FAŢĂ DE LUNA MAI, Contrabanda cu ţigarete, în creştere în iulie

Piaţa neagră a ţigaretelor a reînceput să crească în iulie 2015 până la 15,3%, comparativ cu 14,1% în mai, conform ultimelor date ale companiei de cercetare Novel Research.

Contrabanda creşte astfel, din nou, peste media ultimilor patru ani, de 14,7%.

"În iulie 2015, comerţul ilegal cu ţigarete a înregistrat creşteri semnificative comparativ cu luna mai în vest (plus 10,2 puncte procentuale până la 27,1%) şi sud-est (plus 4 puncte procentuale. până la 10,2%). Nord-est continuă să fie regiunea cea mai afectată de piaţa neagră, cu un nivel al comerţului ilicit de 35,3%. Din punct de vedere al provenienţei, produsele "cheap whites" înregistrează o creştere de 5 p.p. comparativ cu luna mai, atingând o pondere record de 60,8%. Ponderea produselor provenite din Ucraina (10%) şi Moldova (19,5%) se află în scădere, iar Serbia creşte până la 3,9%, faţă de 2,2% în mai", a declarat Marian Marcu, directorul companiei de cercetare Novel Research.

"Piaţa neagră creşte în iulie cu 1,2 puncte procentuale, după două scăderi consecutive, în mai şi în martie, în perioada de desfăşurare a campaniei publice de conştientizare a consecinţelor fenomenului de contrabandă, desfăşurată de Direcţia Generală a Vămilor, din cadrul ANAF, cu sprijinul JTI. Este descurajant atât pentru industrie, cât şi pentru autorităţile cu atribuţiuni în combaterea contrabandei, care au depus şi în ultimele luni eforturi deosebite pentru reducerea comerţului ilegal cu ţigarete. În urma unei singure acţiuni a Poliţiei de Frontieră Timişoara au fost descoperite peste 100.000 de pachete ilegale. Au fost făcute şi în iulie zeci de percheziţii pentru destructurarea unor grupări criminale. Eforturile Poliţiei, ale Poliţiei de Frontieră, ale Direcţiei Generale a Vămilor nu sunt însă susţinute în mod constant de politicile fiscale oscilante şi de evoluţia cadrului de reglementare care, pentru industria tutunului reprezintă incertitudini majore. Astfel, noua Directivă a tutunului este în curs de a fi transpusă în legislaţia statelor membre, dar în România, nici măcar nu a fost încă declanşat oficial procesul de transpunere, deşi termenul limită pentru transpunere, dar si pentru conformare a producţiei este mai 2016. Nu ştim nici în momentul de faţă cum să ne adaptăm procesele de producţie şi planurile de afaceri, situaţie care la un moment dat ne-ar putea pune în imposibilitatea de a mai funcţiona şi implicit de a ne plăti taxele către statul român, taxe care numai în 2014 au fost în sumă de circa 2,7 miliarde euro", a declarat Gilda Lazăr, director corporate affairs & communications, JTI România, Moldova şi Bulgaria.

"Creşterea pieţei negre este o chestiune care ţine de securitatea naţională. Este bine ştiut de către orice autoritate de aplicare a legii că o grupare criminală care face contrabandă cu ţigarete poate face trafic şi cu droguri, arme sau persoane. În aceste condiţii, chestiunea contrabandei cu ţigarete trebuie sa fie în atenţia Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, iar Strategia Naţională de Apărare a ţării, 2015-2019, menţionează la articolul 62, riscul asupra securităţii naţionale generat de către traficul transfrontalier de arme, droguri sau bunuri. Acest document de importanţă strategică naţională îndeamnă instituţiile cu responsabilităţi în domeniul combaterii traficului transfrontalier să elaboreze strategii, programe şi planuri de acţiune pentru a preveni riscurile care pot aduce atingere interesului de securitate naţional. Faptul că un punct procentual de contrabandă reprezintă pierderi de bugetul de stat de circa 35 de milioane de euro, reprezintă un alt factor suficient de puternic pentru Guvernul României", a declarat Adrian Popa, director corporate & regulatory affairs, BAT România.

"Din păcate, constatăm ca absenţa unei strategii naţionale de combatere a contrabandei, care să implice toţi actorii responsabili - de la decidenţii în materie de politici fiscale şi de reglementare, până la autorităţile care aplică legea, se reflectă în evoluţia pieţei negre. Este cunoscut faptul că aproximativ 80% din preţul unui pachet de ţigarete este reprezentat de taxe, ceea ce îndeamnă comercianţii ilegali de ţigarete să profite de cadrul legislativ şi aşa restrictiv, precum şi de lipsa coordonării măsurilor de control cu noile prevederi fiscale. Cei care comercializează ilegal ţigarete vând fără a face diferenţa între minori şi adulţi, în condiţii improprii şi fără a respecta vreuna dintre reglementările în vigoare. În contextul actual internaţional, în care statele membre ale UE îşi ajustează politica de control a migraţiei ilegale şi de securizare a frontierelor, încurajăm crearea unei strategii naţionale sau plan de măsuri ferm de combatere a comerţului ilicit. De asemenea, considerăm că tergiversarea procesului de transpunere a Directivei produselor din tutun şi amânarea clarificării cadrului legal de comercializare, favorizează evoluţia comerţului ilicit. Susţinem, ca întotdeauna, că avem nevoie de predictibilitate şi de un cadrul legal care să restricţioneze posibilitatea de extindere a pieţei negre a ţigaretelor şi care să facă neatractivă această activitate. Este important pentru toţi cei implicaţi în acest proces să găsim soluţii de restrângere a acestui fenomen, către nivelul mediu al Uniunii Europene, de circa 10%", a declarat Alexandra Olaru, director corporate affairs, Philip Morris România.

"După ce comerţul ilicit a scăzut în mai până la 14,1%, de la 19,2% în ianuarie, iulie reprezintă un pas înapoi. Rezultatul la nivel naţional este puternic influenţat de creşterea contrabandei în zona de vest, precum şi în sud-est şi sud-vest, în ciuda scăderilor din regiunea de nord-vest, unde contrabanda a ajuns în iulie până la 10,3%, de la 19,5% în mai. Această situaţie afectează toţi jucătorii de pe piaţa legală, care lucrează în spiritul legii: producători, distribuitori, retaileri. În acelaşi timp, contrabanda are efecte profund negative asupra societăţii în ansamblu: guvernul pierde sume importante la buget, iar banii rezultaţi din comerţul ilicit cu ţigarete merg în buzunarele crimei organizate.

Pierderilor cauzate de piaţa neagră li se adaugă costurile presupuse de cadrul de reglementare, un alt punct în care autorităţile au un rol foarte important. Mă refer la procesul de transpunere a noii Directive a Tutunului. Astfel, având în vedere că termenul limită este mai 2016, ar trebui să fim pregătiţi pentru schimbări dramatice ale pieţei în care activăm, incluzând modificări profunde în cadrul proceselor de producţie. Este absolut necesar să cunoaştem noua legislaţie cu suficient timp în avans pentru a ne adapta producţia şi planurile de afaceri. În acest moment, nu ştim care va fi abordarea autorităţilor şi nu avem semnale că procesul de transpunere a început, în condiţiile în care, în alte state, transpunerea este în faza de finalizare. Dacă transpunerea nu se face în timp util, va urma o perioadă de incertitudini pe piaţa legală, ceea ce, în cele din urmă, ar putea favoriza creşterea comerţului ilicit ", a declarat Adrian Pirau, market development manager, Imperial Tobacco Romania.

"Adoptarea de măsuri specifice de către Direcţia Generală a Vămilor pentru identificarea ţigaretelor introduse ilegal constituie în continuare o prioritate ( riscurile fiind accentuate de faptul că România are a doua cea mai extinsă graniţă externă a UE, de peste 2.100 km). Urmare a acestor măsuri, în cel de-al doilea trimestru al anului lucrătorii vamali au capturat peste 8,4 milioane de ţigarete! Şi pe viitor, reducerea pieţei negre va reprezenta o prioritate pentru noi. Iar eforturile DGV sunt susţinute şi de producătorii de ţigarete, prin campanile publice de informare si prin sprijinul acordat activităţii celor 33 echipe canine specializate pentru depistarea ţigaretelor şi pentru cele 11 echipe cu dublă specializare, echipe care sunt în momentul de faţă active în punctele vamale din toată ţara", a declarat Claudiu Ardeleanu, director, direcţia generală a vămilor.

În opinia celor patru producători de tutun, în vederea reducerii pieţei negre este necesară, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracţiunilor de evaziune fiscală şi de contrabandă cu ţigarete, clarificarea situaţiei la punctele de trecere a frontierei interne, cu Ungaria şi Bulgaria şi stabilirea unor atribuţii specifice pentru poliţia locală şi jandarmerie, întrucât comerţul ilegal cu ţigarete se desfăşoară în zona de competenţă a acestora (pieţe, oboare, staţii de metrou etc.).

Marii producători de tutun au semnat acorduri de cooperare cu Comisia Europeană pentru combaterea comerţului ilegal cu produse din tutun şi susţin instituirea, din sumele alocate României ca urmare a acestor acorduri, a unui fond de premiere pentru cei care s-au remarcat prin rezultate deosebite în lupta împotriva contrabandei cu ţigarete.

Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după companiile din sectorul petrolier. În 2014, industria tutunului a virat la buget circa 2,7 miliarde euro, însemnând accize, TVA, taxe şi contribuţii. Suma reprezintă 1,75% din PIB şi 12,5% din totalul veniturilor bugetare.