Exploatarea jocurilor de noroc în contextul actual. Cum găsim echilibrul între optimizarea bugetară, protecţia socială şi libertatea economică a organizatorilor?

Modificările legislative recente în domeniul jocurilor de noroc au generat o serie de provocări economice pentru această industrie, determinând din ce în ce mai mulţi organizatori să îşi înceteze sau să îşi restructureze activitatea.

În timp ce legiuitorul român şi opinia publică s-au concentrat asupra reducerii deficitului bugetar şi protecţiei jucătorilor vulnerabili, organizatorii de jocuri de noroc au fost nevoiţi să îşi reevalueze strategiile financiare şi operaţionale pentru a face faţă noilor reglementări.

Noi provocări pentru organizatorii de jocuri de noroc

Modificările intervenite ca urmare a intrării în vigoare a Ordonanţei de Urgenţă nr. 82/2023 şi a Legii nr. 107/2024 cu privire la organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc au vizat în principal majorarea taxelor, condiţionarea acordării licenţei de înmatricularea sau existenţa unui sediu permanent în România şi interzicerea exploatării jocurilor de noroc de tip slot-machine în localităţile cu o populaţie mai mică de 15.000 de locuitori.

Aceste măsuri fac parte dintr-un pachet mai larg de reforme fiscale menite să aducă venituri suplimentare la bugetul de stat, să reducă deficitul bugetar şi să descurajeze participarea excesivă la jocurile de noroc. Cadrul de reglementare este într-o continuă schimbare, iar Ministerul Finanţelor a publicat în 20 iunie 2024 un nou proiect legislativ cu un impact major.

Din nota de fundamentare a Ordonanţei de Urgenţă nr. 82/2023 înţelegem că autorităţile urmăresc o creştere de până la 40% a veniturilor colectate la bugetul de stat, care va permite alocarea unor fonduri pentru activităţi şi programe de prevenire şi tratare a dependenţei de jocuri de noroc.

Astfel, prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 82/2023, taxele percepute pentru activităţile din domeniul jocurilor de noroc au crescut considerabil, în unele cazuri fiind chiar şi de o sută de ori mai mari. Unele dintre cele mai răsunătoare majorări au fost reprezentate de taxa de licenţă pentru jocurile tip slot-machine (de la 75.000 Euro la 150.000 Euro anual), taxele minime aferente autorizaţiei de exploatare pentru jocurile de noroc la distanţă (de la 115.000 Euro, respectiv 120.000 Euro, la 400.000 Euro anual), precum şi contribuţia anuală a organizatorilor de jocuri de noroc la distanţă licenţiaţi din clasa I (de la 5.000 Euro la 500.000 Euro).

Creşterea substanţială a taxelor şi limitarea teritorială a activităţii de exploatare a jocurilor de noroc au fost contestate de numeroşi operatori economici şi de asociaţii reprezentative din industrie, care au susţinut că aceste măsuri sunt discriminatorii şi menite să favorizeze marii operatori, în detrimentul operatorilor mici şi mijlocii, care nu îşi vor permite să achite noile taxe şi vor fi nevoiţi să-şi închidă afacerile.

Cu toate acestea, decizia unor organizatori de a-şi înceta activitatea s-a dovedit, în sine, una extrem de costisitoare. Prin raportare la obligaţia organizatorilor de a achita, după încetarea activităţii, diferenţa rămasă de plată din taxa anuală aferentă autorizaţiilor de exploatare a jocurilor de noroc, numeroşi organizatori se regăsesc în imposibilitatea de a plăti taxele impuse prin deciziile de încetare a activităţii, emise de către Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc (ONJN).

În acest context, tot mai mulţi organizatori optează pentru contestarea deciziilor ONJN şi a proceselor-verbale prin care sunt stabilite sumele datorate, înaintând plângeri prealabile în faţa ONJN şi fiind determinaţi să acţioneze în faţa instanţelor judecătoreşti pentru anularea obligaţiilor de plată excesive, impuse ca urmare a încetării activităţii de jocuri de noroc.

Multe astfel de cereri sunt încă pendinte, iar anumite instanţe din ţară au statuat în favoarea organizatorilor, în sensul că taxele datorate de către organizatorii de jocuri de noroc au la bază desfăşurarea unei activităţi generatoare de venit, aceştia neputând fi obligaţi la plata taxelor în cazul în care veniturile nu au fost, de fapt, obţinute.

Asemenea acţiuni în instanţă evidenţiază divergenţe tot mai profunde şi frecvente între organizatorii de jocuri de noroc şi ONJN. De altfel, ultimul raport de activitate publicat de ONJN precizează că, din punct de vedere cantitativ, ponderea cea mai mare în ceea ce priveşte asigurarea reprezentării în faţa instanţelor judecătoreşti o au "dosarele având ca obiect plângeri contravenţionale formulate de persoane juridice sancţionate pentru nerespectarea dispoziţiilor legale speciale ce reglementează domeniul jocurilor de noroc, care au fost înregistrate în anii anteriori şi apoi acţiuni având ca obiect anulare decizii/suspendare acte/efecte acte administrative (decizii)."

Pe de altă parte, majoritatea organizatorilor de jocuri de noroc aleg să îşi continue activitatea, căutând soluţii pentru a se adapta noului context legislativ. Conform unor comunicate de presă transmise de Asociaţia Organizatorilor şi Producătorilor de Jocuri de Noroc din România (AOPJNR) în ultimul an, companiile în domeniu "investesc în supravieţuire", peste 60% fiind companii autohtone mici şi mijlocii.

În contextul neclarităţilor legislative, în data de 20.06.2024 a fost publicat un Proiect de OUG pentru modificarea Ordonanţei nr. 77/2009 potrivit căruia operatorii nu mai datorează diferenţa de taxă anuală dacă renunţă la licenţă ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor de exploatare, şi vor beneficia de restituirea anumitor sume achitate pentru aparate de tip slot-machines.

Rămâne de văzut dacă acest Proiect de OUG va veni în întâmpinarea unei inevitabile restructurări a industriei, faţă de principalul deziderat al organizatorilor de jocuri de noroc de a beneficia de o reglementare predictibilă, transparentă, orientată spre atingerea unui echilibru între generarea de venituri la bugetul de stat, profitabilitatea afacerilor şi responsabilitatea socială.