Explozia preţului la energie va avea efecte economice şi sociale riscante

Am scris acest text vineri seară, când toată lumea e cu gândul la weekend, dar totuşi ridic o tema cheie şi foarte gravă: preţul la energie creşte exploziv, ceea ce va duce curând la creşterea facturilor la producători cu 10% şi la populate cu 20% în medie. Azi mă uităm la cotaţiile preţurilor de baza ale energiei la OPCOM şi văd 279,89 lei/MWh, iar acum un an, pe 21 iulie 2016 acelaşi preţ era de 162,54 lei/MWh (vezi dovadă ataşată). Creşterea preţului este explozivă: cu 72%. Apoi, m-am uitat pe piaţă de cuplare şi văd că preţurile din România sunt aceleaşi cu Ungaria, dar semnificativ mai mari decât în Cehia sau Slovacia.

Cele mai grave efecte ale scumpirii energiei electrice sunt:

➢ Creşterea costurilor la utilităţi pentru consumatorul casnic şi întreprinderile mici şi mijlocii;

➢ Industriile primare cele mai afectate sunt: procesarea laptelui, cărnii şi a pâinii.

➢ Inflaţie;

➢ Diminuarea competitivităţii producătorilor locali;

➢ Scăderea încrederii investitorilor.

Ce se întâmplă?

Începând din ianuarie 2017 s-a produs un tsunami energetic. Afirmaţiile făcute de domnul ministru Toma Petcu, cum că "nu mai există cărbune disponibil" au dus la majorări uriaşe de preţ, de până la 150-200 EUR/MW, determinând insolvenţa unor companii din domeniul energetic.

De ce peste 80% din energia tranzacţionată din piaţă de energie este realizată de producători de stat şi preţurile cresc atât de accelerat?

Cam arată a manipulare a pieţei, iar pârghiile prin care acest lucru este posibil sunt multiple.

CAUZE

Caracteristicile monopolului manifestat în prezent în piaţă:

1. Lipsa transparenţei tranzacţiilor în PZU şi a modului în care cererea şi oferta se închid.

2. Nu se ştie cine sunt cumpărătorii, respectiv vânzătorii - aceste informaţii nu sunt publice.

3. Există semnalate oferte de vânzare - cumpărare pe aceleaşi intervale, propuse concomitent de către acelaşi participant, în scopul majorării preţului de închidere pe PZU.

4. Dreptul tacit al instituţilor de stat de a îşi retrage ofertele.

5. După închiderea pieţei, există un interval de 45 de minute despre care nu se oferă informaţii privind activitatea derulată pe PZU.

6. Cota de piaţă tranzacţionată pe PZU este peste normalul legal specific pieţei de tranzacţionare pentru ziua următoare.

7. Interpretarea articolului 23 din legea 123.

De unde vine blocajul pieţei?

Ordonanţa nr 24 din 31.03.2017 a blocat contractarea energiei, respectiv a certificatelor verzi, începând cu luna martie 2017, ceea ce a condus la creşterea preţului energiei electrice din surse regenerabile. În acest fel s-a creat blocajul accesului la piaţă, prin imposibilitatea încheierii contractelor bilaterale pentru certificatele verzi.

Cel puţin patru întrebări cheie ţin de producţie şi deformarea concurenţei de pe această piaţă şi cheamă răspunsurile clare ale autorităţilor statului:

1. Care este rolul dispecerului naţional în stabilirea condiţiilor de producere a energiei pentru unităţile dispecerizabile?

2. Care este statutul juridic al operatorului OPCOM în raport cu producătorii şi furnizorii şi în ce măsură este acesta imparţial cu jucătorii din pieţe?

3. Care este calificarea pieţii 4M (interconectată) şi care a fost rolul interconectării, având în vedere că preţurile sunt diferite pentru fiecare parte şi nicidecum comune.

4. Cum se explică că producţia de energie regenerabilă dispecerizabilă (prioritară în consumul României) depinde de ordinele dispecerului, chiar şi în condiţiile în care starea meteo şi starea reţelelor permit injecţia în SEN?

Detalii grafice ataşate:

- Comparaţie pieţe de energie europene

- Comparaţie preţuri OPCOM 2016 vs 2017

- Rezultate pe piaţa de cuplare: ROMÂNIA, UNGARIA, SLOVACIA, CEHIA

Am trimis această interpelare astăzi (vineri, n.r.) în numele INACO către ANRE, Ministerul Energiei, Consiliul Concurenţei, Premierului ţării şi consilierului pe probleme economice al Preşedinţiei şi am solicitat lămuriri.