Falimentele din industria petrolieră ameninţă stabilitatea financiară din SUA

BIS (Bank for International Settlements) a inclus o analiză a dinamicii pieţei petrolului şi gazelor naturale, pe fondul datoriilor acumulate la nivelul sectorului de la începutul crizei financiare, în cadrul raportului trimestrial din martie 2015.

Valoarea totală a acestora a ajuns la circa 2,5 trilioane de dolari, de două ori şi jumătate peste nivelul din 2006. "Scăderea recentă a preţului petrolului a determinat un declin semnificativ al valorii activelor care garantează datoriile", iar "gradul ridicat de leverage a amplificat, probabil, scăderea preţului", se arată în analiza "Oil and debt" din cadrul raportului BIS.

Problema datoriilor din sectorul energetic a devenit deosebit de acută mai ales în Statele Unite, unde finanţările s-au făcut atât prin credite bancare cât şi emisiuni de obligaţiuni.

Datele de la BIS arată că valoarea emisiunilor de obligaţiuni a crescut de peste 4 ori faţă de sfârşitul anului 2006, până la 887 miliarde de dolari, una dintre cauzele amintite fiind politica monetară promovată de Federal Reserve (vezi grafice).

Creditele bancare au contribuit, de asemenea, la creşterea accelerată a gradului de leverage pentru companiile producătoare de petrol şi gaze. Valoarea acestora era de 1,6 trilioane de dolari în 2014, faţă de 600 de miliarde în 2006.

Totul a mers perfect atâta vreme cât preţul petrolului a crescut accelerat după 2009, iar apoi s-a menţinut peste 100 dolari/baril până la mijlocul anului trecut. De atunci, situaţia s-a schimbat radical.

La mijlocul lunii octombrie 2014, numărul unităţilor noi de foraj petrolier din SUA a atins recordul de 1.609, conform datelor de la compania de servicii petroliere Baker Hughes. Până la sfârşitul lunii martie 2015, numărul acestora a scăzut cu 49,5%, ajungând la 813, pe fondul unei scăderi a preţului petrolului WTI (West Texas Intermediate) de circa 43%.

Reducerea numărului unităţilor de foraj nu a determinat şi o reducere imediată a producţiei, deoarece companiile din sector s-au orientat către exploatarea intensivă a celor mai profitabile zăcăminte. Astfel, producţia zilnică a depăşit 9 milioane de barili în noiembrie 2014, de la 8,1 milioane de barili la începutul anului trecut.

Gradul ridicat de îndatorare a fost un factor important al acestei evoluţii, companiile fiind nevoite să extragă în orice condiţii de cost pentru a obţine cel puţin resursele financiare minime pentru plata datoriilor, în aşteptarea unor vremuri mai bune. Din păcate, acestea întârzie să apară.

Într-un articol din Financial Times se arată că "riscul de faliment a crescut în sectorul petrolier din SUA", în urma reducerii ratingului pentru mai multe companii de către Standard & Poor's. "Aceasta este cea mai amplă reducere a ratingurilor pentru un singur sector din 2009", mai scrie FT.

Companiile, mai ales cele de dimensiuni mici şi medii implicate în fracturarea hidraulică, au fost nevoite să-şi reducă masiv cheltuielile de capital, cu efecte deosebit de negative asupra comenzilor industriale noi din Statele Unite. Comenzile pentru echipamente specifice sectorului petrolier şi de gaze naturale au scăzut cu 29,6% în primele două luni ale anului curent faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Pentru multe companii, falimentul s-a transformat din risc în realitate. Dune Energy, o companie din Texas cu operaţiuni în Texas şi Louisiana, a intrat în insolvenţă pe fondul scăderii veniturilor şi a unei fuziuni eşuate, după cum scrie Bloomberg.

American Eagle Energy, producător de petrol din Colorado, care a atras finanţări de 175 de milioane de dolari anul trecut printr-o emisiune de obligaţiuni cu un cupon de 11%, a intrat în negocieri pentru restructurare, deoarece nu a reuşit să onoreze nici măcar primul termen de plată.

Menţinerea ritmului alert al producţiei, pe fondul unei cererii scăzute, a determinat o creştere accelerată a stocurilor de petrol în Statele Unite. Faţă de octombrie 2014, avansul cantităţii stocate a fost de aproape 30% până la sfârşitul lunii martie 2015, ajungând la 471,4 milioane de barili, conform datelor de la EIA (Energy Information Administration) din cadrul Departamentului Energiei.

Estimările de pe piaţă arată că, în depozitele petroliere din SUA, ultimele spaţii de stocare vor fi umplute până în iunie 2015, în condiţiile în care nu se prognozează o creştere a cererii. După atingerea acestei limite, producătorii vor fi nevoiţi să reducă semnificativ producţia, unul dintre factorii determinanţi fiind reglementările guvernamentale care interzic exportul de petrol.

În aceste condiţii, guvernul de la Washington analizează posibilitatea achiziţionării a 5 milioane de barili pentru rezerva strategică, după cum scria Reuters în prima jumătate a lunii trecute.

Momentul publicării raportului trimestrial de la BIS a coincis cu înmulţirea semnificativă a articolelor din presa financiară internaţională în care este semnalată transmiterea problemelor din sectorul petrolier către cel financiar.

Wall Street Journal a scris recent că "băncile se confruntă cu dificultăţi în plasarea creditelor petroliere", iar lista numelor include Citigroup, Goldman Sachs sau UBS.

Creditele au fost acordate în ultimul an cu scopul plasării ulterioare către investitori, dar aceştia şi-au pierdut "apetitul". Exemplul oferit de WSJ este un credit de 1,3 miliarde de dolari, acordat în vara anului trecut companiei C&J Energy Services din Texas, producător de echipamente pentru fracturarea hidraulică, de către Citigroup.

După mai multe încercări eşuate, banca a găsit un cumpărător la 85% din valoarea nominală, însă o parte din pierdere a fost acoperită de comisioane. Conform datelor de la WSJ, marile bănci de pe Wall Street au câştigat, în ultimii cinci ani, peste 30 de miliarde de dolari din comisioanele aferente creditelor acordate companiilor din sectorul energetic şi activitatea de consultanţă pentru fuziuni şi achiziţii.

"Haircut-ul" pe care trebuie să-l suporte marile bănci americane reprezintă, însă, doar prologul pentru ceea ce se prefigurează în următoarele luni.

Scăderea dramatică a valorii garanţiilor oferite de companiile petroliere obligă băncile să reducă finanţările, riscând astfel accelerarea unui cerc vicios. La începutul lunii aprilie 2015, Bloomberg scria despre reducerea iminentă a liniilor de credit pentru companiile cu rating speculativ, cu până la 30%. În aceste condiţii, unele companii au avertizat că vor fi nevoite să oprească plăţile pentru credite, dacă nu va ajunge la o înţelegere cu creditorii.

"Aprilie este o lună crucială pentru industrie, deoarece creditorii recalculează valoarea garanţiilor", mai arată Bloomberg, iar operaţiunea este gata să declanşeze o spirală negativă a producţiei. Garanţiile luate în considerare de către bănci sunt, de obicei, rezervele petroliere şi de gaze care pot fi exploatate profitabil, iar valoarea lor este recalculată în lunile aprilie şi octombrie, pe baza preţurilor medii din ultimele 12 luni.

În aceste condiţii, trimestrul al doilea din 2015 se poate dovedi crucial pentru evaluarea impactului crizei din sectorul petrolier asupra stabilităţii financiare din SUA, fiind posibilă apariţia unor "focuri de artificii" chiar înainte de Ziua Independenţei.