Europenii cer modificarea rapidă a normelor bancare

Liderii europeni au cerut, vineri, la Consiliul de primăvară de la Bruxelles, modificarea rapidă a reglementărilor din domeniul bancar, precum cerinţele de capital, remuneraţiile şi practicile de afaceri. Recesiunea economică determinată de criza creditelor a făcut ca înăsprirea reglementărilor din sectorul bancar să devină o prioritate politică la nivel mondial.

Oficialii UE vor, spre exemplu, reducerea salariilor bancherilor şi creşterea provizioanelor pentru perioade dificile. Liderii europeni vor "un progres rapid" în domeniul regulilor privind rezervele minime obligatorii ale instituţiilor financiare, rezolvarea problemelor legate de băncile "prea mari pentru a fi lăsate să dea faliment" şi creşterea transparenţei pe pieţele instrumentelor derivate.

Potrivit declaraţiei participanţilor la Consiliu, Comisia Europeană va prezenta în curând un raport referitor la posibilele surse de finanţare, cum ar fi impunerea unei taxe pe tranzacţiile financiare, la nivel mondial.

Liderii celor 27 de state membre ale UE şi-au exprimat totodată dorinţa de cooperare între Bruxelles şi Washington, pentru stabilirea reglementărilor serviciilor financiare.

La începutul lunii martie, a izbucnit o dispută între UE şi Statele Unite, referitoare la modul în care autorităţile de la Bruxelles vor să reglementeze activitatea fondurilor de hedging şi a celor de private equity.

În urma unei intervenţii de ultim moment a premierului britanic, Gordon Brown, aprobarea noii legi din UE a fost suspendată. Britanicii au amânat această dezbatere până după alegerile generale din ţară.

Amânarea a dezamăgit numeroşi oficiali, care consideră că se pune sub semnul întrebării nu doar capacitatea UE de a controla fondurile de hedging, ci şi reformarea sectorului serviciilor financiare.

Menţionăm că, joi, liderii statelor din zona euro au convenit, în cadrul Consiliului de primăvară de la Bruxelles, crearea unui sistem de protecţie financiară, în colaborare cu Fondul Monetar Internaţional, pentru susţinerea Greciei. Acordul oferă un cadru european format din împrumuturi bilaterale din partea statelor din zona euro şi o contribuţie a FMI.