Vestul şi estul european par să se despartă din nou. De data aceasta, nu din cauza Armatei roşii, ci a unei părţi consistente a electoratului care a votat în ultimele alegeri din Austria şi Cehia împotriva unei Europe mai integrate. După ce pe 15 octombrie Partidul Conservator austriac (ÖVP) s-a clasat pe primul loc al alegerilor parlamentare din Austria cu 31,4% din voturi şi 61 de mandate (mai mult cu 14 mandate decât în 2013), mai ales datorită strategiei populiste folosite fără scrupule de tânărul Sebastian Kurz, iar extremiştii de dreapta de la Partidul Libertăţii (FPÖ), condus de fostul candidat la prezidenţiale Heinz-Christian Strache, pe locul al doilea cu 26% din voturi şi 51 de mandate (cu 13 mai multe decât la precedentele alegeri), pe 20 şi 21 octombrie a fost rândul Cehei să meargă pe acelaşi drum. Deşi partidul Social Democrat (SPÖ) s-a clasat pe locul al doilea cu 26,9% din voturi şi 52 de mandate (tot câte obţinuse în 2013), mass media internaţională a reţinut doar succesul populismului şi întărirea extremismului, totul indicând că noul guvern ar putea fi unul puternic orientat spre anti-europenism.
Cam la fel s-a întâmplat şi în ţara vecină Austriei, Cehia, unde Acţiunea Cetăţenilor Nemulţumiţi (ANO) a miliardarului Andrej Babis s-a clasat pe primul loc, cu 29,64%, la o distanţă de aproape 20% de următorul partid clasat, Partidul Democratic Civic (ODS) cu 11,32% din voturi, iar pe locul al treilea Partidul Piraţilor (ÈSP) cu 10,64%, din voturi.
După victoria confortabilă a lui Babis, anchetat atât în Cehia, cât şi de OLAF pentru presupuse afaceri dubioase cu fonduri europene, se pare că relaţiile micii republici central europene cu Occidentul vor deveni şi mai tensionate decât erau până acum.
Putem constata acum că nu mai există condiţiile obiective pentru ca un scenariu al unei Europe mai integrate să se realizeze. Din contră, varianta unei Europe în două sau mai multe viteze devine nu doar posibilă, ci apare ca singura formulă pentru care se mai poate respecta modelul european. Iliberalismul cehesc şi populismul austriac pun cele două state-pivot aleUE, Germania şi Franţa, în faţa unei alegeri cruciale: fie vor demara rapid un proiect de integrare accentuată a acelei părţi care doreşte mai multă Europă, fie întârzie acest proiect, ceea ce va determina atât întărirea mişcărilor centrifuge, cât şi intensificarea curentelor antidemocratice de influenţă iliberală ale căror relaţii cu Rusia putinistă sunt din ce în ce mai străvezii.
Şi în Austria şi în Cehia, ca şi în Germania sau Franţa, în campaniile de anul acesta - ca să nu mai amintim de ceea ce s-a întâmplat anul trecut în Regatul Unit şi SUA -, adevărurile alternative şi ştirile contrafăcute au dat tonul campaniilor electorale. Pe acest fundal, antieuropenismul şi fricile construite (frica de străini, fricile economice post-criză, fricile tehnologice etc.) au determinat un vot reactiv uşor manipulabil.
În condiţiile postelectorale date, cu un puternic puseu anti-european, Europa în două viteze, una mai rapidă în Vest şi alta mai lentă în Est, devine singura alternativă raţională la o Europa disonantă şi disleptică.
1. Unde - s SOLUȚIILE ???
(mesaj trimis de anonim în data de 23.10.2017, 13:03)
Așijderea : fuge LUMEA de CAP și COPERSȚIE !!!
1.1. Eroare si la comentariu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 23.10.2017, 17:23)
Totusi se fuge mai ales de pensie mica exemplu eu.
1.2. Furt de identitate 1.1 (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.10.2017, 11:04)
Mesajul 1.1 nu aparține cititorului Cristi C.