Viscolul se întoarce, nu este titlul unui film ci o neplăcută realitate metereologică. În jurul acestei noi căderi de zăpadă s-a brodat un adevărat păienjeniş de zvonuri, întreţinut cu grijă de anumite informaţii scurse pe surse, de muţenia autorităţilor şi de experienţa tristă de săptămâna trecută. Încă de luni, pe mai multe site-uri au apărut informaţii că începând de vineri vom asista la ninsori apocaliptice, similare cu acelea care au lovit Capitala în 1954, când în unele zone troienele au ajuns la 5 metri. În sprijinul respectivelor informaţii erau citate surse anonime din Ministerul Transporturilor şi din Ministerul Administraţiei şi Internelor. Un sâmbure mai mare de adevăr s-a dovedit a fi în toate aces-te informaţii, o dovedeşte realitatea din teren, iar rapiditatea cu care autorităţile au convocat "comandamente de iarnă" pe la mai toate instituţiile, încercând să dove-dească un surplus de competenţă, demons-trează că informaţiile existau de mai mult timp. "Aşteptăm ninsori consistente. Nimeni nu vorbeşte de lucrul asta ca să nu tragă a rău. Măcar să fim noi pregătiţi şi să nu se întâmple ", a declarat cu nonşalanţă primarul Sorin Oprescu. Şi ministrul de interne, Traian Igaş, a făcut, pentru un cotidian central, o declaraţie alarmantă: "Da, am fost anunţaţi că vor fi nămeţi mai mari ca în 1954!Încercăm să ne pregătim pentru zilele care vor urma. Au fost alocate 10 miliarde de lei din fondurile de rezervă pentru cheltuieli de benzină, motorină, apă şi ce mai este necesar".
Ieri dimineaţă, meteorologii au emis un nou cod galben, valabil de vineri dimineaţă până duminică seara, Administraţia Naţională de Meteorologie transmiţând: "Aria ninsorilor va cuprinde treptat, începând din sud-vestul ţării, toate regiunile, local ninsorile vor fi mai abundente, iar stratul de zăpadă nou depus va depăşi 20 cm, în special în zonele de deal şi de munte. Vântul va avea intensificări temporare, cu viteze mai mari în sud şi în sud-est, unde rafalele vor depăşi 50-60 de kilometri pe oră, iar la munte va sufla tare, cu peste 90 de kilometri pe oră, viscolind sau spulberând zăpada. Începând de sâmbătă dimineaţă, local în regiunile sudice şi centrale precipitaţiile vor fi şi sub formă de ploaie sau lapoviţă şi frecvent se va depune polei. Cum vremea nu ştie carte, în unele zone ninsorile au apărut ceva mai devreme. Prima victimă a fost "Autostrada Soarelui", închisă dimineaţa, redeschisă după prânz şi ţinută sub observaţie toată noaptea. După aceea mai multe drumuri au fost închise, zeci de trenuri au fost anulate, situaţia evoluând de la o oră la alta, de asemenea 180 de şcoli din 20 de judeţe şi-au suspendat cursurile, aici de vină fiind şi gerul care a luat în stăpânire ţara încă de la începutul săptămânii. Şoferii sunt sfătuiţi să nu pornească la drum dacă nu este absolut necesar. În cazul în care călătoria nu poate fi amânată, şoferii trebuie să-şi echipeze maşinile cu anvelope de iarnă şi să aibă lanţuri antiderapante, lopată, săculeţ cu nisip, o rezervă de combustibil, alimente precum şi sistem de cli-matizare-dez-aburire funcţional.
Potrivit unui comunicat al MApN, minis-trul Gabriel Oprea a ordonat în seara zilei de 1 februarie pregătirea efectivelor şi tehnicii militare de pe întreg teritoriul ţării pentru a fi în măsură să intervină de urgenţă, la solicitarea autorităţilor publice locale şi centrale, pentru limitarea efectelor ninsorilor abundente, ale viscolului şi temperaturilor negative extreme, preconizate pentru perioada 2 - 7 februarie: "Astfel, Armata este pregătită să intervină în sprijinul populaţiei cu aproximativ 4.000 de militari şi 1.000 de mijloace tehnice, personalul putând fi suplimentat cu alţi 4.000 militari, în funcţie de evoluţia situaţiei. Forţele şi mijloacele Minis-terului Apărării Naţionale destinate intervenţiilor vor fi organizate pe detaşamente şi vor putea executa misiuni de evacuare a persoanelor, des-zăpezire a căilor de comunicaţii, deblocare a autovehiculelor, evacuare medicală terestră şi aeriană".
Având experienţa ultimului viscol, pe fondul psihozei că autorităţile ştiu mai mult, dar nu spun tot, oamenii au început să se pregăteas-că pentru ce este mai rău, făcând rezerve de alimente şi apă potabilă.