Filaj strâns făcut de oamenii lui Viktor Orban la inspectorii OLAF

Inspectorii Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), care verificau în 2018 în Ungaria alocarea fondurilor europene către anumite proiecte executate de firma ginerelui premierului Viktor Orban, au fost supravegheaţi atent de către structurile de securitate aflate sub controlul guvernului de la Budapesta, se arată într-o anchetă publicată de site-ul telex.hu în colaborare cu Transparency International. Oficiul European de Luptă Antifraudă.

Potrivit sursei citate, investigaţiile OLAF s-au concentrat pe proiectele de iluminat public derulate de compania Elios Zrt., deţinută de Tiborcz Istvan (ginerele lui Viktor Orban), în care au fost identificate numeroase nereguli şi posibile fraude. În cadrul acestor investigaţii, inspectorii OLAF au devenit ţinta unei supravegheri extinse şi coordonate de către agenţia de informaţii maghiară, Informacios Hivatal (IH). Surse din cadrul serviciilor secrete au afirmat pntru jurnaliştii de la telex.hu că agenţii IH au interceptat telefoanele inspectorilor, le-au monitorizat întâlnirile oficiale şi private şi chiar au realizat materiale video despre activităţile acestora în timpul vizitelor lor în Ungaria. Mai mult, inspectorii OLAF au fost urmăriţi fizic pe durata şederii lor în Ungaria, iar unele dintre aceste acţiuni au fost atât de evidente încât investigatorii au devenit conştienţi că sunt urmăriţi. Într-un act de sfidare, aceştia au adoptat un comportament ostentativ, indicând în mod clar că au detectat supravegherea.

OLAF a început să investigheze proiectele derulate de compania Elios Zrt. în anul 2015, după ce mai multe publicaţii maghiare au relatat despre fraude sistemice în alocarea contractelor de iluminat public. În cadrul investigaţiilor, inspectorii OLAF au efectuat mai multe vizite de teren în Ungaria, în 2015, 2016 şi 2017, pentru a aduna dovezi. Acestea vizau modul în care contractele erau acordate companiei Elios, în special influenţa directă pe care ginerele premierului, Tiborcz Istvan, ar fi avut-o asupra procesului de licitaţie. Deşi OLAF a concluzionat că proiectele Elios au implicat numeroase încălcări ale reglementărilor europene, guvernul maghiar a refuzat să recupereze de la compania Elios cele 13 miliarde de forinţi (31,5 milioane euro) considerate fraudă de către instituţiile europene. În schimb, suma respectivă a fost returnată Uniunii Europene din bugetul naţional, constituit de contribuabililii maghiari.

Sursele din interiorul serviciilor secrete au mai spus pentru jurnaliştii maghiari că supravegherea inspectorilor OLAF nu a fost o acţiune de rutină, ci un ordin emis din cercurile apropiate premierului Viktor Orban. Scopul acestor operaţiuni ar fi fost protejarea informaţiilor sensibile despre afacerile lui Tiborcz Istvan şi ale altor figuri importante din anturajul premierului. În mod particular, s-a dorit identificarea eventualelor dovezi care ar fi putut lega direct guvernul de fraudele comise prin intermediul companiei Elios Zrt. Mai mult, fostul director al IH, Pasztor Istvan, ar fi fost implicat în supravegherea delegaţiilor europene în general, iar inspectorii OLAF ar fi reprezentat ţinta principală. Sursa citată precizează că, în timpul mandatului deţinut de Pasztor Istvan, IH a dezvoltat practici controversate de colectare a informaţiilor prin metode neconvenţionale, inclusiv utilizarea aşa-numitelor "documente albe" - rapoarte neoficiale, care nu erau înregistrate în arhivele oficiale, pentru a evita responsabilitatea legală.

Acţiunile guvernului maghiar şi ale serviciilor secrete au tensionat relaţiile dintre Budapesta şi Bruxelles. În timp ce OLAF a refuzat să facă vreun comentariu despre aceste supravegheri, mai mulţi oficiali europeni au confirmat că informaţiile despre monitorizarea delegaţiilor UE au ajuns la Bruxelles. Un oficial UE a remarcat că astfel de practici sunt neobişnuite între state membre şi pun sub semnul întrebării angajamentul Ungariei faţă de valorile europene. În plus, comportamentul suspicios al oficialilor maghiari în timpul întâlnirilor oficiale, inclusiv întrebări insistente despre tipurile de telefoane mobile folosite de oficialii europeni, a alimentat suspiciunile. Aceste incidente au scos la iveală preocupările autorităţilor maghiare de a accesa informaţii confidenţiale, ridicând întrebări despre respectarea normelor de securitate internaţională.

În urma scandalului, Viktor Orban a accelerat procesul de centralizare a controlului asupra serviciilor de informaţii. IH a trecut sub conducerea directă a şefului guvernului de la Budapeste, prin intermediul noii structuri create la Cabinetul Prim-ministrului - Secretariatul de Stat pentru Informaţii Naţionale (NIAT). Această reorganizare a fost justificată ca o necesitate strategică pentru îmbunătăţirea eficienţei şi coordonării serviciilor secrete, dar criticii o consideră o mişcare pentru consolidarea puterii personale a premierului.