Eurogrup a aprobat începerea negocierilor privind un plan de ajutor pentru Grecia

Actualizare 21:20 Ministrul grec de finanţe anunţă prelungirea până pe 19 iulie a vacanţei bancare

Ministrul grec de finanţe Euclid Tsakalotos a anunţat că băncile elene vor rămâne închise până duminică seara, posibilitatea deschiderii lor luni fiind dată numai dacă un împrumut-punte este acordat oficial Greciei, scrie The Guardian.

---

Actualizare 19:01 Ministru: Grecia ar putea organiza alegeri anticipate în septembrie sau octombrie

În Grecia ar putea fi organizate alegeri anticipate în septembrie sau octombrie, a declarat joi ministrul de Interne Nikos Voutsis, după ce o revoltă a unor parlamentari din partidul aflat la putere - Syriza - a forţat guvernul să se bazeze pe voturile opoziţiei pentru a trece prin parlament un vital proiect de reforme, scrie Reuters.

"Este foarte posibil să aibă loc alegeri în septembrie sau octombrie, în funcţie de evoluţii. Acesta va fi rezultatul unei analize cuprinzătoare, nu numai a guvernului, asupra evoluţiilor în general", a declarat ministrul grec de Interne într-un interviu acordat postului de radio Şto Kokkino.

"Chiar dacă mergem în alegeri, vom încerca să obţinem un mandat pentru a adopta programul nostru. O parte din acesta reprezintă angajamentele luate în urma acordului", a spus el.

---

Actualizare 18:57 Moody's: "Riscul în cazul Greciei rămâne ridicat"

În ciuda evitării unui default imediat datorită trecerii măsurilor de austeritate prin parlamentul de la Atena, există încă riscuri considerabile, potrivit agenţiei de rating Moody's. Aceasta a arătat că puterea fiscală a Greciei este "scăzută" iar potenţialul de reducere a povarei datoriei este nesigur, transmite The Guardian.

Moody's explică: "Chiar dacă se ajunge la o înţelegere, judecând evenimentele recente, problemele economice grave şi diviziunea socială, este foarte nesigur dacă autorităţile elene au capacitatea să ajungă la obiectivele asumate şi să respecte condiţiile creditorilor. Evaluăm Puterea Fiscală a Greciei ca fiind «scăzută», din cauza datoriei ridicate, care era de aproximativ 177% din PIB la sfârşitul anului trecut, una dintre cele mai mari poveri economice din universul statelor evaluate de Moody's. În plus, potenţialul de îmbunătăţire semnificativă a tendinţei datoriei din următorii 3 ani este foarte nesigur având în vedere că reformele la scală largă care ar putea impulsiona creşterea sunt actualmente înăbuşite de incertitudinea politică continuă. Pe fondul unui declin considerabil în activitatea economică din ultimele şase luni şi chiar cu un program de sprijin stabilit ne putem aştepta ca rata creditelor neperformante să crească la 40-45%, de la 35% din toate creditele restante din decembrie 2014. Având în vedere că nivelurile actuale de provizionare sunt slabe, taxele de provizionare mai mari probabil că vor mai ridica probleme de solvabilitate pentru bănci".

(A.C.)

-------------

Actualizare 18:17 Băncile greceşti se pot redeschide luni

Decizia Băncii Centrale Europene de a majora cu încă 900 milioane de euro plafonul de urgenţă destinat băncilor greceşti înseamnă că băncile se pot redeschide săptămâna viitoare, după o pauză de trei săptămâni, transmite Reuters.

"Băncile se vor deschide luni", a spus un oficial senior bancar pentru publicaţie.

---

Actualizare 18:01 FT: BCE a creat linii secrete de finanţare pentru băncile greceşti din România şi Bulgaria

Banca Centrală Europeana (BCE) a introdus linii secrete de credit către România şi Bulgaria, în cadrul eforturilor de a convinge băncile centrale să nu înceteze să susţină subsidiarele locale ale băncilor greceşti, informează un articol publicat joi în cotidianul Financial Times.

Cele patru mari bănci greceşti - National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank - sunt prezente şi pe piaţa din România.

"Există temerea ca dacă cineva va face primul pas, toată lumea va urma exemplul", a declarat o sursă din interiorul BCE.

Sursa a precizat că BCE a creat aranjamente speciale swap, sau linii bilaterale de creditare cu România şi Bulgaria, pentru a le asigura că subsidiarele locale ale băncilor elene vor beneficia de finanţare pe perioada actualei crizei. Linii swap similare, care permit băncilor centrale să se împrumute de la BCE pentru a reîmprumuta bani pe piaţa locală, au fost utilizate în perioada crizei financiare din zona euro, dar în mod normal nu au fost anunţate public.

Potrivit FT, băncile elene au active importante în Europa Centrală şi de Est. Dacă aceste active ar fi trecute sub controlul băncilor centrale din ţările respective, capitalul băncilor mamă din Grecia ar fi afectat imediat, ceea ce ar putea da o lovitura fatală sistemului financiar elen.

De asemenea, FT informează că BCE monitorizează situaţia prim teleconferinţe zilnice cu toate ţările unde băncile elene au operaţiuni, printre care se numără Albania, Macedonia şi Serbia. Însă România şi Bulgaria sunt văzute ca fiind cele mai importante în condiţiile în care, principalele bănci greceşti controlează peste o cincime din activele bancare din Bulgaria şi aproximativ 12% din activele bancare din România.

La începutul acestei luni, Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a dat asigurări că băncile din România cu capital grecesc sunt sigure, bine capitalizate, şi supuse reglementărilor BNR, nu deciziilor de la Atena, dar, în caz de panică, Banca Naţională este pregătită să intervină cu toate instrumentele pe care le are la îndemână.

---

Actualizare 16:48

Miniştrii de finanţe din zona euro au aprobat lansarea negocierilor privind un al treilea plan de ajutor pentru Grecia, după ce Parlamentul elen a aprobat prima serie de reforme cerută de creditorii internaţionali ai Atenei, transmite AFP.

"Eurogrup salută adoptarea de către Parlamentul grec a tuturor condiţiilor specificate în declaraţia summitului euro din 12 iulie", se arată într-o precizare a miniştrilor de finanţe de la finalul unei conferinţe telefonice.

"Am decis astăzi (joi - n.r.) să acordăm în principiu Greciei un sprijin financiar pentru o perioadă de trei ani", au precizat miniştrii de finanţe într-un comunicat transmis la sfârşitul conferinţei.

---

Actualizare 16:30 Draghi: "Lichiditatea de urgenţă pentru Grecia a fost ridicată cu 900 de milioane de euro"

Draghi a confirmat, foarte calm, că BCE a ridicat plafonul fondurilor de urgenţă cu 900 de milioane de euro.

Potrivit The Guardian, aceasta este o creştere mică, neputând permite ridicarea controlului de capital asupra băncilor. Însă ar trebui să garanteze suficienţi bani pentru automatele bancare în următoarele zile.

(A.C.)

-------------

Actualizare 15:42 CE consideră că Grecia a îndeplinit în mod "satisfăcător" cerinţele zonei euro

Grecia a îndeplinit într-o ''manieră satisfăcătoare'' cerinţele zonei euro pentru lansarea negocierilor asupra noului program de asistenţă financiară internaţională, după aprobarea, în cursul nopţii, de către parlamentul elen a primelor reforme solicitate de creditori, a anunţat joi Comisia Europeană (CE), potrivit AFP şi DPA.

Creditorii internaţionali ai Greciei (Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală Europeană) au apreciat că, prin acest vot, autorităţile de la Atena s-au achitat ''într-o manieră satisfăcătoare şi oportună'' de condiţiile care le-au fost puse în acordul încheiat luni dimineaţă, a declarat purtătoarea de cuvânt pentru probleme economice a CE, Annika Breidthardt.

---

Actualizare 15:33 BCE menţine dobânda neschimbată, la nivel minim record de 0,05%

Banca Centrală Europeană (BCE) a decis, joi, să lase nemodificată dobânda de politică monetară în zona euro la nivelul minim record de 0,05%, nivel la care se află din luna septembrie 2014, pe măsură ce continuă cu programul de relaxare cantitativă destinat să impulsioneze inflaţia şi să revigoreze economia zonei euro, transmit AFP şi Reuters.

De asemenea, BCE a decis, joi, să menţină nemodificată şi dobânda la facilitatea de creditare marginală, la 0,30%, precum şi dobânda la depozite, la minus 0,20%.

Atenţia analiştilor, care se aşteptau ca BCE să menţină status quo-ul, se va îndreptată spre conferinţa de presă a preşedintelui BCE, Mario Draghi, programată să înceapă la ora 12,30 GMT. Este foarte probabil ca Draghi va fi întrebat despre posibilitatea ca BCE să acorde finanţare de urgenţă pentru băncile greceşti precum şi despre portofoliul de obligaţiuni guvernamentale greceşti deţinut de BCE.

---

Actualizare 15:20 Un fost director al Eurobank, Aris Xenofos, va conduce fondul de salvare a băncilor

Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF) va fi condus de Aris Xenofos, un fost director care a condus divizia de administrare a investiţiilor EFG Eurobank, au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

Xenofos va prelua funcţia de director general al HFSF - principalul acţionar al băncilor elene - de la Anastasia Sakellariou, care a demisionat în mai.

HFSF este instituţia care s-a ocupat de recapitalizarea principalelor bănci elene. Piraeus Bank, Alpha, National Bank of Greece şi Eurobank, care împreună controlează aproximativ 91% din industria bancară grecească, au fost sprijinite de Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional care, în cadrul precedentelor programe de asistenţă financiară a Greciei, au pus deoparte 50 de miliarde de euro pentru curăţarea sectorului bancar elen.

--

Actualizare 14:50 Finlanda aprobă finanţarea temporară a Greciei şi negocierea unui nou plan de ajutor

Parlamentul finlandez şi-a dat acordul joi pentru o finanţare temporară a Uniunii Europene către Grecia şi pentru negocierea unui nou plan de ajutor al zonei euro, a anunţat ministrul de finanţe, Alexander Stubb, citat de AFP, Reuters şi DPA.

Votul a avut loc în cadrul unei comisii speciale a Parlamentului, instanţă competentă în această chestiune, formată din 25 de deputaţi, în cadrul unei reuniuni cu reprezentanţi ai guvernului.

"Avem mandate din partea comisiei competente pentru aprobarea finanţării temporare de 7 miliarde de euro propuse de Comisia Europeană şi pentru decizia, supusă unor condiţii stricte, a Eurogrupului de a declanşa negocieri în vederea unui plan de finanţare de la Mecanismul European de Stabilitate (MES) pentru Grecia", a declarat Stubb presei din Helsinki.

---

Actualizare 14:12 Împrumutul-punte de 7 miliarde, aprobat în principiu

Împrumutul-punte de 7 miliarde de euro pentru Grecia a fost aprobat, în principiu, şi poate fi anunţat mâine, anunţă Bloomberg.

Comisia Europeană a propus ieri un împrumut-punte de 7 miliarde euro pentru finanţarea Greciei, în această lună, dacă Atena adoptă setul de reforme asupra căruia s-a stabilit un acord, potrivit Reuters.

Ministrul de Finanţe britanic, George Osborne, a cerut ulterior, ieri, ca statele eurozonei să despăgubească Trezoreria Marii Britanii în cazul unor pierderi, dacă ţara sa va fi obligată să contribuie la împrumutul-punte de 7 miliarde de euro pentru Grecia, potrivit the Guardian.

Marea Britanie ar trebui să contribuie cu puţin peste 15% din costul împrumutului-punte acordat prin Mecanismul European de Stabilitate Financiară.

Aceasta încalcă promisiunea făcută de David Cameron în 2011 care spunea că cetăţenii britanici nu vor fi forţaţi să subscrie la bailout-urile eurozonei.

---

Actualizare 14:09 Vacanţa bancară fi extinsă până pe 17 iulie

Vacanţa bancară din Grecia a fost extinsă până pe 17 iulie, potrivit agenţiei elene de ştiri ANA-MPA.

---

Actualizare 13:50 BCE va lăsa plafonul de urgenţă pentru băncile greceşti neschimbat

Banca Centrală Europeană va păstra plafonul actual de urgenţă destinat băncilor greceşti, potrivit OpenEurope şi altor surse din presă.

(E.D.)

---

Actualizare 13:18 Schaeuble salută votul Parlamentului, dar susţine în continuare un Grexit temporar

Ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble, a reacţionat pozitiv astăzi la votul din Parlamentul grec, prin care a fost aprobat pachetul de reforme convenit de Atena şi creditorii săi, dar a afirmat că susţine în continuare o ieşire temporară a Greciei din zona euro, potrivit site-ului TheLocal.de.

"A fost un pas important", a declarat Schaeuble pentru postul de radio Deutschlandfunk, adăugând că susţine posibilitatea unui Grexit temporar până ce va fi clar că acesta nu mai este o opţiune.

Numeroşi economişti se îndoiesc că Grecia îşi poate rezolva problemele fără anularea datoriilor, a explicat el, adăugând că un astfel de acord nu este compatibil cu regulile zonei euro şi, prin urmare, singura opţiune ar fi ca Grecia să părăsească temporar uniunea monetară.

"Poate că aceasta ar fi fost o opţiune mai bună pentru Grecia" a precizat el.

(A.C.)

--------------

Actualizare 10:56 Lagarde are "speranţa" că Europa va accepta restructurarea datoriei Greciei

Directoarea generală a FMI, Christine Lagarde, a declarat, ieri, că are "speranţa" că ţările din zona euro vor accepta relaxarea datoriei Greciei "într-un fel sau altul", aşa cum cere instituţia din subordinea sa, potrivit AFP.

"Am un pic de speranţă, pentru că în cursul ultimelor ore au apărut zgomote favorabile restructurării datoriei", a declarat Christine Lagarde, potrivit unui fragment dintr-un interviu acordat canalului CNN International.

Într-un raport dat publicităţii marţi, Fondul Monetar Internaţional a apreciat datoria Atenei ca "total neviabilă" şi a atras atenţia că nu mai poate participa la salvarea Greciei dacă europenii nu întreprind vaste şi profunde măsuri de relaxare a datoriei.

Preacordul încheiat luni între Grecia şi creditorii săi asupra unui posibil plan de ajutorare de 86 de miliarde euro se limitează să menţioneze că pot fi în considerare "măsuri adiţionale" în privinţa datoriei.

"Ce le-am spus (europenilor) este că orice formă va lua aceasta, trebuie găsit un mijloc de a uşura povara şi a permite ţării să demonstreze că datoria sa poate reveni pe o traiectorie viabilă", a explicat Christine Lagarde.

Premierul francez, Manuel Valls, a afirmat ieri că datoria Greciei trebuie să fie "relaxată" printr-o modificare a profilului (reeşalonarea plăţilor, perioadă de graţie asupra rambursărilor).

Un alt scenariu avut în vedere de FMI în raportul său ar consta în ştergerea definitivă a unei părţi a datoriei Atenei, o idee respinsă categoric de Europa şi, în special, de Germania.

O asemenea opţiune "nu este prevăzută, după câte înţeleg, din punctul de vedere al statelor membre", a recunoscut directoarea generală a Fondului.

Lagarde a indicat în interviul pentru CNN că prelungirea perioadei de plată este opţiunea probabilă, afirmând că ea a înţeles că plăţile directe sau o tăiere a datoriei nu sunt opţiunile "luate în considerare...din punct de vedere politic".

(A.C.)

--------------

Actualizare 10:52 Bursele europene deschid în creştere

Principalii indici bursieri europeni au deschis şedinţa de tranzacţionare de astăzi în creştere.

Indicele FTSE 100 al bursei londoneze se apreciază cu 0,34%, la 6.777,01 puncte.

Indicele CAC 40 al bursei din Paris a deschis în creştere cu 0,92%, la 5.093,72 puncte iar indicele DAX al bursei din Frankfurt se apreciază cu 0,97%, la 11.651,5 puncte.

Indicele FTSE MIB al bursei italiene sporeşte cu 1,12%, la 23.653,59 puncte.

Indicele IBEX 35 din Madrid se apreciază cu 1,15% la 11.465,9 puncte.

(A.C.)

-------------

Parlamentul Greciei a aprobat, în această noapte, cu 229 de voturi "pentru" pachetul de măsuri de austeritate cerute de creditorii statului înainte ca un al treilea bailout să fie aprobat, potrivit The Guardian.

În schimb, o mare parte dintre cei 64 de parlamentari care au votat împotriva măsurilor de austeritate sunt din cadrul partidului Syriza al premierului Alexis Tsipras, mai notează publicaţia britanică. Au fost, totodată, şi 6 abţineri.

Dezbaterile din Parlamentul de la Atena s-au desfăşurat într-o atmosferă tensionată, în timp ce mai multe persoane protestau în Piaţa Syntagma.

Preşedintele Parlamentului, Zoe Konstantopoulou, a avut un ton vehement împotriva măsurilor de austeritate, părăsind plenul de două ori şi denunţând măsuri care, crede ea, ar duce la "genocid social" şi ar echivala cu o "lovitură de stat".

Miniştrii Finanţelor din zona euro se vor reuni într-o teleconferinţă, astăzi de la ora 11:00, pentru a discuta despre criza din Grecia.

Premierul Alexis Tsipras a pledat pentru acceptarea unui acord "incorect", dar care este singura alternativă la "anarhie".

Liderii zonei euro au ajuns, luni dimineaţă, la un acord cu partea elenă pentru negocierea unui al treilea program de asistenţă financiară, care să permită rămânerea Greciei în zona euro. Grecia şi-a asigurat restructurarea datoriilor şi finanţarea pe termen mediu în cadrul unei pachet în valoare de 35 de miliarde de euro care va permite ţării să rămână în zona euro.

Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE). Începând de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăţi.