EUROPA ESTE ÎN ŞOC Valuri de consum şi cod roşu de preţuri în energie

Ţările europene, inclusiv România, trec printr-un şoc energetic de proporţii, în aceste săptămâni. În România, preţurile medii la care energia a fost tranzacţionată în ultimele luni au bătut record după record, iar ţara noastră se confruntă cu o furtună inflaţionistă, în condiţiile în care inclusiv preţul carburanţilor - care are o pondere mai mult decât însemnată în indicele preţurilor şi care implică şi o majorare a tuturor costurilor de transport - a urcat constant, în ultimele luni. Benzina a atins un nivel record al ultimilor ani, 5,97 lei/litru, iar preţul motorinei se apropie şi el de nivelurile din octombrie 2018, fiind la 5,8 lei/litru în prezent faţă de 6,06 în 2018.

Specialiştii din piaţa de energie arată că avem, în general, o perioadă cu o cerere foarte mare şi ofertă deficitară, în special pe piaţa de energie, ca urmare a redeschiderii economiilor şi că avansul preţurilor nu se resimte numai în România, ci în întreagă Europă. "Suntem într-o perioadă extrem de dificilă, o perioadă în care orice previziune este destul de greu de făcut", spun specialiştii.

• Ovidiu Demetrescu, expert în energie: "La nivel european, taxarea emitentului de gaze cu efect de seră se transformă în taxarea consumatorului"

Ovidiu Demetrescu, expert în energie, ne-a explicat că închiderea preţului energiei electrice este realizată de producătorii pe bază de cărbune, iar toţi ceilalţi producători se aliniază la preţul respectiv. Potrivit specialistului, banii pe care îi câştigă în această perioadă producătorii de energie trebuie reinvestiţi în sector şi în capacităţi noi de producere.

"Avem o perioadă de consum crescut de energie la nivel naţional, iar asta trebuie compensată prin producţie.

Cum noi am avut o politică energetică deloc înţeleaptă şi nu am făcut investiţii, suntem într-un mare deficit de surse de generare de energie, iar, practic, închiderea preţului pieţei de energie se face pe ultimii producători din ordinea de merit, şi anume cei pe bază de cărbune, care dictează preţul de închidere al energiei şi toată lumea se aliniază la preţul acela al energiei, care este cumva dictat şi de preţul CO2-ului, al emisiilor de gaze cu efect de seră. Aici ajungem fix la ecuaţia conform căreia, dacă vrem să decarbonăm producţia de energie, trebuie să o taxăm", explică Demetrescu.

Potrivit domniei sale, banii din taxarea carbonului trebuie să se întoarcă în mod clar în investiţii în sectorul energetic, având în vedere deficitul de producţie: "Mă refer la proiecte fotovoltaice, eoliene şi la reluarea proiectelor de genul (hidrocentralei) Tarniţa, care a fost abandonat pur şi simplu dintr-o lipsă totală de înţelegere a fenomenului energetic şi a pieţei energetice de către toţi politicienii noştri, indiferent că au fost de stânga sau de dreapta. Nu dau niciun semn de înţelegere şi viziune a sistemului energetic. Ca să poţi să gestionezi sistemul şi viitorul energetic al unei ţări îţi trebuie viziune, iar dacă singura viziune este să câştigi nişte voturi peste patru ani, atunci acest şluctru nu este ceea ce trebuie. (...) Pentru investiţii îţi trebuie timp şi dacă nu le gândim acum, în al doisprezecelea ceas, va fi prea târziu. De asemenea, nu mai putem să gândim integrat şi independent pentru că am distrus sistemul de furnizori (locali) de echipamente energetice", a declarat Demetrescu.

Totodată, specialistul arată că taxarea emitentului de gaze cu efect de seră se transformă, în final, în taxarea consumatorului, acelaşi lucru întâmplându-se şi la carburanţi.

"Pentru că este pe final de ciclu economic, industria petrolului încearcă să-şi maximizeze veniturile. Ca de obicei, ecuaţia este făcută de marii producători şi marii consumatori, iar cum au crescut consumurile, lumea a început iar să se mişte şi au crescut şi preţurile. Pe de o parte, este benefic pentru industria petrolieră, dar pentru noi, consumatorii, nu este aşa de benefică povestea aceasta, cu atât mai mult cu cât o mare parte din preţul carburantului, la noi la pompă, este constituită din taxe şi accize", spune Ovidiu Demetrescu.

• Ion Lungu, AFEER: "Mă aştept la o calmare a preţurilor energiei, dar nu ştiu dacă acest lucru se va întâmpla la un nivel foarte ridicat, istoric, cum este acum, sau mai jos"

Ion Lungu, directorul executiv al Asociaţiei Furnizorilor de Energie din România (AFEER), spune că, într-adevăr, suntem într-o perioadă extrem de dificilă, o perioadă în care orice previziune cu privire la evoluţia preţurilor este destul de greu de făcut: "Există multă impredictibilitate, volatilitate în preţuri şi, din păcate, lucrul acesta nu se întâmplă numai în domeniul energiei sau carburanţilor, ci în toată economia. Doar în construcţii avem preţuri ale materialelor care s-au dublat, în multe cazuri, sau au crescut chiar şi mai mult. La fel se întâmplă şi la alimente şi nu numai. Într-adevăr, suntem într-o perioadă extrem de dificilă şi este o perioadă foarte propice pentru o inflaţie importantă. Revenind la energie, este greu de făcut o previziune. Acum o lună aş fi avut tendinţa să spun că nu vor mai creşte preţurile, dar, din păcate, văd că această tendinţă continuă. Uitându-mă pe hartă şi văzând că Europa este roşie, toate preţurile sunt foarte sus, tind să cred că suntem cumva spre un moment de maxim pentru că sunt multe zone în maxime istorice şi atunci cred că suntem spre un maxim. Probabil că în perioada următoare se va produce o anumită stabilizare a preţurilor".

Reprezentantul AFEER a adăugat: "Din păcate, există un element care intră în preţurile acestea, şi anume costul certificatelor de emisii, care este strâns legat de ambiţiile Uniunii Europene de a reduce emisiile. Implicit, în domeniul energetic se transmite această tendinţă, aceste măsuri ale UE prin preţul constant în creştere al certificatelor de emisii. Aici cam toate previziunile spun că va continua creşterea preţului certificatelor de emisie. Deci, cel puţin un element din lanţul acesta al preţurilor, din elementele de preţ ale energiei electrice, va avea o tendinţă de creştere. Mai este o situaţie dificilă şi în ceea ce priveşte balanţa producţie-consum. Vedeţi că în această perioadă de şapte luni şi câteva zile din anul acesta consumul de energie din România a crescut cam cu aproape 8%, comparativ cu anul trecut, cu tot ceea ce s-a întâmplat anul trecut în aceeaşi perioadă. Din păcate, producţia de energie sau capacităţile de producţie de la noi continuă să stagneze: nu avem investiţii, nu avem noi capacităţi puse în producţie şi asta s-ar putea să aibă un impact nefast în viitor, mai ales că importăm destul de multă energie. Este un lucru bun că importăm în anumite situaţii, când preţurile sunt mai mici în exterior".

Lungu a conchis afirmând că se aşteaptă la o calmare a preţurilor: "Dar nu ştiu dacă acest lucru se va întâmpla la un preţ foarte ridicat, istoric, cum este acum, sau ceva mai jos".

• Situaţia preţurilor energiei - creştere puternică pe fondul consumului record şi al dezechilibrului dintre cerere şi ofertă; producătorii, cei mai mari câştigători

Preţul energiei a crescut în majoritatea pieţelor din Europa, noi maxime fiind atinse în această săptămână. Finalul săptămânii în curs a adus o uşoară corecţie a preţurilor electricităţii faţă de începutul lunii, însă harta preţurilor se menţine roşie, ca urmare a consumului ridicat.

Cele mai mari preţuri spot pentru energia livrată ziua următoare au fost înregistrate în debutul săptămânii în Grecia şi Bulgaria, 185 şi 169 de euro/MWh, urmate de preţul din România, 162 de euro/MWh, potrivit datelor consultate de e-energia.ro. În finalul săptămânii, preţurile spot pentru energia livrată mâine au scăzut uşor în Vestul şi Centrul Europei şi mai puternic în Est, unde preţurile urcaseră extrem de mult.

În România, reprezentanţii AFEER au ţinut să afirme, într-un comunicat de presă, că nu furnizorii sunt vinovaţi de creşterea preţului energiei, ci lipsa capacităţilor de producere. AFEER a prezentat şi o situaţie a creşterilor lunare a preţurilor pe Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU), din care reţinem că, în ultimele patru luni, au existat majorări cuprinse între 140% şi 160% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. La finalul lunii iulie, creşterea preţului energiei comparativ cu iulie 2020 a fost de 150% - la 447,29 lei/MWh faţă de 179,41 lei/MWh.

Printre altele, reprezentanţii AFEER au mai susţinut că, la nivelul pieţei din ţara noastră, există, în acest moment, un număr redus de oferte de vânzare a energiei angro pe termen lung, preponderente fiind ofertele pe termen scurt (lună, săptămână), ceea ce induce o impredictibilitate în formarea preţului oferit consumatorului final. De notat că producătorii au cel mai mult de câştigat din acest context de piaţă.

În contextul exploziei de preţuri, în primele şase luni ale acestui an, compania de stat Hidroelectrica a realizat o cifră de afacere de peste 3,2 miliarde de lei, cu 78% peste nivelul din primele şase luni ale lui 2020, o producţie de peste 10 TWh de energie electrică, cu circa 45% mai mare - pe fondul hidraulicităţii crescute -, iar profitul net a fost de circa 1,69 miliarde lei, mai mult decât dublu comparativ cu primele şase luni din 2020. De altfel, profitul pe primele şase luni din 2021 este mai mare decât profitul companiei pe întreg anul 2020, de 1,45 miliarde de lei.

În acest context, Ovidiu Demetrescu apreciază: "Eu aş face câteva reguli absolut simple şi clare: profiturile din companiile energetice se reinvestesc tot în sector, în companiile energetice, pentru că sunt profitabile. Nu ne apucăm şi distribuim profiturile şi dăm majorări de pensii şi salarii ca să câştigăm voturi. Este fundamental greşit: să mai stai patru ani pe scaun, sacrifici viitorul ţării".

La rândul său, Ion Lungu subliniază că "producătorii sunt marii beneficiari, în urma acestor preţuri": "Hidroelectrica a şi raportat că a făcut profit la jumătate de an cât anul trecut, când avusese iarăşi profit record. (Dacă vor da dividende), aceasta este politica de stat, dar producătorul are bani şi ar fi putut să investească masiv în nişte capacităţi noi de producţie. Asta este o posibilitate de a mai reduce puţin presiunea".

Totodată, guvernul pregăteşte în aceste zile modificarea OUG 70/2020, prin care se interzice deconectarea consumatorilor de la energie electrică şi gaze naturale pe perioada stării de alertă. Reamintim că OUG 70/2020 stipulează, la art. 72, arată: "(1) Pe perioada stării de alertă, operatorii de transport şi distribuţie energie electrică şi gaze naturale asigură continuitatea furnizării serviciilor, iar în situaţia în care este incident un motiv de debranşare/deconectare, amână efectuarea acestei operaţiuni până la încetarea stării de alertă".

Potrivit notei de fundamentare a noului act normativ, modificarea vine în condiţiile în care sumele neplătite de către consumatori au ajuns la aproape 250 milioane de lei (circa 50 milioane de euro).

• Bloomberg: "Agenţii economici din Europa nu au altă opţiune decât să majoreze preţurile la toate produsele"

Preţurile energiei sunt în creştere în întreaga lume, creşteri ce alimentează îngrijorările cu privire la inflaţie. În Europa, planurile de decarbonizare a economiei joacă, de asemenea, un rol, deoarece producătorii plătesc preţuri record pentru a cumpăra certificatele de CO2 de care au nevoie pentru a putea continua producţia de energie din combustibili fosili.

Ca urmare a angajamentului ferm al Uniunii Europene pentru decarbonare, preţul certificatelor de emisie de CO2 a atins valori care nu erau de aşteptat, în jur de 50 euro/tonă comparativ cu un preţ de 21 euro/tonă în iunie 2020, iar, pentru viitor, se estimează tot o tendinţă de creştere. 

"Costul gazelor naturale şi al energiei electrice a crescut în întreaga Europă, atingând recorduri în unele ţări, pe măsură ce afacerile se redeschid şi lucrătorii se întorc la birou. În Germania, preţurile angro ale energiei electrice au crescut cu peste 60% în acest an, lăsând agenţii economici fără altă opţiune decât să majoreze preţurile la toate produsele", scrie Bloomberg, care adaugă că Spania a fost deja forţată să reducă taxele pe energie deoarece preţurile la energie au crescut la un nivel record.

Totodată, Marea Britanie este aşteptată să permită companiilor de utilităţi să majoreze facturile pentru a doua oară în acest an, o mişcare despre care Bloomberg scrie că afectează 15 milioane de consumatori şi care ar urma să fie anunţată astăzi.

"Costurile mai mari sunt o durere de cap pentru politicieni, cu mai puţin de 100 de zile înainte ca liderii mondiali să se întâlnească în Scoţia pentru a stabili o cale către (o economie cu) zero emisii de carbon. Guvernele se tem de o reacţie adversă, deoarece facturile mai mari creşte aversiunea alegătorilor pentru plata tranziţiei energetice. Alegătorii elveţieni au respins anul acesta o ambiţioasă lege climatică care ar fi crescut impozitele pe servicii precum zborul şi pe carburanţi", potrivit Bloomberg.

Europa are, într-adevăr, cele mai ambiţioase planuri de decarbonizare a economiei din lume, recent dezvăluind propuneri de reducere a emisiilor cu cel puţin 55% până în 2030 faţă de nivelurile din 1990. Unele ţări au început însă deja să se împotrivească unor părţi ale agendei: Franţa face lobby în culise pentru a diminua sau întârzia noua piaţă propusă a carbonului pentru încălzire şi transport rutier; mai multe ţări, inclusiv Olanda şi Ungaria, sunt de asemenea îngrijorate de impactul social al propunerilor europene, potrivit unor diplomaţi UE. Totodată, ONG-urile sunt scandalizate de faptul că planul UE are în vedere taxarea curselor aeriene, însă nu taxarea avioanelor private ale celor mai bogaţi dintre europeni.

În Marea Britanie există întrebări cu privire la costul ajungerii la o economie cu zero emisii. Încă nu este clar cum intenţionează guvernul britanic să îndeplinească aceste obiective, inclusiv să convingă 600.000 de oameni pe an să-şi scoată boilerele pe gaz şi să le înlocuiască cu pompe de căldură care sunt mai scumpe.

"Practic, generaţia noastră suportă costul tranziţiei energetice. Cum se va simţi acest sentiment la mijlocul deceniului, dacă ni se va spune că nu vom îndeplini obiectivele acordului de la Paris, darămite obiectivul zero emisii nete?", spune Jonathan Stern, un cercetător la Oxford Institute for Energy Studies.