EXCLUSIVITATE - DEŢINUTUL CARE AJUTĂ BĂNCILE DIN ÎNCHISOARE: "Securizarea cardurilor am inventat-o pe baza propriei experienţe infracţionale"

VERONICA PLĂCINTESCU
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 18 iunie 2013

"Securizarea cardurilor am inventat-o pe baza propriei experienţe infracţionale"

"Faptul că sunt încarcerat nu este o strategie de marketing, ci cruntul adevăr"

Interviu cu Valentin Boantă, deţinutul care a fost premiat cu aur la Salonul de Invenţii de la Geneva

Îl cauţi pe internet, iar primele pagini conţin articole ale ziarelor sau ale agenţiilor internaţionale de ştiri. Valentin Boantă este un tânăr de 33 de ani, care şi-a câştigat recent notorietatea, aproape ca în filme: închis la penitenciarul din Vaslui, pentru fraudarea cardurilor bancare, acesta a inventat un dispozitiv de securitate, menit să prevină fraudele, de genul celei pentru care a fost închis.

A primit cinci ani de închisoare pentru că s-a implicat în confecţionarea unui skimmer (dispozitiv care copiază şi reproduce datele electronice); nu a fraudat el însuşi cardurile, dar ştia ce fel de dispozitiv îi fusese solicitat.

În timpul arestului, s-a hotărât să folosească know-how-ul pentru care şi-a primit sentinţa, însă de partea "celor buni". Astfel, a inventat "Sistemul rotativ de siguranţă" (SRS), pe care l-a vândut firmei româneşti MB Telecom (MBT), care l-a înscris la Salonul de Invenţii de la Geneva, de unde s-a întors anul acesta cu medalia de aur.

MB Telecom a mai câştigat un premiu la Geneva, pentru un sistem de scanare a avioanelor, care poate identifica orice obiect de contrabandă sau eventuală ameninţare aflată la bordul unei nave de zbor.

Valentin Boantă nu are studii informatice sau cibernetice la bază. A absolvit liceul Nicolae Toniza din Bucureşti, secţia design industrial, şi, deşi şi-a început studiile superioare, în arte şi drept, nu le-a finalizat. Crede că tehnologia folosită de băncile din ţara noastră este rudimentară şi speră ca SRS să fie un prim pas spre o siguranţă sporită a clienţilor băncilor, dar să şi construiască o credibilitate şi o imagine mai bună pentru instituţiile de credit.

Crima este protestul individului împotriva unei proaste orânduiri sociale, spune Dostoievski în "Crimă şi pedeapsă". Fie că protestul în cauză este unul conştient sau nu, se potriveşte cu povestea lui Valentin Boantă ca două piese de puzzle. Tocmai de aceea, am ales să îi luăm un interviu, iar domnia sa a binevoit să ne răspundă la întrebări.

Reporter: Povestiţi-mi mai multe despre sistemul de securizare a utilizării cartelelor cu bandă magnetică pe care l-aţi inventat.

Valentin Boantă: Sistemul de securizare are la bază un principiu foarte simplu şi anume: introducerea cardului pe lăţimea acestuia, cu banda spre interior, şi, printr-o mişcare de rotaţie de 90 de grade, acesta este transferat ATM-ului, fără a modifica structura exterioară a terminalului. Datorită introducerii pe lăţime, cu banda spre interior, şi mişcării de rotire, ataşarea pe suprafaţa ATM-ului a dispozitivelor specifice skimmingului este imposibilă. De asemenea, şi alte genuri de atacuri fizice, gen lasso-ul libanez (capcana), sunt inoperabile.

Reporter: Care sunt beneficiile pe care le oferă şi cui i se adresează în mod direct, dar şi indirect?

Valentin Boantă: Beneficiile sunt de mai multe feluri, dar cele mai multe sunt legate de sumele de bani economisite prin limitarea fraudelor, precum şi de imaginea şi încrederea pe care entităţile financiare ce vor folosi sistemul le vor avea. Indirect, consumatorul obişnuit al serviciilor bancare va accesa cu încredere terminalele de tip ATM.

Reporter: Cum v-a venit ideea unei asemenea tehnologii?

Valentin Boantă: Cunoscând foarte bine modul de funcţionare al sistemelor folosite de infractori şi, în aceeaşi măsură, sistemele de securitate, am considerat că, pentru o protecţie eficientă, este nevoie de o abordare nouă, revoluţionară. În primul rând, sistemul de protecţie trebuia să fie unul mecanic, înlăturând în felul acesta vulnerabilitatea factorului uman regăsit printre algoritmii matematici ai sistemelor electronice/cibernetice.

Deşi, la început, lucrul a decurs mai anevoios, fiind nevoie ca propunerea mea să treacă prin mai multe filtre ale companiei MBTelecom, cred că anul 2012 a fost anul decisiv pentru realizarea modelului pilot început în 2010.

Reporter: În ce măsură era necesar să comiteţi o ilegalitate pentru a încerca să dezvoltaţi o nouă tehnologie?

Valentin Boantă: Fără activitatea infracţională, pe care o regret sincer, nu ar fi existat sistemul de protecţie, nu aş fi avut viziunea asupra fenomenului, asupra vulnerabilităţilor din sistemul bancar.

Reporter: Credeţi că dacă nu aţi fi fost închis, sistemul anti-fraudă pe care l-aţi inventat ar mai fi avut aceeaşi notorietate?

Valentin Boantă: Este adevărat că povestea din spatele proiectului este una care atrage atenţia, iar faptul că sunt încarcerat reprezintă, în mod cert, un plus de mediatizare, dar, din păcate, nu este o strategie de marketing, ci cruntul adevăr.

Reporter: Cât de mult vă aşteptaţi la succesul pe care l-aţi avut?

Valentin Boantă: Sincer, mereu am crezut în reuşita proiectului meu, dar încrederea de care a beneficiat în cadrul companiei MBT pentru a fi expus la Geneva a fost o surpriză. Faptul că domnul Mircea Tudor (n.r. preşedintele MB Telecom) a ales o variantă atât de riscantă pentru a promova un produs nu poate însemna decât un singur lucru, adevărata competiţie este în cadrul companiei MBT; ce iese pe poarta lor are garanţia suc-cesului.

Reporter: În ce măsură prezintă interes, din ce aţi observat până acum, sistemul de securizare pe care l-aţi inventat pentru bănci?

Valentin Boantă: Din câte cunosc, există interes. Ce vă pot spune este că primele bănci care vor implementa proiectul nostru vor beneficia de un plus de încredere şi, de asemenea, de o expunere media interesantă, ce le va aduce o cotă de piaţă mai bună.

Reporter: Ce facilităţi de a lucra în închisoare la noi soluţii anti-fraudă aveţi?

Valentin Boantă: Niciuna. De fapt, nu am voie să lucrez pentru a câştiga zile. Există un proiect de studiere a infracţiunii de skimming iniţiat de mine, în parteneriat cu ISOP şi MBT, unic la nivel mondial, dar aşteptăm sursele de finanţare. Sper să găsesc o modalitate legală prin care să lucrez la acest studiu unic şi foarte important.

Reporter: Spuneaţi că v-aţi bucurat că aţi fost prins, pentru că a fost un fel de eliberare şi un motiv să lucraţi de partea "celor buni". Ce veţi face după ce veţi termina de ispăşit sentinţa?

Valentin Boantă: Mi-aş dori să promovez, să vând produsul meu în toată lumea, în speţă pe pieţele emergente, care, în mod cert, au nevoie de protecţie.

Reporter: Cum vi se par sistemele de securitate actuale din sistemul financiar (global şi românesc, în particular)?

Valentin Boantă: Sistemele prezente se încadrează într-un registru ordinar - există de dragul de a spune că există. Să spunem că România nu prezintă un interes sporit asemenea altor pieţe, precum cea americană, asiatică, africană etc.

Reporter: Vă mulţumesc!

Pirateria digitală a înflorit în România după 1989, în 2012, fraudele cauzate de hackerii români în SUA ridicându-se la aproximativ 1 miliard de dolari, conform Ambasadei SUA la Bucureşti. Potrivit Poliţiei Române, aproximativ 80% din victimele hackerilor români locuiesc în SUA.

Bandele criminale din ţara noastră sunt responsabile şi de majoritatea fraudelor de carduri în Marea Britanie, potrivit Daily Mail, care susţine că, peste 90% din cazurile înregistrate de poliţia britanică au fost cauzate de imigranţi români.

La finele anului trecut, un grup de 16 români a fost arestat de poliţia din Australia, pentru cel mai mare furt de date de carduri din istoria continentului. Potrivit presei internaţionale, aceştia au fraudat aproximativ 30.000 de carduri pentru a cumpăra bunuri în valoare de peste 30 de milioane de dolari.

Un grup de agenţi FBI, specializaţi în fraude electronice, a ajutat la înfiinţarea unui departament de instruire a poliţiştilor autohtoni, în vederea ajustării problemei fraudelor comise în şi din ţara noastră, potrivit Le Monde.

MB Telecom este o societate de servicii privind tehnologia informaţiei. Acţionarii companiei sunt Chiriţă Mariana (20%) şi Mircea Tudor (80%).

Opinia Cititorului ( 2 )

  1. ca sa vezi...niciodata nu stii la ce iti folosesc anumite experiente de viata:d

    interviu. Multumesc. E printre altele si o lectie de viata.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

16 Aug. 2024
Euro (EUR)Euro4.9754
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5278
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2123
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8414
Gram de aur (XAU)Gram de aur358.6134

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
hipo.ro
hipo.ro
energyexpo.ro
roenergy.eu
rommedica.ro
prow.ro
aiiro.ro
oaer.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb