EXCLUSIVITATE Ilie Carabulea i-a făcut plângere penală la DNA lui Nicolae Cinteză

A.A.
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 4 martie 2016

Ilie Carabulea i-a făcut plângere penală la DNA lui Nicolae Cinteză

Alături de şeful supravegherii BNR, Carabulea a reclamat conducerea Băncii Carpatica, dar şi un alt funcţionar BNR

Acţionarul Băncii Carpatica acuză contracte de consultanţă păguboase semnate de conducerea Băncii

Ilie Carabulea a fost reţinut în dosarul "Carpatica Asig"

Banca Carpatica: "Membrii conducerii Băncii Carpatica nu au cunoştinţă despre plângerea penală"

--------

PRECIZĂRI BNR

BNR precizează astăzi, la solicitarea ziarului Bursa de a oferi un punct de vedere în legătură cu plângerea penală depusă la DNA de către Ilie Carabulea împotriva lui Nicolae Cinteză, că nu formulează nicio apreciere deoarece "în acest caz, prin acest demers mediatic, se încearcă influenţarea justiţiei prin intermediul opiniei publice" .

Redăm integral, mai jos, răspunsul trimis de BNR ziarului Bursa.

"Referitor la solicitarea dvs. adresată băncii centrale, precum şi la articolul legat de acelaşi subiect publicat astăzi, 04.03.2016, pe site-ul www.bursa.ro şi în ediţia tipărită a ziarului Bursa, vă comunicăm următoarele:

Potrivit art.12, lit.f din Legea nr. 544/2001privind liberul acces la informaţiile de interes public «Se exceptează de la accesul liber al cetăţenilor, prevăzut la art. 1 şi, respectiv, la art. 111, următoarele informaţii: (...)

f) informaţiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părţile implicate în proces;»

În acest sens, şi având în vedere precizările formulate de către Banca Naţională a României în opinia exprimată cu privire la articolul apărut pe site-ul www.bursa.ro din data de 29.01.2016, şi în acest caz, prin acest demers mediatic, se încearcă influenţarea justiţiei prin intermediul opiniei publice.

Din aceste considerente, banca centrală nu formulează aprecieri cu privire la articolul menţionat anterior.

Totodată vă comunicăm faptul că orice informaţie sau document necesar vor fi transmise organelor abilitate, potrivit art.52 din Legea nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României.

Menţionăm că, în calitate de acţionar şi administrator, domnul Ilie Carabulea, în măsura în care avea cunoştinţă de fapte care, în opinia sa, reprezentau nerespectări ale mandatului AGA şi, implicit, ale legislaţiei în vigoare, avea obligaţia să sesizeze organele de cercetare penală.

Banca Naţională a României are, între principalele sale atribuţii, prevăzute în art.2 alin.2 lit. b din Statut competenţa de a supraveghea prudenţial activitatea instituţiilor de credit, şi nu, în mod specific, de a verifica respectarea prevederilor Legii societăţilor nr.31/1990, potrivit cărora responsabilitea conducerii societăţii pe acţiuni (deci şi a oricărei instituţii de credit) aparţine directorilor respectivei societăţi.

Însă, în situaţia în care în cursul îndeplinirii atribuţiilor de supraveghere prudenţială se constată aspecte care pot întruni elementele constitutive ale unei infracţiuni, acestea sunt remise spre cercetare organelor abilitate, potrivit art. Art.225, alin.2 lit. d din Ordonanţa de urgenţă nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului."

---------

Actualizare 16:40 Ilie Carabulea, fiul său Oprea şi ceilalţi cinci inculpaţi, liberi până sâmbătă, la ora 21:00

---------

Actualizare 16:05 ASF: Carpatica Asig a contractat Deloitte Audit ca auditor financiar

Carpatica Asig a finalizat procedura de selecţie şi a contractat ca auditor financiar compania Deloitte Audit, potrivit unui comunicat de presă al ASF.

ASF anunţă că, în conformitate cu Decizia nr. 341 din data de 09.02.2016 prin care s-a dispus efectuarea evaluării activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii ale Carpatica Asig S.A., societatea a finalizat procedura de selecţie şi a contractat un auditor financiar.

"Compania de audit care va realiza evaluarea societăţii Carpatica Asig S.A. este Deloitte Audit S.R.L. Selecţia şi contractarea auditorului financiar au fost supervizate şi aprobate de către Fondul de Garantare a Asiguraţilor, administratorul temporar al societăţii de asigurare", se arată în comunicatul Autorităţii de Supraveghere Financiară.

ASF precizează că procedura a respectat dispoziţiile Normei nr. 6/2016 privind procesul de evaluare şi de luare a deciziilor de rezoluţie.

(S.A.)

---------

Actualizare 12:50

Nicolae Cintează, şeful Direcţiei de Supraveghere din BNR "nu are calitatea de suspect sau inculpat" în vreo anchetă DNA referitoare la supravegherea Băncii Comerciale Carpatica, au transmis, astăzi, oficialii DNA, la solicitarea ziarului "BURSA".

----------------

Ilie Carabulea, acţionar al Băncii Comerciale Carpatica (BCC), a depus recent o plângere penală la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) împotriva lui Nicolae Cinteză, şeful Direcţiei de Supraveghere din Banca Naţională a României, a lui Marin Bogdan Viorel - şef serviciu Direcţia de Supraveghere BNR, precum şi a conducerii băncii pentru abuz în serviciu şi complicitate la abuz în serviciu, acuzând un prejudiciu de un milion de euro, potrivit denunţului, consultat de ziarul "BURSA".

Carabulea acuză conducerea BCC că a făcut contracte de consultanţă păguboase, care nu fuseseră aprobate de acţionarii băncii, şi nici prevăzute în buget, iar pe şefii din BNR că nu au supravegheat această situaţie, deşi fuseseră informaţi corespunzător.

Reprezentanţii DNA nu au putut oferi informaţii despre existenţa acestui denunţ. Aceştia ne-au transmis: "Conform art. 25, alineatul 3 din Ghidul privind Relaţia dintre Sistemul Judiciar din România şi Mass-Media aprobat prin Hotărârea nr. 573/06.05.2014 a Plenului CSM, «Informaţiile privind existenţa unei plângeri sau denunţ pe rolul organelor de urmărire penală referitoare la posibila săvârşire a unor fapte de natură penală, precum şi datele cuprinse în aceste acte de sesizare nu sunt publice (....)».

Reprezentanţii Băncii Comerciale Carpatica ne-au transmis, ieri, că membrii conducerii băncii nu au cunoştinţă despre plângerea penală făcută de Ilie Carabulea.

Aceştia ne-au transmis: "Subliniem faptul că Banca Comercială Carpatica este o instituţie de credit care îşi desfăşoară activitatea în deplină transparenţă şi în strictă conformitate cu legislaţia în vigoare, fiind autorizată şi operând sub supravegherea prudenţială a Băncii Naţionale a României.

Totodată, vă reamintim faptul că banca este o companie listată la Bursa de Valori Bucureşti, iar toate informaţiile referitoare la situaţiile financiare şi activitatea băncii sunt făcute publice conform legislaţiei pieţelor de capital".

Ilie Carabulea a fost reţinut, miercuri seară, cu propunere de arestare, alături de fiul său, Oprea Carabulea, cei doi fiind cercetaţi de DIICOT în dosarul de constituire de grup infracţional organizat, abuz în serviciu, evaziune fiscală şi spălare de bani, în dosarul Carpatica Asigurări.

În Dosarul Carpatica Asig - ASF (cel în care este inculpat şi Dan Radu Ruşanu), deschis de DNA acum doi ani şi trimis în instanţă, Ilie Carabulea este pus sub control judiciar, iar zilele acestea aşteaptă sentinţa, potrivit presei locale din Sibiu.

Înainte de noua reţinere, Ilie Carabulea apucase să facă denunţul la DNA.

Acesta acuză conducerea băncii de faptul că 90% din cheltuielile de achiziţie plătite de bancă nu au avut aprobarea şi mandatul Adunării Generale a Acţionarilor, nu au fost cuprinse în bugetele de venituri şi cheltuieli pentru anii 2013-2014.

Acesta mai susţine că auditul intern al băncii a constatat grave abateri de la lege în legătură cu situaţia contractelor de consultanţă şi a altor prestări servicii, situaţie confirmată de către BNR, prin raportul întocmit de Direcţia de Supraveghere la 27.04.2015.

Carabulea consideră că BNR este vinovată pentru că nu a transmis sancţiuni pentru cei responsabili şi nu a vegheat la legalitatea conducerii Bancii Carpatica.

Acţionarul Carpatica arată că membrii comisiei de audit intern au fost suspendaţi de conducerea băncii, după prezentarea situaţiei, şi li s-a interzis ca datele să ajungă în mod oficial în atenţia BNR.

Cu toate acestea, Carabulea menţionează că membrii comisiei de audit au transmis situaţia la BNR, direct pe emailurile persoanale ale lui Nicolae Cinteză şi Bogdan Marin.

Acesta consideră că, prin lipsa de reacţie, cei doi reprezentanţi de la Supraveghere au permis devalizarea băncii.

Potrivit plângerii penale, BNR, prin Direcţia de Supraveghere, în 27 aprilie 2015, a emis un raport de supraveghere asupra operaţiunilor derulate de Banca Carpatica în baza contractelor de consultanţă încheiate cu furnizori străini şi în care au fost evidenţiate o multitudine de încălcări ale legii cu concluzii grave.

Ulterior, nu au fost întreprinse alte măsuri, potrivit lui Ilie Carabulea, care precizează: "Toate aceste deficienţe au fost recunoscute de către conducerea băncii, conform adresei nr 11568/22.05.2015 emisă către BNR. Aceste deficienţe nu au fost remediate, sumele de bani plătite nu au fost restituite şi recuperate de bancă".

Domnia sa consideră că planul de măsuri trimis a fost doar o manevră de intoxicare în comunicarea cu BNR: "Conducerea BNR de la nivelul Direcţiei de supraveghere este vinovată pentru că nu a urmărit implementarea planului de măsuri propus şi nici nu a transmis sancţiuni concrete pentru fiecare dintre cei responsabili, deşi avea această obligaţie legală.

Considerăm că această lisptă de reacţie nu a făcut decât să încurajeze conducerea băncii în derularea acestor contracte şi achiziţii păguboase, care au avut însă şi un efect secundar grav: acela al scăderii dramatice a valorii acţiunilor pe bursă ale băncii, ceea ce a dus la vânzarea majorităţii pachetului de acţiuni deţinute de acţionarul Carabulea Ilie la un preţ mult subevaluat, consecinţă a abuzului săvârşit de către cei implicaţi".

Avocatul lui Ilie Carabulea precizează: "Indiferent de problemele clientului meu, Carabulea Ilie, rolul BNR este acela de a veghea la legalitatea cheltuielilor efectuate şi la verificarea legalităţii conducerii băncii fără posibilitatea de muşamalizare şi protejare a intereselor vreunora ce azi conduc banca".

Contractele considerate păguboase, menţionate în plângere, sunt cele cu societatea Colins Group Ing, cu Dab Expert Management, cât şi contractul de leasing pentru achiziţia de maşini noi, cu Autonom Services.

Carabulea menţionează că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 1,5 milioane de euro, compusă din prejudiciul estimat din contractele menţionate şi prejudiciul suferit ca urmare a vânzării acţiunilor la un preţ subevaluat.

Banca Naţională a României nu ne-a transmis, până la închiderea ediţiei, punctul de vedere referitor la acuzaţiile formulate de Ilie Carabulea.

Acţionarul BCC a vândut recent, alături de alţi patru acţionari, 20% din BCC către Nextebank, care, ulterior, şi-a sporit deţinerea la 54,79% din BCC, prin participarea, prin plasament privat, la majorarea de capital a băncii.

Carabulea, care a rămas cu o deţinere de 18,53% din "Banca Comercială Carpatica", a solicitat, la finalul lunii februarie, convocarea acţionarilor instituţiei, punând problema înlocuirii conducerii executive şi a unor membri din Consiliul de Supraveghere.

Potrivit raportului transmis, atunci, Bursei de Valori Bucureşti, Carabulea a cerut prezentarea de către Consiliul de Supraveghere a unui Raport privind supravegherea modului de îndeplinire de către Directorat a hotărârii acţionarilor din 28 aprilie 2015 cu privire la aprobarea Bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2015 şi a modului în care structura de supraveghere şi-a realizat atribuţiile de exercitare a controlului asupra conducerii executive a Băncii de către Directorat.

Carabulea a mai cerut ca, pe baza raportului şi a situaţiilor financiare ale băncii pe 2015, acţionarii să decidă cu privire la asigurarea conducerii băncii în perioada următoare, incluzând revocarea oricărui membru din structura de supraveghere şi/sau directorat, respectiv numirea a noi persoane.

Banca Naţională a României i-a lăsat pe Carabulea şi pe acţionarii cu care acesta acţiona concertat fără drept de vot la Carpatica, încă din 2014, pentru neîndeplinirea criteriului de reputaţie cerut de Regulamentul Băncii Centrale.

BNR a avut în vedere că Ilie Carabulea a fost condamnat la închisoare pentru dare de mită, în 2012, iar ulterior a fost luat în vizorul procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru dare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi instigare la abuz în serviciu, în "cazul Carpatica Asig".

Astfel, ceilalţi acţionari au luat deciziile privind banca sibiană.

Banca Comercială Carpatica şi-a redus anul trecut pierderea la jumătate, de la 169,5 milioane lei la 85,43 milioane lei, iar activele s-au diminuat cu 4,7%, la circa 3,1 miliarde lei, potrivit rezultatelor financiare preliminate întocmite pe standarde IFRS.

Conform proiectului de buget pentru 2015, publicat pe site-ul băncii, instituţia estima un profit de 110 mii lei. Bugetul prevedea o solvabilitate de 11,64% pentru finalul anului trecut, însă banca a raportat o solvabilitate de numai 7%.

Angela Toncescu, printre persoanele reţinute în dosarul Carpatica Asig

Ilie Carabulea şi fiul său, Oprea Carabulea, au fost reţinuţi, miercuri seară, alături de alte cinci persoane, de procurorii DIICOT Sibiu, potrivit unui comunicat de presă.

Cele cinci persoane reţinute sunt Angela Toncescu, Liviu Stoicescu, Maria Cosa, Georgeta Crideanu şi Gheorghe Nasarău.

Aceştia au fost prezentaţi Tribunalului Sibiu cu propunerea de arestare preventivă, însă o decizie nu a fost luată, până la închiderea ediţiei.

În vara anului trecut, Angela Toncescu, fosta şefă a Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA), a fost avizată de către conducerea ASF în poziţia de Preşedinte al Consiliului de Administraţie a Carpatica Asigurări.

Georgeta Crideanu este membru CA Carpatica Asig, Liviu Stoicescu este director general Carpatica Asig, iar Maria Coşa - contabil.

În acest dosar, procurorii DIICOT Sibiu efectuează cercetări faţă de 10 suspecţi pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu, fals informatic, fals material în înscrisuri oficiale şi uz de fals, delapidare, evaziune fiscală şi spălare de bani, în dosarul Carpatica Asigurări.

Prejudiciul cauzat este de aproximativ 70.000.000 de lei.

"La sfârşitul anului 2014 - începutul anului 2015, întrucât societatea Carpatica Asig avea o situaţie financiară precară, şi nu mai îndeplinea condiţiile de solvabilitate, în sensul că valoarea marjei de solvabilitate disponibilă scăzuse sub valoarea marjei de solvabilitate minime determinate în conformitate cu reglementările legale în vigoare în materia asigurărilor, numiţii Carabulea Oprea, Micu Daniel, Crideanu Georgeta, Popa Ana şi Toncescu Angela au constituit un grup infracţional organizat în scopul săvârşirii unor infracţiuni prin care se urmărea protejarea intereselor financiare ale Carpatica Asig şi evitarea suspendării autorizaţiei de funcţionare de pe piaţa asigurărilor din România", au precizat surse judiciare, citate de Mediafax.

Procurorii susţin că au indicii că cei care aveau funcţii de conducere în cadrul companiei ar fi tergiversat înregistrarea rezultatelor inventarierii, "în scopul eludării normelor ASF privind reglementarea pieţei asigurărilor din România", au mai spus sursele citate.

Astfel, "aceştia, profitând de funcţiile deţinute au efectuat demersuri de natură sa tergiverseze si să influenţeze rezultatele unor controale dispuse de Autoritatea de Supraveghere Financiară (A.S.F) faţă de societatea de asigurări deţinuta şi controlată indirect de Carabulea Ilie, astfel încât sa nu reiasă deficienţe grave, împiedicând în mod repetat înregistrarea rezultatului inventarierii rezervei de daună", au adăugat sursele citate.

De asemenea, procurorii susţin că nereguli ar fi fost identificate şi la nivelul departamentului IT, fiind făcute demersuri pentru a schimba situaţia financiară a societăţii, prin modificarea sumelor care reprezentau rezerva de daună.

ASF a anunţat, luna trecută, că va aplica măsurile de rezoluţie în cazul societăţii Carpatica Asig, pentru a evita efectele negative asupra stabilităţii financiare a pieţei asigurărilor, urmând să întocmească planul în maxim 6 luni şi a desemnat Fondul de Garantare a Asiguraţilor ca administrator temporar.

ASF: Fondul de Garantare a Asiguraţilor va conduce temporar Carpatica Asig

Fondul de Garantare a Asiguraţilor (FGA) este noul administrator temporar al Carpatica Asig, după ce Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) a decis ieri sancţionarea membrilor Consiliului de Administraţie şi ai conducerii executive a societăţii cu retragerea aprobării, potrivit unui comunicat de presă.

"Consiliul a hotărât să îi sancţioneze pe membrii Consiliului de Administraţie şi ai conducerii executive a societăţii Carpatica Asig S.A cu retragerea aprobării, precum şi înlocuirea temporară a organului de conducere al asigurătorului cu Fondul de Garantare a Asiguraţilor, în calitate de administrator temporar al societăţii, în sensul deţinerii competenţei de a reprezenta asigurătorul", se arată în comunicat.

Totodată, Consiliul ASF a decis demararea selecţiei celui de-al doilea administrator temporar, potrivit Legii 246/2015.

Opinia Cititorului ( 37 )

  1. Întărâtă-i drace!

    Avovatul ..."Bnr.. fara posibilitatea sa MUSAMALIZEZE..."

    Cand unul nu mai are ce pierde si incepe sa vorbeasca Carabulea - Cinteza e mizilic cand se porneste avalansa. 

    Au observat oameni ca ce face Bnr este ... dar unul care are banca, culmea e roman, Volksbank a cam periat-o Bnr-ul. 

    Felicitari pt excusivitate Bursa. 

    De la o valoare contabila de 0.126 in 2013, in 2015 erau pe punctul de a o aduce la capitaluri proprii negative. calul troian Johan Gabriels si-a facut datoria si banca a putut fi luata pe nimic. Pretul de 0.105 dupa reducerea si majorarea capitalului nu este altceva decat praf in ochi si nu stiu prin ce metoda au ajuns la el. In mod cert nu este echitabil/corect. El corespunde unui pret de 0.037 inainte operatiile de modificare a CS, pret atins doar accidental la tranzactionare.

    Acum vad ca si cei de la BVB manipuleaza pe subiect cu grafic de evolutie care nu are nimic comun cu realitatea. Ca si imbecilii manipulatori de la ZF incearca sa ne convinga de "" cresterile sustinute ale Carpatica in ultima perioada, cand preturile actuale sunt aproape de minimele absolute ale emitentului. 

    1. Este ciudat ca cei de la Bnr doar acolo dau " interviuri".

      pe marginea unui articol si in acest mod cititorul afla doar parerea bnr nu si adevarul pe subiect

      Si eu citesc de multi ani ZF,dar in ultima vreme am observat si eu ca au devenit ziarul bancilor,intr-adevar au scos posibilitatea de a comenta,ultima data si cand se putea, mi-au sters comentariul care nu era favorabil BNR-lui,din aceasta cauza am si inceput sa-i evit.

      De ceva ani, deja, Adrian Sirbu a pus zalog toate marcile Grupului sau de presa, la ING Bank, pentru un imprumut luat cu vreo 16 ani in urma, pe care nu l-a rambursat si care, intre timp, a devenit aproape dublu.

      Adica, vrei sa spui ca nu numai ca sunt evazionisti, ci mai sunt si vanduti?!

      Aceasta " explica" deschiderea bancilor acolo.

      O mana spala pe alta si amandoua fara. 

      Exista cititori care ne indeamna staruitor sa le urmam exemplul.

      Eu, mai taran, mai putin deschis modernizarii, urmez un model stramosesc... 

      Aha, "vanduti" si la propriu, nu doar metaforic.

      Am renuntat demult sa mai citesc ZF. Cel mult ii rasfoiesc titlurile iar comentariile nefavorabile sunt demult cenzurate.Am patit-o si eu de cateva ori (la baiatul ala miop si la unu' Anghel parca, analist politic intitulat) si am lasat-o balta.

      Sa scrie in mandatele conducerii ca li se activeaza automat demisia daca intra pe pierdere.

      atunci e Marele Saint. Fraza :"IN SCOPUL ELUDARII NORMELOR ASF" Este in esenta brutal de identica cu fraza IN SCOPUL IMPIEDICARII ELUDARII NORMELOR BNR" pe care domnul Isarescu in ianuarie 2012 nu o mai considera necesara de aplicat. Adica pe romaneste... Liber la eludare:-)

      Haha

    In prospectul de preluare nu de poate observa numele Intertrust N.V ca actionar majoritar al Nextebank. E adevarat ca sunt un bou, Insa nu vrea sa ajute niciun comentac spunand: Ba imbecilule. iara delirezi...

    Lucrurile sunt mai grave in Carpatica pe HR. Ca sa fenteze cumva regul de organizare si functionare conducerea banci a angajat o gramada de manageri de proiect pe salarii nesimtite. Ghiciti de ce. Echipa de audit nu a avut dreptul nici macar sa isi spuna opinia si sa isi sustina cauza pt care au fost suspendati ca domnul Patrahau Ionut asa primise ordin de la bnr. Oamenii acestia trebuiau sa dispara din organizatie deoarece urma o misiune de audit pe HR

    1. Unde au fost membrii CS in toti acesti ani??? Care erau atributiile acestora? Nu tb oare sa supravegheze ca banca sa nu ajunga in situatia actuala? Ce a facut numitul Patrahau care se crede cel putin proprietarul bancii????? Va spun eu: a facut coalitie cu actuala conducere executiva sa duca banca cat mai jos posibil ca pana la urma sa o conduca el dupa bunul sau plac. Probabil ca dintotdeauna si-a dorit sa fie el DG si doar asa putea. Am asa un feeling ca acesta este planul lui. Domnul acesta impreuna cu cocalarul ala penibil (rd)cu care tot umbla ce au facut sa imbunatateasca imaginea banci??? Va spun eu: au calcat pe cap toti oamenii care mai stiau sa faca banking.

    Carabulea are niste tentacule si pe la Brasov,cu afaceri dubioase,mascate de mici afaceri.

    1. Se pare ca aproape toti sunt mari maestrii la furat si inselat...fiind constituiti in grupuri organizate puternice si insensibile la actiunile in forta care se deruleza in ceea ce-i priveste. Se pare ca pentru ei operatiunea e un purgatoriu care le spala pacatele si o sa-i transforme in rentieri linistiti si CURATI!!!

      Micii investitori au cele mai mari pierderi. Daca piata financiara ar functiona corect micii investitori ar aduce un nou suflu. Dar avem parte numai de hotii si aranjamente ascunse....

    doar hoti....acest carabulea de ce nu respecta despagubirile din rca urile firmei sale....??? hoti si mincinosi.....ca nu degeazba ajung sa raspunda pentru faptele lor. urat.

    Na la Cintezoi e sfant?

    "Însă, în situația în care în cursul îndeplinirii atribuțiilor de supraveghere prudențială se constată aspecte care pot întruni elementele constitutive ale unei infracțiuni, acestea sunt remise spre cercetare organelor abilitate, potrivit art. Art.225, alin.2 lit. d din Ordonanţa de urgenţă nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului."

    Si le-ati sesizat "organelor abilitate" - domnilor ? De ce va ascundeti atata dupa legislatie, in loc sa recunoasteti fraudele pe fata ? Demisionati, sunteti inutili, inainte sa va dea BCE afara (urmeaza in curand). 

    Influentarea justitiei, nici pe departe.

    E alba sau neagra ca doar 2 posibilitati sunt. 

    Daca il cerceteaza Dna obligatoriu nu ar trebui SUSPENDAT din functie sau demisia de onoare sau demis ca cel de la Anaf?

    cine e administratorul fondului si de aceea nea Carabulea a primit liber ca sa lamureasca cine a fost eludat: BERD sau Blackstone:-)

    1. Haha

    Dreptul de proprietate...

    Bnr ma bucur ca citesti Bursa, si chiar cel de azi.

    Cu comentariile chioflingarilor nu cred ca pierzi vremea :) 

    1. Mi-a scapat :)))

      Cred ca intai trebuia sa incerci sa termini cele 8 clase si dupa aceea sa intri sa comentezi intr-un loc unde doar oamenii inteligenti isi spun parerea

      Ce destept esti si nici nu ai capu' mare!

      LEGAT DE MÂINI DE BNR

      Carabulea a renunţat la controlul "Carpatica" pentru 5 milioane de euro 

      BURSA 29.01.2016 

      ADINA ARDELEANU 

      * Nextebank, deţinută de un fond ai cărui principali acţionari sunt BERD, European Investment Fund şi The Black Sea Trade and Development Bank, a reuşit să preia banca sibiană, după câteva încercări eşuate 

      Banca Comercială Carpatica (BCC) a luat calea fuziunii cu Nextebank, după alte câteva încercări eşuate, până acum, şi după o o nereuşită răsunătoare în discuţiile cu fondul american JC Flowers. 

      Ilie Carabulea, cel mai mare acţionar al BCC, a renunţat, ieri, oficial, la controlul băncii, după ce a vândut, alături de alţi patru acţionari, 20% din bancă, pentru 23,1 milioane de lei (5,1 milioane de euro), către Nextebank, deţinută, în proporţie de 98%, de EEAF Financial Services BV . 

      Tranzacţia pare pritocită în birourile Băncii Naţionale, în condiţiile în care aceasta i-a lăsat pe Carabulea şi pe acţionarii cu care acesta acţiona concertat fără drept de vot la Carpatica, încă din 2014. 

      Printre investitorii instituţionali în EEAF se numără Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), European Investment Fund (EIF), Black Sea Trade and Development Bank şi fondul german DEG, subsidiar băncii de dezvoltare KfW. 

      Totodată, Nextebank a anunţat că va subscrie până la finele săptămânii acţiuni în valoare de 98,66 milioane de lei la capitalul Carpatica, iar ulterior finalizării acestei tranzacţii intenţionează să propună din nou acţionarilor fuziunea prin absorbţie a Nextebank de către BCC. 

      În urma acestor operaţiuni, Nextebank va ajunge să deţină aproximativ 55% din capitalul Carpatica, iar Ilie Carabulea va rămâne cu un procent de 18,46%. 

      Încă din 2014, acţionarii Carpatica au avut pe agenda Adunărilor Generale fuziunea cu Nextebank. 

      Motivul invocat de BNR, în cazul ridicării dreptului de vot pentru Ilie Carabulea, a fost neîndeplinirea criteriului de reputaţie cerut de Regulamentul Băncii Centrale, din perspectiva integrităţii, având în vedere că a fost condamnat la închisoare pentru dare de mită, în 2012, iar ulterior a fost luat în vizorul procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru dare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi instigare la abuz în serviciu, în "cazul Carpatica Asig". 

      Conform Constituţiei, dreptul de proprietate este garantat în ţara noastră, dar se pare că nu şi pe piaţa bancară, unde Banca Naţională are pârghiile legale să îşi bage coada în discuţii. Nimic nu trece fără aprobare de la BNR. 

      Desigur, BNR nu i-a luat acţiunile cu forţa lui Ilie Carabulea, dar sub pretextul că veghează la siguranţa clienţilor şi a sistemului bancar l-a deposedat de dreptul să îşi gestioneze afacerea. 

      Apoi, BNR pare să fi fost cât se poate de implicată în discuţiile pentru vânzarea pachetului deţinut de Carabulea.  

      La finalul anului trecut, Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR), spunea că J.C. Flowers se afla aproape de finalizarea procedurii de cumpărare a Băncii Carpatica, a cărei preluare este condiţionată de achiziţia la pachet a Piraeus Bank România. 

      Domnia sa a precizat că prin fuziunea celor două bănci ar putea apărea o nouă instituţie bancară. 

      În noiembrie, domnul Cinteză a avertizat asupra posibilităţii ca fondul american să renunţe la achiziţia Piraeus Bank, precizând, într-un interviu acordat ziarului BURSA, că una din piedicile majore în calea preluării Piraeus Bank România pare să fie aprobarea Legii dării în plată a locuinţelor, fondul de investiţii nefiind dispus să accepte pierderile generate de conversia creditelor în valută şi de darea în plată a garanţiilor imobiliare pentru stingerea datoriilor. 

      Pe piaţa de capital, cotaţia BCC a reacţionat la orice anunţ privind tranzacţia cu JC Flowers, iar după eşuarea negocierilor acţiunile au intrat în declin. 

      Chiar înainte de Revelion, a venit, însă, salvarea de la Nextebank. Aceasta a transmis BCC o ofertă neangajantă pentru a subscrie în cadrul ofertei de majorare a capitalului, însă a precizat că vrea să verifice amănunţit situaţia băncii.  

      Banca Comercială Carpatica a anunţat, marţi, că şi-a redus anul trecut pierderea netă la jumătate, de la 169,5 milioane lei la 85,43 milioane lei, iar activele s-au diminuat cu 4,7%, la circa 3,1 miliarde lei, potrivit rezultatelor financiare preliminate întocmite pe standarde IFRS. La finele anului 2014, banca din Sibiu avea active de 3,25 miliarde lei, iar pierderea netă se ridica la 169,5 milioane lei. Rata de solvabilitate estimată pentru decembrie 2015 a fost de 7%, conform presei, adică sub pragul minim impus de BNR.

      Desigur, "de bună voie şi nesilit de nimeni", Carabulea a acceptat oferta "Nextebank".  

      Cred ca ar fii bine si cu albastru la comunicatul Bnr.

      Intai sa iti termini scoala si dupa aceea sa iti ceri voie ca sa intri aici..

      Am o capra si un iedut eu il tan si tu il [...]

    Nu stiu daca citatul e corect, dar e prin zona; nea Mugurel a graito.

    1. Cum zice un forum austriac despre domnul Treichl pe care il fac campion la declaratii contrroversate . Cum a dat aprobarea nea Mugurel fara a sti ca actioarul principal la cooperativa de servicii financiare EEAF este Intertrust Group....

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
Fix la cos
transilvaniainvestments.ro
IBC SOLAR
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

18 Sep. 2024
Euro (EUR)Euro4.9746
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.4657
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3003
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9056
Gram de aur (XAU)Gram de aur368.9924

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
hipo.ro
citiesoftomorrow.ro
govnet.ro
energyexpo.ro
thediplomat.ro
roenergy.eu
notorium.ro
rommedica.ro
prow.ro
aiiro.ro
oaer.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb