EY: BAROMETRUL ANTREPRENORIATULUI ROMÂNESC 2015 Lipsurile domină psihologia antreprenorului român

Lipsurile marchează psihologia antreprenorului român, de la lipsa predictibilităţii fiscale, lipsa resurselor umane calificate, la lipsa de viziune a politicilor publice, a resurselor financiare sau educaţiei antreprenoriale, se arată în studiul EY Antreprenorii vorbesc - Barometrul antreprenoriatului românesc 2015.

La întrebarea cu răspuns deschis "care consideraţi că este cel mai important obstacol în începerea şi dezvoltarea unei afaceri în România", cei mai mulţi antreprenori români indică aspecte de natură fiscală: impredictibilitatea reglementărilor, sistemul complicat de fiscalizare

şi reglementare şi nivelul ridicat al taxelor.

De asemenea, dintr-o analiză a celor mai utilizate cuvinte ca răspuns la întrebarea de mai sus, din cadrul studiului EY, se observă că lipsurile marchează psihologia antreprenorului român. Antreprenorii menţionează că se confruntă cu lipsa predictibilităţii fiscale, lipsa resurselor umane calificate, lipsa de interes pentru antreprenori în cadrul administraţiei centrale şi locale, lipsa de viziune a politicilor publice, lipsa incubatoarelor de afaceri, a resurselor financiare sau educaţiei antreprenoriale. De asemenea, birocraţia îi preocupă în măsură foarte mare pe oamenii de afaceri români.

Adjectivele "excesiv" şi "stufos" apar în calificarea legislaţiei fiscale româneşti, birocraţiei şi a controalelor diverselor agenţii şi autorităţi, în timp ce alţi antreprenori indică existenţa unei "legislaţii neatractive". Toate aceste aspecte legate de birocraţie sunt însumate de unii antreprenori respondenţi sub un singur cuvânt: "statul", în timp ce alţii nu sunt mulţumiţi de atitudinea autorităţilor fiscale, locale sau centrale faţă de contribuabili.

Deşi nu este prima dată când aspectele legate de fiscalizare şi birocraţie sunt indicate de antreprenori ca probleme importante, antreprenorii nu percep în majoritatea lor îmbunătăţiri în această arie în ultimul an.

Aproape jumătate dintre ei consideră că acest factor s-a deteriorat în ultimul an (49%). Trebuie însă adăugat că sunt mai puţini antreprenori care cred că aspectele legate de fiscalitate şi legislaţie în general s-au deteriorat, faţă de ediţia de anul trecut a studiului EY Antreprenorii vorbesc: Barometrul antreprenoriatului românesc. 29% consideră că acest aspect nici nu s-a îmbunătăţit, nici nu s-a deteriorat în România, în timp ce 20% cred că operează într-un mediu legislativ îmbunătăţit.

Dacă se ia în calcul însă clasamentul realizat anual de Banca Mondială, Doing Business 2015, mediul legislativ s-a îmbunătăţit în România pentru firmele mici şi mijlocii. Ţara noastră se plasează pe locul 48 din 189 de ţări analizate în privinţa uşurinţei de a desfăşura afaceri în mediul privat, în urcare de pe locul 73 în 2014. Analiza este valabilă pentru cel mai mare oraş din fiecare ţară analizată, respectiv Bucureşti, pentru România.

Urcarea de 25 de locuri în clasamentul Băncii Mondiale este explicată prin modificările legislative şi administrative din România, dar şi prin schimbarea de metodologie în realizarea acestui top.

În acelaşi timp, în ţări precum Bulgaria, Polonia, Estonia, Letonia, Lituania rămâne mai uşor să desfăşori afaceri din punctul de vedere al reglementărilor decât în România, conform aceluiaşi clasament. Din aceeaşi zonă geografică cu România, Ungaria, Slovenia şi Moldova s-au situat după ţara noastră în topul Băncii Mondiale.

În concluzie, în ciuda urcării în topul Băncii Mondiale, antreprenorii indică pentru autorităţi nevoia stringentă de concentrare asupra sistemului fiscal pentru a ajuta la dezvoltarea antreprenoriatului din România prin măsuri ca reducerea costurilor administrative şi de conformitate a companiilor cu reglementările în vigoare, simplificarea complexităţii legislaţiei, mai ales pentru companiile mici, cu resurse reduse, şi scăderea poverii fiscale, mai ales pentru start-up-uri.

Printre măsurile punctuale sugerate de antreprenori în domeniul fiscalităţii şi birocraţiei se află, într-o ordine aleatoare: Colectarea fiscală mai bună; Facilităţi fiscale pentru start-up-uri; Cod fiscal care să nu se modifice timp de 5 ani; Simplificarea contabilităţii pentru IMM-uri; Reducerea numărului controalelor fiscale; Adoptarea unei legi a antreprenoriatului; Corelarea prevederilor dintre diversele acte normative; Funcţionarii din administraţia de stat să fie sancţionaţi în cazul obstrucţionării activităţii antreprenorilor; Un birou unic pentru înfiinţarea firmelor, e-government; Reducerea TVA-ului.