Publicarea minutei şedinţei din 14-15 decembrie a Consiliului de politică monetară (FOMC) de la Federal Rezerve (Fed) a dus la o creştere majoră a costurilor de finanţare şi începutul procesului de restrângere a condiţiilor financiare din piaţa americană. Totodată, minuta şedinţei Fed a adus mai aproape aşteptările pieţei pentru prima majorare de dobândă, piaţa futures din Statele Unite dând acum o şansă de 80% ca Fed-ul să opereze prima majorare de dobândă la şedinţa de politică monetară din luna martie.
Fed-ul semnalase deja că va grăbi ritmul cu care va strânge robinetul banilor ieftini în condiţiile în care inflaţia dă semne că iese de sub control, dar tonul din minuta şedinţei Fed a fost oarecum în contrast cu tonul folosit de preşedintele băncii centrale Jerome Powell în conferinţa de presă din 15 decembrie.
Minuta nu mai face niciun fel de referire la caracterul "tranzitoriu" al inflaţiei şi arată că guvernatorii Fed au purtat discuţii despre demararea procesului de "quantitative tightening", adică începerea vânzării în piaţă a titlurilor de trezorerie aflate pe bilanţul băncii centrale. Totodată, minuta Fed face doar 9 referiri la varianta Omicron, notează că riscurile la adresa inflaţiei sunt ca dinamica să fie una peste estimări şi în acest an şi că există posibilitatea ca majorările de dobândă să vină "mai devreme decât mai târziu".
"Participanţii au început să discute despre modalitatea în care politica privind bilanţul ar putea fi inclusă în planul Comitetului pentru reducerea acomodării (...). Aceştia au considerat că momentul adecvat pentru începerea procesului de reducere a bilanţului va fi probabil mai apropiat de debutul ciclului de majorare a dobânzilor comparativ cu experienţele anterioare ale Comitetului", arată minuta şedinţei Fed.
În ceea ce priveşte motivaţia pentru majorarea mai din timp a dobânzilor, minuta arată că "participanţii au scos în evidenţă perspectiva (bună a) economiei, dinamica din piaţa muncii şi perspectiva inflaţiei"
Piaţa bursieră a reacţionat negativ şi relativ agresiv la minuta şedinţei Fed (indicele Nasdaq Composite cu -3,3% la finalul zilei), la fel ca piaţa titlurilor de trezorerie, unde US10Y (cel mai important activ din întregul sistem financiar global) a urcat la peste 1,71%, cel mai ridicat nivel din ultimele 9 luni. Dobânda la titlurile de trezorerie americană pe 10 ani (US10Y) a început încă din data de 3 ianuarie să urce agresiv, investitorii ieşind de pe aceste titluri în condiţiile în care se anticipează mai multe majorări de dobândă decât anterior. Rata reală la titlurile pe 10 ani este totuşi încă puternic în teritoriu negativ.
În acelaşi timp, yield-urile la titlurile de trezorerie cu scadenţa 5 ani au urcat la cel mai ridicat nivel din februarie 2020, crescând de la 0,4% în ianuarie 2021 la 1,41% în ianuarie 2022, în timp ce yield-ul la titlurile pe 2 ani a urcat la cel mai ridicat nivel din martie 2020, 0,81%.
Potrivit Bloomberg, JPMorgan prognozează acum că Fed-ul va începe procesul de "restrângere cantitativă" în luna septembrie cu un ritm de 100 de miliarde de dolari/lună, dublu faţă de ritmul lunar din perioada 2017-2019. În prezent, bilanţul Fed se apropie de 9 trilioane de dolari.
La şedinţa Fed din decembrie a fost de asemenea luată decizia de a dubla ritmul de reducere a injecţiilor de lichiditate (aşa-numitul proces de "taper") pentru a oferi flexibilitate în cazul în care este necesară majorarea mai rapidă a dobânzilor. Încheierea "taper"-ului era programată iniţial pentru iunie 2022, termenul fiind mutat în luna martie.
George Saravelos, analist la Deutsche Bank, arată că cea mai importantă întrebare pentru 2022 este cea cu privire la dinamica dobânzilor reale, asta mai ales ţinând cont de evaluările ridicate din sectorul tech din piaţa bursieră americană.
"Fed-ul vrea în mod clar să împingă în sus dobânzile reale, iar acesta va fi adevăratul test de rezilienţă pentru apetitul pentru activele de risc în 2022", spune Saravelos, citat de Bloomberg.
Bloomberg mai arată într-un alt material că fondurile de hedging din SUA ("speculatorii profesionişti"), care au înregistrat în mare parte randamente sub cel al pieţei anul trecut (S&P 500, +27% în 2021), au început să vândă agresiv acţiuni de tehnologie în ultima perioadă. Conform datelor Goldman Sachs, în ultimele două zile din 2021 şi în primele două din 2022 fondurile de hedging au operat cele mai mari vânzări de acţiuni echivalente în dolari din ultimii 10 ani. Evoluţia negativă a sectorului de tehnologie din piaţa bursieră americană s-a adâncit apoi miercuri după publicarea minutei şedinţei Fed şi creşterea ratei de dobândă pe 10 ani din SUA.
"Fed-ul va majora dobânzile în acest an, posibil ceva mai agresiv decât se credea anterior. (...) Multe din aceste companii de tehnologie nu beneficiază de foarte mult sprijin pe termen lung din partea investitorilor deci nu este nevoie de multă presiune la vânzare pentru a le împinge cotaţiile puternic în jos, evoluţie ce forţează mai multe vânzări ale fondurilor", spune pentru Bloomberg Mark Freeman, chief investment officer la Socorro Asset Management.
Trecerea Fed în tabăra "hawkish" şi majorarea dobânzilor înseamnă în general că evaluările ridicate ale unor acţiuni nu prea mai au justificare, iar întrebarea este în ce măsură "reprincing-ul" din sectorul tech va contagia şi alte părţi ale pieţei bursiere americane.