

În cazul ţării noastre, deşi datele statistice agregate pentru evoluţia PIB-ului în primul trimestru al 2020 nu sunt încă disponibile, Euler Hermes evidenţiază câteva aspecte relevante, din datele secvenţiale pentru anumite sectoare.

Creşterile din primul trimestru pentru sectorul comerţului cu amănuntul (cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor) de 9,4% în serie brută, respectiv 7,5% ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi sezonalitate par surprinzătoare.

Totuşi, ele sunt datorate într-o măsură mai mare evoluţiei din primele două luni ale anului şi, mai ales, segmentului de produse alimentare, băuturi şi tutun (+14,6% serie brută, respectiv 12,5% ajustat) care a continuat într-o creştere susţinută şi în luna martie (+17,4% în serie brută).

"De altfel, cum era şi de aşteptat în condiţiile instituirii stării de urgenţă, segmentul a fost unul din puţinele care s-a menţinut pe o pantă ascendentă şi a susţinut întregul sector al comerţului cu amănuntul în zona pozitivă (+3,9% în serie brută)", menţionează Euler Hermes.

Similar involuţiilor din statele europene menţionate, scăderile însemnate din luna martie (serie brută) faţă de perioada similară a anului precedent pentru alte segmente (daca ne limităm doar la comerţul cu amănuntul) de -8,3% pentru carburanţi, respectiv -1,6% pentru produsele nealimentare, sunt doar vârful iceberg-ului, se arată în raport.

Mihai Chipirliu, CFA - Head of Risk Analysis Euler Hermes România, a declarat: "Magnitudinea scăderilor în perioada aprilie-mai pe diferite segmente ne aşteptăm să fie de ordinul a două cifre şi mai ales în luna aprilie, când restricţiile au acoperit toată perioada, iar eventuala relaxare din a doua parte a lunii mai va fi cel puţin graduală. Chiar şi consumul de bunuri alimentare, băuturi ar putea să-şi vadă încetinită creşterea dacă ţinem cont de supra-stocajul din primele săptămâni după instituirea stării de urgenţă şi nu va mai putea compensa căderea consumului de produse nealimentare (probabil de peste 30%). Deşi cu o pondere mai redusă, sectoarele cele mai afectate precum turismul şi segmentele aferente de transport şi ospitalitate ar putea să înregistreze scăderi de peste 50%".

Analistul companiei de management al creanţelor a adăugat că, supra-stocarea pare că a influenţat cifrele mai bune pentru luna martie şi din alte domenii cum ar fi construcţiile şi segmentele aferente ale materialelor de construcţii, însă din luna aprilie se aşteaptă la scăderi în majoritatea sectoarelor, investiţiile urmând panta descendentă a consumului cel puţin şi în al doilea trimestru.

"Prin urmare, deşi performanţa PIB din primul trimestru ar putea fi superioară mai multor state din zona Euro, bazată în principal pe inerţia unui consum în creştere, din trimestrul doi scăderile ar trebui să intre pe un făgaş similar", a spus Mihai Chipirliu.

În acest context, o predicţie bugetară (chiar şi revizuită) de scădere a PIB-ului cu doar -1,9% pentru anul 2020 pare destul de optimistă, este de părere analistul Euler Hermes, adăugând că, echipa pe care o reprezintă se aşteaptă la o reducere de 5,5-6% a PIB-ului, în condiţiile unei recuperări parţiale în ultimele două trimestre şi o revenire pe pantă ascendentă în 2021, în jurul a +6%.

"Desigur, gradul de concretizare al celor două predicţii rămâne destul de volatil şi depinde foarte mult atât de felul cum evoluează criza sanitară cât şi de tratamentul aplicat economiei - incluzând atât succesul implementării măsurilor de protecţie anunţate de guvern şi a strategiilor de criză implementate la nivelul companiilor, cât şi de revigorarea sentimentului consumatorilor individuali.", a conchis Mihai Chipirliu.