EVOLUŢIA PREŢURILOR VA AFECTA NEGATIV PIEŢELE DE CAPITAL Inflaţia ne ameninţă bursele

Ce au în comun economiile dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare, din punct de vedere al preţurilor? Lăsând la o parte faptul că presiunile inflaţioniste la nivelul consumatorilor s-au accelerat în ultima jumătate de an, un alt fenomen îngrijorător trebuie să ne dea de gândit: preţurile producătorilor cresc mult mai rapid decât preţurile de consum. Divergenţa este şi mai mare dacă ne îndreptăm atenţia asupra preţului materiilor prime şi îl comparăm cu preţul produselor finite.

În economia noastră, ratele de creştere ale celor doi indici de preţ s-au încadrat pe o traiectorie descendentă din 2001 până la mijlocul anului trecut (vezi grafic). Toată evoluţia a avut loc pe fondul scăderii dobânzilor, facilitată de un cadru monetar, intern şi internaţional, foarte permisiv.

Cele două episoade cu divergenţe semnificative (2004 - 2005 şi 2006 - 2007) între IPC (indicele de preţ al consumatorilor) şi IPPI (indicele de preţ al producţiei industriale) au fost de scurtă durată şi cu efecte minime asupra profitabilităţii firmelor.

Divergenţa care se prefigurează, după inversarea tendinţei preţurilor din august 2007, are loc într-un mediu economic şi financiar marcat de dobânzi în creştere. Dacă se menţine pe termen mediu, acest fenomen poate conduce la un şoc structural negativ, cu implicaţii severe asupra profitabilităţii agenţilor economici.

Creşterea costurilor de finanţare şi dorinţa de menţinere a cotelor de piaţă poate conduce la o reducere substanţială a marjelor de profit. Firmele nu pot menţine la nesfârşit preţuri reduse pentru produsele lor finite, dacă presiunile de preţ din partea materiilor prime se extind pe o perioadă mai lungă.

Deoarece acţiunile companiilor listate la BVB sunt, din perspectivă fundamentală, strâns legate de profitabilitatea acestora, dinamica inflaţiei reprezintă un puternic factor negativ pentru evoluţia burselor noastre. Pe lângă creşterile de cost generate de preţurile materiilor prime, vor creşte şi costurile financiare, determinate de noua tendinţă a dobânzilor. Pe pieţele de desfacere vom constata, probabil, o reducere a cererii, care va afecta negativ veniturile. Vor exista, desigur, şi sectoare economice mai puţin afectate, dar creşterea lor pe termen mediu va depinde de gestionarea strictă a costurilor. Preţul petrolului reprezintă doar o variabilă din ecuaţia inflaţiei, iar Banca Naţională recunoaşte că "impactul inflaţionist al scumpirii petrolului este deja aici".

După anii de creştere "pe datorie", nota de plată va veni foarte curând, după cum ne aminteşte Moody"s, în ultimul său raport dedicat pieţelor emergente din Estul Europei.

Deşi ne plasează în grupa de risc moderat, alături de Polonia şi Croaţia, datoriile scadente ale României din următoarele 12 luni, în special cele private, vor ridica serioase probleme de finanţare. Moody"s apreciază că România şi Ungaria pot avea cele mai mari probleme de refinaţare a datoriilor, din cauza unei "baze superficiale a investitorilor locali", după cum scrie Reuters. Tocmai în aceşti investitori stă speranţa unei reveniri a burselor noastre, în condiţiile în care investitorii străini se pregătesc de "grevă".

Într-un clasament al vulnerabilităţii macroeconomice ca urmare a şocurilor inflaţioniste, Fitch Ratings plasează România pe locul 11 din cele 73 de economii emergente analizate. Vecinele noastre din grupa de risc moderat alcătuită de Moody"s, Polonia şi Croaţia, se află abia pe locurile 51, respectiv 53, în raportul recent de la Fitch. Divergenţele de opinii ale celor două agenţii de rating introduc un element suplimentar de incertitudine pe pieţe, cu efecte negative asupra percepţiei investitorilor.

Noile evoluţii de pe pieţele financiare internaţionale indică o probabilitate semnificativă de trecere a crizei creditării într-o nouă fază acută, în lunile imediat următoare. În aceste condiţii, este aproape certă o reducere a fluxurilor de investiţii externe în economia noastră. Vor reuşi investitorii locali să ocupe locul gol, lăsat de diminuarea investiţiilor străine?

Fără demararea unor reforme economice de amploare şi menţinerea gradului ridicat de fiscalitate pentru câştigurile bursiere (n.a. care reprezintă, oricum, o dublă taxare, atât pentru investitorii instituţionali cât şi pentru cei individuali), perspectivele sunt negative pentru bursele româneşti.

Indiferent cât de mare ar fi şocul psihologic al dobânzilor cu două cifre, politica monetară trebuie să devină mult mai agresivă, deoarece inflaţia se manifestă ca un fenomen cu efecte destabilizatoare puternice la nivel macroeconomic.

Ce vor alege autorităţile noastre?