Fardarea adevărului

Potemkinsche Dörfer, statele lui Potemkin, descrie un proces de contrafacere a realităţii prin ascunderea adevărului. Ar fi vorba de unul dintre strămoşii fake news, creat nu atât pentru a obţine o reacţie negativă, ci pentru a farda adevărul şi a ascunde realitatea. Dar, ca şi astăzi, era vorba de contrafacerea realităţii pentru scopuri politice. Formula "satele lui Potemkin" a făcut carieră după ce diplomatul saxon Georg von Helbig a publicat în 1809, într-o revistă din Hamburg, în care a apărut un lung serial despre politica rusească, o aşa zisă biografie, Potemkin der Taurier (Potemkin din Taurida). Taurida era numele antic, reluat apoi de ţarişti între 1802 până la desfiinţarea sa de către sovietici în 1921, al actualei peninsule Crimeea, pe care Grigori Potemkin o cucerise şi o organizase administrativ pentru Rusia.

Titlul de prinţ de Taurida, la care face referire von Helbig în pamfletul său, îl primise Potemkin de la Caterina cea Mare în 1787, când organizase o celebră călătorie a împărătesei în partea de miazănoapte, nou cucerită, a Rusiei. Aici, Caterina a primit omagiul regelui Poloniei şi al împăratului Austriei, Iosif al II-lea. Coborând de-a lungul Niprului - într-o zonă aridă şi nelocuită, pe care Potemkin a început să o colonizeze - spre Crimeea au fi fost ridicate sate de decor pentru a încânta ochii vizitatorilor. În acelaşi timp, printr-o mobilizare pe care în România ne-o amintim din epoci mai recente, au fost mobilizaţi oameni pentru a exprima entuziasmul popoarelor nou-cucerite. Această călătorie triumfală a influenţat de o manieră determinată destinele acestei părţi a imperiului rus.

Potemkiadele sunt bine-cunoscute atât politicienilor români, cât şi unui public destul de indulgent cu scamatoriile politice. Guvernarea actuală prezintă rezultatele economice cu o adevărată măiestrie potemkiană. Pe de o parte, ni se prezintă decorul unei economii în plină creştere care susţine cheltuielile bugetare, pe de altă parte, se taie bani pentru investiţii de la Economie şi Energie. Probabil pentru a avea o rezervă pentru susţinerea măririlor de pensii şi salarii. În acelaşi timp, în plină campanie pentru Centenar şi într-un moment în care naţionalismul este la cote care amintesc de perioada naţional-comunismului, serviciile secrete au bugetele reduse. Pesemne, pericolul unei ingerinţe ruseşti în Romania este inexistent! E ca şi cum odată ce ministrul român al apărării a reuşit să dea un nou argument propagandistic autorităţilor de la Moscova privind rachetele "balistice" de la Deveselu, România nu ar mai avea probleme cu imixtiuni dinspre estul contentului.

Şi, chiar dacă autorităţile guvernamentale nu par să fie conştiente de impact, BNR arată că pe primele cinci luni datoria externă totală a României a crescut faţă de sfârşitul anului trecut cu peste 2,5 de miliarde de euro. Şi dacă datoria publică era în scădere cu 359 milioane euro în raport cu decembrie 2017, tendinţa de a creşte gradul de îndatorare există. Nu doar umanitatea trăieşte pe datorie de la 1 august 2018, ci şi România. Iar guvernul nu pare să reacţioneze raţional la un context economic şi comercial mondial lipsit de previzibitate.

Dar, cine va putea explica acestei majorităţi că nu suntem într-un moment în care să mizăm pe o creştere economică continuă? Având incapacitatea politică cronică - exprimată printr-o suită interminabilă de erori de exprimare şi de gândire, precum şi de absenţa asumării oricărei responsabilităţi politice - văzută în ultimele zile, guvernarea va răspunde prin etalarea unor noi sate potemkiene. Nu va trece însă mult timp şi decorurile de mucava se vor prăbuşi sub impactul implacabil al realităţii.