EXCLUSIVITATE - ZOLTAN KOVACS, PURTĂTORUL DE CUVÂNT INTERNAŢIONAL AL GUVERNULUI DE LA BUDAPESTA: "Băncile au abuzat de poziţia dominantă şi au acţionat în dauna cetăţenilor obişnuiţi"

Reporter: De câţiva ani încoace, Ungaria a trecut printr-un proces de restructurare ca ţară. Primul Ministru Viktor Orban a luat decizii, care au şocat autorităţile europene (impunerea de taxe companiilor, naţionalizarea fondurilor de pensii private, mărirea taxelor pe tranzacţiile financiare, schimbarea Constituţiei etc). Ce urmăreşte Guvernul de la Budapesta prin acest plan şi ce rezultate a obţinut? Ce mai este de făcut pentru finalizarea lui?

Zoltán Kovács: Criza din 2008 a arătat că sistemul anterior de funcţionare pe care se baza ţara nu mai poate funcţiona în continuare. În 2010, guvernul Orban a preluat o ţară care era aproape de colaps economic şi fiscal, asemănându-se cu situaţia din Grecia, având sarcina aproape imposibilă să stabilizeze economia şi să creeze un sistem funcţional.

Primul pas a fost crearea unei noi Constituţii, care stabileşte regulile fundamentale, pe care să se construiască un stat bazat pe muncă. Guvernul a reuşit să stabilizeze economia, să iasă din procedura de deficit excesiv, să ramburseze creditele către FMI şi să realizeze o creştere de 3,9% a PIB-ului.

În ultimii patru ani, acest model ungar a fost supus celei mai severe evaluări de către Uniunea Europeană. Ţara noastră este singurul membru UE care a fost supusă unui audit complet, şi a operat modificările necesare care i s-au cerut de către instituţiile de top din Uniunea Europeană. Acum că fundaţia modelului ungar a fost realizată, poate începe munca pentru transpunerea ei în sistemul legislativ al ţării.

Reporter: Veţi mai apela la împrumuturi de la instituţiile financiare internaţionale? Care este relaţia Ungariei cu acestea, în prezent?

Zoltán Kovács: S-a demonstrat că dependenţa de împrumuturi de la instituţiile financiare internaţionale este contraproductivă. Modelul ungar s-a dovedit a fi eficace, confirmându-şi rezultatele în cifre economice, cu deficitul sub 3%, cu numărul angajaţilor în creştere constantă şi cu o creştere a PIB-ului de 3,9%.

Reporter: Primul ministru Viktor Orban a fost criticat pentru măsurile pe care le-a luat în privinţa sistemului financiar din Ungaria. Cum apreciaţi relaţia guvernului ungar cu băncile din sistem?

Zoltán Kovács: Guvernul a susţinut împărţirea egală a poverii, recunoscând faptul că cetăţenii Ungariei nu mai pot fi taxaţi în continuare, în timp ce instituţiile financiare şi multinaţionalele extrag profituri uriaşe din ţară. Existau aproximativ 750.000 de aşa-numite credite toxice - în valute străine, care aveau un efect negativ asupra vieţii de zi cu zi a 1,3 milioane de maghiari, afectând grav o parte serioasă a populaţiei şi, de asemenea, economia ei, dar în acelaşi timp furnizând profituri băncilor. Guvernul Orban a luat mai multe măsuri ca să uşureze această situaţie, reuşind să reducă numărul de astfel de credite în mod semnificativ, adoptând legea de compensare a creditelor, cu sprijinul deplin al Parlamentului. Această lege se bazează pe decizia Kuria (tribunalul suprem) şi urmăreşte să-i despăgubească pe debitorii ale căror acorduri de credit au fost modificate unilateral de către bănci. Să-i protejăm pe debitori şi să le rezolvăm situaţia legală reprezintă unele dintre cele mai urgente probleme pentru noi.

Reporter: Aţi adoptat deja o serie de măsuri dezavantajoase pentru bănci, fiind introduse cea mai mare taxă specială din Europa şi o taxă pe tranzacţiile financiare. De asemenea, aţi promovat un program de rambursare anticipată a creditelor în valută, la un curs de schimb sub cel din piaţă. V-au ameninţat băncile străine că vor să se retragă din Ungaria?

Zoltán Kovács: Dacă băncile vor să plece, atunci Guvernul poate interveni, aşa cum s-a văzut în cazul MKB (n.r. Banca germană de stat Bayerische Landesbank a acceptat în acest an să-şi vândă divizia din Ungaria, MKB Bank, către Guvernul ungar pentru 55 milioane de euro).

Experienţa anterioară arată că băncile cu proprietari străini nu numai că împiedică rezolvarea crizei, ci chiar o adâncesc, prin faptul că extrag bani din ţară.

Reporter: Veţi fi de acord ca în Ungaria să se aplice procedura de "bail-in" (n.r. salvarea cu banii creditorilor şi ai deponenţilor), în cazul falimentului unei bănci?

Zoltán Kovács: Guvernul maghiar nu doreşte să împovăreze clienţii cu responsabilitatea financiară a băncilor lor.

Reporter: Cum credeţi că va reacţiona sistemul bancar când băncile vor fi obligate, în decembrie, să convertească în forinţi creditele în valută? În România, băncile au ameninţat cu declanşarea procedurii de infringement.

Zoltán Kovács: După cum se vede din deciziile instanţelor UE şi ale Ungariei, este evident că băncile au abuzat de poziţia lor dominantă şi au acţionat de o manieră neloială, în dauna cetăţenilor obişnuiţi. Toate băncile au dreptul să se adreseze instanţelor pentru o înţelegere legală, dar suntem mai mult decât siguri că legislaţia adoptată de Parlamentul ungar va rezista oricărui test. Ţin, de asemenea, să subliniez faptul că Parlamentul, împreună cu Banca Centrală, lucrează la o soluţie pentru a gestiona această problemă într-o manieră liniştitoare.

• Conflictul din Ucraina: "Economia Ungariei se bazează pe exporturi, aşa că sancţiunile economice sunt împotriva interesului nostru naţional"

Reporter: Cum este influenţată Ungaria de conflictul din Ucraina, de sancţiunile impuse de UE Rusiei şi de embargoul impus de Rusia ţărilor membre UE? Primul ministru Viktor Orban a declarat că Europa s-a împuşcat singură în picior impunând sancţiuni economice asupra Rusiei şi că va sprijini statele membre UE care sunt interesate în încetinirea sau oprirea acestui proces de separare de Rusia. Aţi găsit asemenea ţări cu care să se alieze Ungaria?

Zoltán Kovács: Politica actuală de sancţiuni afectează statele membre UE mai mult decât pe Rusia, aşadar ar merita o regândire a întregii strategii. Chiar dacă rămânem cu fermitate alături de aliaţii noştri din UE şi NATO în a promova o soluţie rapidă şi paşnică a conflictului, economia Ungariei se bazează pe exporturi, aşa că sancţiunile economice sunt împotriva interesului nostru naţional. Numeroase state membre, inclusiv Slovacia, sunt de acord cu această abordare, deoarece majoritatea lor au un volum chiar şi mai mare al comerţului cu Rusia.

• Relaţia cu România

Reporter: Sunteţi mulţumit de politica curentă a guvernului României?

Zoltán Kovács: Nu comentăm afacerile interne ale nici unei ţări.

Reporter: Cum aţi descrie relaţiile dintre România şi Ungaria, din punct de vedere economic, politic şi diplomatic?

Zoltán Kovács: România este vecina noastră, de aceea avem numeroase proiecte comune în diverse arii de cooperare.

Cu privire la cooperarea economică, putem vorbi despre o poveste clară de succes: România este a doua piaţă de export, ca mărime, pentru Ungaria. Dimensiunea comerţului bilateral este remarcabilă (6,7 miliarde de euro), cu un excedent de export de aproximativ 2,5 miliarde de euro, pentru Ungaria.

Pentru a strânge relaţiile economice, trebuie dezvoltată, în continuare, infrastructura: vestea bună este că, anul viitor, vom deschide prima autostradă de legătură între ţările noastre la Nagylak/Nădlac.

Sperăm, de asemenea, ca Autostrada Transilvania să fie finalizată în viitorul apropiat. Pe lângă acestea, avem de gând să construim drumuri locale ca să reconectăm oamenii care locuiesc de ambele părţi ale frontierei.

Energia este, de asemenea, un subiect important pe agenda noastră: am finalizat interconectorul de gaze dintre ţările noastre, în 2010, astfel încât gazul poate fi trimis din Ungaria în România. Acum, avem nevoie ca partea română să facă investiţiile necesare ca să permită conductei să funcţioneze şi în direcţia opusă. Vorbind despre politică, am avea nevoie de mai mult dialog pentru a găsi soluţii potrivite. Sunt încrezător că, după alegerile prezidenţiale din noiembrie, vom avea oportunitatea să avem o discuţie constructivă cu partenerii noştri din România asupra tuturor subiectelor de interes comun.

Reporter: Care credeţi că sunt şansele ca proiectul "Ţinutul Secuiesc" din România să aibă succes?

Zoltán Kovács: Situaţia comunităţii maghiare din România este un element de bază al relaţiei noastre. S-a declarat deseori că guvernul maghiar consideră că aspiraţiile de autonomie ale comunităţii maghiare din Transilvania sunt legitime şi le sprijină. Recent lansatul proiect de autonomie al RMDSZ/UDMR este un pas în direcţia bună, sperăm că va determina o dezbatere bazată pe argumente şi că va face clar pentru majoritatea României că nu există nici un motiv de teamă. Diverse exemple din întreaga lume arată că acele comunităţi care trăiesc în situaţii funcţionale de autonomie sunt puternice şi pot contribui cu succes la prosperitatea şi stabilitatea întregii ţări. Suntem convinşi că o regiune autonomă în România poate servi nu doar intereselor comunităţii maghiare, ci şi majorităţii române, contribuind astfel la o Europă mai puternică.