Actualizare 18:27 Comisiile de buget au invitat la discuţii conducerea executivă a BNR în 10 februarie
După ce membrii Comisiei de Buget din Camera Deputaţilor se vor întâlni cu reprezentanţii FMI, discuţie prevăzută a avea loc luni, a doua zi conducerea executivă a BNR a fost invitată la discuţii pe tema creditelor în franci, anunţ făcut de şeful Comisiei de Buget din Camera, Viorel Ştefan, transmite HotNews.
La întâlnirea de azi, au participat reprezentanţi ai băncilor comerciale, ai BNR, ai ANPC, dar şi ai asociaţiilor de consumatori.
"După aceste discuţii, cred că sunt întrunite condiţiile pentru a adopta prin vot o soluţie (referitoare la propunerea legislativă privind conversia creditelor în valută- n.r.)", a mai precizat Ştefan. Discursurile reprezentanţilor sistemului bancar şi ai ANPC au reuşit să-i irite pe parlamentari, prin lipsa de substanţă şi de posibile soluţii la problema celor împrumutaţi în franci în special şi în valută în general.
Discuţiile cu reprezentanţii FMI vor fi pe aceeaşi temă, după ce reprezentanţii Ministerului Finanţelor au spus astăzi că e nevoie de acordul FMI pentru a valida soluţiile propuse în scandalul creditelor în CHF şi a Directivei 17/2014, a cărei aplicare trebuie avută în vedere pentru cel târziu martie anul viitor.
(Alexandru Costea)
----------
Actualizare 13:10 BNR: Francul a revenit pe creştere, prima oară în ultima săptămână
Francul elveţian a revenit pe creştere, astăzi, pentru prima dată în ultima săptămână, BNR stabilind un curs de 4,1912 lei/franc, în avans cu 1,46 bani faţă de valoarea anunţată ieri de Banca Centrală, respectiv 4,1766 RON/CHF.
(Valentin Busuioc)
---
Orice discuţie pe care un client împrumutat în franci elveţieni o are, în acest moment, cu banca de la care a contractat creditul se face "cu executarea silită pe masă", este de părere analistul economic Florin Cîţu.
Afirmaţia domniei sale vine în contextul în care atât băncile, cât şi oficialii BNR recomandă debitorilor să meargă să negocieze individual cu reprezentanţii băncii, considerând că o măsură general valabilă care să fie luată pentru rezolvarea crizei împrumuturilor în CHF, excluzând "Electorata", nu există.
Florin Cîţu ne-a declarat: "Este surprinzător faptul că BNR a acceptat ca băncile să convertească împrumuturile (n.r. Guvernatorul Mugur Isărescu a afirmat, vineri, că una dintre soluţiile pe care le-ar putea adopta băncile, în negocierea individuală cu clienţii, ar putea fi conversia împrumuturilor, cu un discount aplicat). În acelaşi timp, este foarte greu să negociezi acum cu banca, în condiţiile în care nu există o lege a falimentului personal. Nu este momentul pentru negocieri individuale. Orice discuţie cu instituţia financiară se face cu executarea silită pe masă, întrucât singurul tip de contract din ţara noastră care prevede executarea directă, fără implicarea instanţei, este cel încheiat cu banca. De aceea, discuţia va fi una dezechilibrată, în care clientul va accepta orice condiţii ca să nu i se ia casa".
Oficialii BNR susţin că, deşi situaţia creditelor în CHF nu reprezintă, acum, un risc sistemic, conversia acestor împrumuturi la cursul istoric ar presupune un astfel de risc.
• BNR ne critică pentru lipsa de educaţie financiară
Creditele în franci elveţieni acordate de băncile din ţara noastră nu reprezintă un risc pentru economie, a spus, vineri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, într-o conferinţă organizată pe tema problemelor apărute după creşterea neaşteptată a francului elveţian.
Mugur Isărescu a arătat că împrumuturile în CHF reprezintă doar 1,4% din PIB, de cinci ori mai puţin decât în Polonia şi de şapte ori mai puţin decât în Ungaria, ponderea creditelor în franci elveţieni în totalul împrumuturilor acordate sectorului privat de la noi fiind de 4,5%.
"Nu este o expunere mică, dar nu reprezintă un risc sistemic", a menţionat Mugur Isarescu, precizând că numărul persoanelor cu credite în CHF este de 75.412, adică 2,1% din totalul debitorilor din această categorie, faţă de 500.000 în Polonia.
Având în vedere că, tot potrivit oficialilor BNR, conversia creditelor din CHF în lei, la curs istoric, prezintă un risc sistemic şi ţinând cont că în Parlament există un proiect legislativ, iniţiat de unii parlamentari UDMR, care presupune exact acest lucru, înseamnă că băncile noastre sunt în pericol.
Întrebarea care se pune este dacă acest lucru nu ar fi trebuit estimat şi prevenit de reprezentanţii Departamentului de analiză din cadrul băncilor şi de serviciile de analiză şi supraveghere din cadrul BNR, întrucât clienţii, cel puţin persoanele fizice, nu dispun de un astfel de departament.
Mai mult decât atât, oficiali din conducerea unor bănci au sfătuit clienţii să-şi păstreze creditele în CHF, asigurând că francul elveţian nu va mai creşte. Este cazul lui Laszlo Diosi, directorul general al OTP Bank, care, în luna octombrie 2014, spunea: "Creditele în CHF sunt pe termen lung şi cred că de acum, când cursul este fix la 1,2 CHF/euro, potenţialul va fi mai bun când economia europeană se va îmbunătăţi. Sincer, cred că în doi ani va fi 1,35-1,4 CHF/euro. Recomand clienţilor să-şi păstreze creditele în CHF, pentru că nu poate fi mai rău de atât, dar există un mare potenţial pentru îmbunătăţire". Întrebat dacă, la momentul introducerii creditelor în franci elveţieni pe piaţă, conducerea OTP era conştientă de riscul valutar mare care ar putea apărea în viitor, Diosi a precizat că banca a realizat analize pe istoricul valutar din ultimii 15 ani, care nu au arătat nicio problemă, drept pentru care nu au putut previziona criza care a urmat şi consecinţele sale.
În acelaşi timp, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, a afirmat, recent, că românii nu sunt educaţi din punct de vedere economic. Domnia sa a spus, vorbind despre actualul context generat de cursul franc-leu, că "este o problemă de educaţie economică, la nivel naţional", susţinând că, în acest domeniu, "sunt ţări din Asia mai sus decât noi".
Vineri, făcând referire la aceeaşi situaţie, Mugur Isărescu a spus că nu lipsa unei culturi economice ne îndepărtează de zona euro: "După logica noastră, conversia (n.r. creditelor în CHF) la curs istoric ar trebui făcută şi la dobânda de atunci. Şi nu cred că le va conveni multora. Acest tip de discuţie ne îndepărtează de zona euro. A intra în zona euro nepregătiţi din punct de vedere cultural este foarte periculos şi noi nu susţinem acest lucru. Nu intrăm în zona euro doar ca să dispară riscul valutar".
În acelaşi timp, oficialul BNR a precizat că există directori în cadrul instituţiilor financiare şi chiar lucrători din Banca Naţională care au credite în CHF.
Dacă aceştia nu erau educaţi, cine ar fi putut să-i educe pe oamenii simpli?
Mugur Isărescu susţine că nu este posibil, nici legal şi nici firesc ca BNR să aibă un supraveghetor în spatele fiecărui credit.
Reprezentanţii Băncii Centrale au precizat în mai multe ocazii că BNR a avertizat asupra riscului valutar pe care îl presupune contractarea de credite în franci elveţieni, guvernatorul Isărescu subliniind că Banca Naţională a României este chiar cunoscută în Europa pentru "politica neortodoxă" pe care ar fi dus-o în anii trecuţi faţă de împrumuturile în CHF.
Argumentele băncilor ce fac referire la lipsa de educaţie a consumatorilor sunt similare cu cele invocate, în anul 1996, de Ioana Maria Vlas, fost preşedinte SOV Invest (administratorul Fondului Naţional de Investiţii - FNI), care spunea, printre altele, că românii nu sunt familiarizaţi cu mişcările din piaţa de capital. (După ce FNI a falimentat, în 1999, cauzând daune sutelor de mii de investitori, Ioana Maria Vlas a fugit din ţară, predându-se autorităţilor române pe 27 martie 2003. În 2005, a fost condamnată la 20 de ani de închisoare în cazul FNI, dar a fost eliberată în aprilie 2008, urmând ca, în iunie 2009, să fie condamnată la zece ani de închisoare. Pe 20 octombrie 2010, Vlas a fost pusă în libertate, printr-o hotărâre definitivă a Tribunalului Prahova).
În acest context, consumatorii se gândesc să acţioneze băncile în penal pentru înşelătorie.
În altă ordine de idei, reprezentanţii BNR mai spun că situaţia de la noi diferă de cea din alte ţări şi mai ales de cea din Ungaria, unde mare parte din creditele în CHF ar fi fost acordate administraţiilor locale.
Mugur Isărescu a subliniat: "Peste 50% din primăriile din Ungaria erau supraîndatorate în franci elveţieni, deci în stare de cvasifaliment. De la 50% este greu să spui dacă este falimentul primăriilor sau al statului ungar. Deci, intervenţia acolo, care, oricum, nu a fost prea ortodoxă, a avut un motiv pe care noi nu-l avem".
Să tragem concluzia că şi ţările est-europene, unde există portofolii de credite în CHF mult mai mari decât la noi, sunt departe de aderarea la zona euro, întrucât, odată ce s-au împrumutat în franci elveţieni, cel mai probabil nu dispun de cultură economică, după cum ar spune oficialii băncii noastre centrale?
• Croaţia şterge datoriile către bănci şi companiile de utilităţi pentru 60.000 de persoane
Unui număr de 60.000 de croaţi li se vor şterge datoriile faţă de bănci şi de companiile de utilităţi, după ce Guvernul Croaţiei a decis să implementeze o schemă financiară numită "Un nou început".
Vicepremierul croat Milanka Opacic consideră că, astfel, persoanelor vizate "li se va da şansa unui nou început, fără povara datoriei".
Ca să poată beneficia de acest program, croaţii trebuie să aibă o datorie de maxim 5.100 de dolari şi un salariu lunar de cel mult 138 de dolari. De asemenea, aceştia nu trebuie să deţină proprietăţi sau să aibă economii, potrivit presei străine.
Se estimează că programul va costa până la 31 de milioane de dolari, autorităţile croate aşteptându-se ca beneficiile pe termen lung să depăşească investiţiile. Guvernul nu va compensa băncile pentru pierderile care vor urma aplicării respectivului program.
Analistul Florin Cîţu nu este de acord cu măsura adoptată de croaţi, considerând că aceasta "pare destul de ciudată".
•
Francul elveţian a scăzut din nou, ieri, BNR raportând o valoare de 4,1766 lei pentru un CHF, faţă de cursul de vineri, cotat la 4,2438 lei/CHF.
1. la puscarie
(mesaj trimis de la puscarie în data de 03.02.2015, 08:36)
Cu bancherii la puscarie: ziare.com_cat de penal este cazul bancilor care au acordat credite in franci 1346101
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.02.2015, 15:14)
da tu nu esti penal cind ai semnat contractul ?
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de marius în data de 03.02.2015, 20:22)
Nu putea sa prevada cresterea cu 100% a francului. Nimeni nu a putut estima. Caz de impreviziune! Plus ca bancile si-au majorat marja de profit!
2. Incompetenta !
(mesaj trimis de Theraflu în data de 03.02.2015, 08:49)
Incompetenta ! Aceasta este caracteristica BNR si destula tradare a intereselor nationale . Ce mijloace de protectie au imprumutatii in franci din Europa ? Cum intervine statul pentru a-si proteja cetatenii de bancile camatare ? BNR si-a facut treaba pentru bancile straine dar pentru cetatenii romani si-a facut treaba ?
Toate aceste credite in franci sunt neperformante ?
DA , acest lucru il spune si BNR si bancile implicate care fac provizioane si transfera profitul catre bancile mama .
Bancile vand aceste credite si cu 95% pierdere catre alti "camatari" interesati fara sa acorde drept de preemtiune debitorilor ? DA a spus-o chiar BNR.
Statul sa creeze un fond(banca de investitii) national care sa preia aceste creante imobiliare(indiferent de valuta) de la banci la 30 % din valoare si sa inchida acest cerc vicios in care se invart si debitorii si bancile si care afecteaza intreaga economie .
Nefacand nimic si asteptand este ca si cum stai spectator la un inceput de incendiu filosofand cine e de vina proprietarul, constructorul, asiguratorul, ploaia care nu vine etc.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.02.2015, 15:16)
Da de ce sa nu ne numim iar socialisti in marea republica Romania ?
La profit numai noi si la pierderi toti ?
Eu zic sa dai faliment personal mai repede !!!
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.02.2015, 20:24)
Adica doar bancile la profit si voi, trepadusii lor? Ce-ar fi sa dati voi faliment, penalilor?!
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 03.02.2015, 08:54)
Bancile au introdus comisioane ilegale au sters doar din contracele care au fost castigate in instanta in celelalte nu; acesta nu este oare furt? Daca unul fura o paine e in puscarie ca se vede pe camera acestia fura legal? Daca tot suntem in UE sa copiem din Germania legea falimentului personal. Germani de ce nu s-au imprumutat in chf doar in Europa de est este aceasta problema?
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.02.2015, 15:17)
Pentru sa nemtii stiu sa citeasca in contracte dar cind de abia astepti sa te muti in apartament uiti de orice risc !
3.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.02.2015, 20:26)
Bine,ai nostri sunt cum sunt. Dar polonezii, unde peste 60% din contracte sunt in franci. Dar ungurii sau croatii? Te rog, nu mai scuipa seminte pe aici!
4. Franci pe masini si excursii
(mesaj trimis de Vasile în data de 03.02.2015, 08:56)
Din creditele in franci elvetieni, ipotecare, 2/3 sau dus pe masini ( probabil nemtesti ) si excursii ( probabil exotice.
Deci a fost un EXOTISM al imrumutatilor, nu un TOXISM al monedelor.
Si-au ipotecat casa ca sa isi ia masini si distractie.
Acum nu vor sa plateasca.
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.02.2015, 11:15)
probabil ca esti un postac al bancilor! oamenii si-au cumparat case de asta sunt acum disperati ca a crescut francul si nu mai pot sa plateasca urmand sa ajunga in strada!
4.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.02.2015, 15:19)
Bineinteles ca fiecare a vrut sa fie mai smecher decit vecinu dar acu la munca pentru bancile care ti-au dat, nu ? Asa se pare ca poti sa intelegi lectiile vietii !
4.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.02.2015, 15:21)
dar inainte de a cumpara ai facut calculele ? nu are nici o importanta ce ai luat important este ca acum te-ai fript pentru restul vietii
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 03.02.2015, 09:53)
Nu inteleg cum unele banci vind la valoare foarte mica unor (baieti destepti),credite neperformate,in loc sa faca o reesalonare a creditelor?Cred ca ar castiga mai mult.Sunt ceva intelegeri oculte?Se pare ca au fost depasiti de situatie BNR.
5.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.02.2015, 11:17)
exact! nu inteleg cum de banca prefera sa te execute silit decat sa isi reduca din dobamda de 3.5% la CHF, la 2%, in asa fel incat sa poata si debitorul sa isi plateasca rata! poate ar merita o intrebare adresata BNR, eu am trecut prin asa ceva.
5.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.02.2015, 15:24)
daca ai sti ca banca deja a recuperat costul initial si nu se mai streseaza cu hirtiile pentru ca sint altii care au dat bani pe creditul generat deci au vindut de 2 ori fara sa le pese...acuma e rindul recuperatorilor sa ia si ultima bucatica de carne de pe os...
5.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.02.2015, 20:29)
Bancile si-au dublat marjele de profit, simultan cu dublarea francului. Sunt dobanzi de 7 si 9% pentru CHF!
6. Analist de doi bani
(mesaj trimis de Miron în data de 03.02.2015, 11:41)
Ce fel de analist economic este domnul Citu? Prietene, te-ai autoproclamat analist financiar, cum sa spui ca masura adoptata de croati nu e buna pentru ca "e ciudata"? Pai hai sa ne facem toti analisti ca nu trebuie sa stii mare lucru :))) Iti explic eu, un simplu om, de ce nu e buna solutia croatilor. Pentru ca asta ar insemna ca guvernul sa discrimineze restul populatiei. De ce astia cu credite in franci sa aiba parte de “un nou inceput” si noi restul, cu credite in alte valute, sa nu profitam de un astfel de program? Cu ce suntem noi mai prejos? Nu tot la fel, ca si ei, bagam mana adanc in buzunar sa ne platim creditele?
6.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.02.2015, 15:26)
Se cheama hazard moral ceea ce BNR nu vrea sa propagheze in societate, cu toate ca e vina tuturor. Nu exista decit solutia falimentului personal pentru ca bancile sa piarda si ele.
6.2. Croatia/stergere datorii = ajutor social pt saraci (răspuns la opinia nr. 6)
(mesaj trimis de cititor în data de 03.02.2015, 20:16)
"Ca să poată beneficia de acest program, croaţii trebuie să aibă o datorie de maxim 5.100 de dolari şi un salariu lunar de cel mult 138 de dolari. De asemenea, aceştia nu trebuie să deţină proprietăţi sau să aibă economii". Cred ca si la noi poate fi luata in consideratie o astfel de varianta, in conditii similare!
7. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 03.02.2015, 12:50)
Suciu mai are credit in CHF ?
8. putină sinceritate și bun simț
(mesaj trimis de Franco Blanco în data de 03.02.2015, 14:05)
1. Dacă unii sunt postacii băncilor, alții par a fi postacii urmaților FNI, că tot vorbește ”analistul” de Maria Vlas. Amice Theraflu, care propui o bancă de investiții, propunerea matale seamănă foarte bine cu scenariul FNI, unde săracii ”păgubiți” erau majoritatea foști ”câștigători” la acel fond, iar toți șefii de filiale județene erau foști securiști (mai mari sau informatori de duzină).
Actuala inflamare mediatică seamănă extrem de bine cu cea din perioada FNI: ”păgubiții” de la FNI (de fapt majoritatea politicieni, foști activiști și securiști și foarte mulți ”jurnaliști”. ..) au inflamat opinia publică pe toate canalele lor specifice pentru ca NOI toți ceilalți să plătim pentru ca ei să sugă ceva din țâța statului...
2. Chiar dacă asemănarea nu e perfectă - acum sunt într-adevăr și oameni la limita posibilității de plată - totuși, sinceritatea, bunul-simț și adevărul ar trebui să vă facă să înțelegeți/recunoa 537;teți, că peste 95% dintre împrumutații în CHF au știut că își asumă riscul valutar. Să fim/fiți serioși: credite în Euro se dădeau de mult și - dacă îmi amintesc bine - prin 2005-2006 tocmai fusese un șoc asemănător pe euro, inclusiv cu mediatizarea de rigoare. Deci nu puteți spune acum că nu știați.
3. De unde și cum ar fi putut ști băncile acum 5-7 ani că se va aprecia așa tare această valută? Sunteți utopici, dar cu intenție...
4. E în afara oricărui dubiu, din statistici, că doar 1/3 din împrumuturile în CHF au mers pe case, restul pe alte lucruri. Deci nu mai invocați că săracii oameni își pierd casa... PENTRU ACEȘTIA BĂNCILE AR TREBUI ÎNTR-ADEVĂR SĂ CAUTE ȘI SĂ GĂSEASCĂ SOLUȚII ! și vor găsi, pentru că e și în interesul lor.
5. De ce vînd portofoliul pe 2-5% ? Pentru că în primul rând e vorba de credite puse de mult în executare, la care șansele de recuperare sunt minime, iar costurile de administrare mari ... Deci nu e vorba de credite active, cum înțeleg cei care n-au habar.
6. Sunteți extrem de șmekeri voi care ați vrea să vă răscumpărați propriul credit (în CHF) la 30%. Și capitalul băncii (partea împrumutată până la 100% (fără a mai vorbi de profit), cine o suportă? Noi, restul fraierilor ? Sau fraierii de acționari ai băncilor? Hai că păreți la fel FNI-ști ca urmașii Bancorex...
7. Postacul care zice de bănci cămătare, te-ai gândit că pe kilul de lapte pentru copii plătim de 1000% mai mult decât încasează amărâtul de țăran - producătorul ??? de la 50 bani la 5 lei/litru cam asta e diferența... Vrei să-ți mai dau alte exemple ? Cât plătești pe kilul de vin la restaurant? nu cumva ”remiza”= adaosul comercial e de 3-400% ?
Ți se mai pare mare procentul de 5-6-7% plătit la un credit din care ți-ai luat o casă?
Dar de ce nu ziceți nimic de mafia imobiliară care încasează adaos de peste 50% acum, pe timp de criză, că în vremurile ”bune”, 2006-2008 adaosul era de 3-500% !!!
8. Să-mi arătați și mie un debitor la bancă pe care banca l-a silit să ia credit... Tratamentul Thera-Super-fluu, că cineva ne-a ademenit, ne-a vrăjit etc., ar fi adevărat pentru copii de până la 18 ani. Ba aș accepta că s-au lăsat ademeniți ( nu ”au fost”, ci ”s-au lăsat”...), consumatorii care erau până în 25-30 de ani, care erau la primul credit și care nu aveau studii superioare. Ok, dar majoritatea reclamanților la tribunal au studii superioare - cei mai mulți economice - au luat creditul în CHF pentru refinanțarea altor credite, la alte bănci, deci au avut cu siguranță idee despre ce presupune opțiunea lor. Atunci erau cei mai șmekeri, că aveau cel mai ieftin credit!
9. Deci FĂRĂ DISCRIMINARE ! Cei cu credit CHF au plătit în primii ani mult mai puțin decât cei cu credit în Euro și muuult mai puțin decât cei cu credit în Lei. Nici nu contează pentru ce a luat fiecare creditul ... Cei cu Euro și Lei au fost / sunt proști? DE CE să le plătească celor în CHF ”cineva” acum ?
Hai, vă rog, puțin bun simț !
8.1. Ai dreptate (răspuns la opinia nr. 8)
(mesaj trimis de Theraflu în data de 03.02.2015, 14:27)
Ai dreptate in tot ce spui mai sus dar nu m-ai inteles .
Este o situatie deosebita iar statul ar trebui sa intervina.
Nu ar fi mai bine ca statul sa preia o creanta 10-15% din valoarea ei si sa o gestioneze in locul creditorilor ?
Este mai bine ca ia sa fie preluata de alti creditori ?
Creditele astea neperformante in valute ii afecteaza si pe cei care nu au credite !
8.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 8.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.02.2015, 15:32)
Theraflu e cazul sa te tratezi, pe mine nu ma afecteaza nici un credit neperformant pentru ca nu am credite. Simplu. Iar daca e timpulsa recunosti ca ai pierdut in contractul cu CHF fa-o mai repede prin falimentul personal.
Legea falimentului mai repede adoptata asta trebuie sa ceri si nimic altceva.
8.3. Da, de acord (răspuns la opinia nr. 8.1)
(mesaj trimis de Franco BLANCO în data de 03.02.2015, 18:32)
De acord, dar interventia statului ar trebui echilibrata: de exemplu, daca platim toti pentru - doar pentru - cei cu adevarat la limita existentei, cum am spus mai sus, atunci ar puta spune prin lege ca cei care sunt de acord sa contribuie la un astfel de fond de solidaritate, vor beneficia de un impozit pe venit redus cu 1-3% in urmatorii doi ani .... Desigur pe calcule adecvate.... E doar un exemplu, dar unul nedemagogic si nepopulist !
8.4. Bancile, clientii si ponderea ratei in venituri (răspuns la opinia nr. 8)
(mesaj trimis de cititor în data de 03.02.2015, 20:31)
Cred ca merita insistat pentru mentinerea de catre banci a ponderii initiale a ratei lunare a creditului in veniturile imprumutatului, cu o marja de 10-15%, cu ajustari periodice de dobanda (+/-), de scadenta etc. Pentru orice moneda a creditului. Nu trebuie sa se insiste pana la absurd pentru "conversie la curs istoric +20%", orice alta solutie fiind numita "inacceptabila"...Iar bancile sa fie deschise la dialog si transparente.. Guvernul polonez a respins "solutia Ungariei de conversie fortata" si cere dialog client-banca...In Croatia sunt preconizate solutii "in cateva luni" - pana atunci Parlamentul a legiferat rambursarea ratelor la cursul din 14 ian 2015... In Ungaria, cursul de schimb pt conversia fortata este cel din 7 noiembrie 2014...
8.5. banul e ochiul francului (răspuns la opinia nr. 8)
(mesaj trimis de Catavencii în data de 03.02.2015, 22:06)
Poate că ne-au mai plecat creierele și până acum, dar în anii următori vom asista la o migrație fără precedent. Vorbesc aici de universități americane și mari firme de consultanță financiară, care abia așteaptă să recruteze micile genii ale economiei care s-au născut printre noi. Poate că nu i-ați remarcat până recent, dar acum sunt imposibil de ratat. Sunt cei care le dau lecții românilor care s-au împrumutat în franci elvețieni, vorbind despre naivitatea lor cu un aer distrat, de om căruia nu-i vine să creadă. Cum, frate, să iei credit în franci elvețieni? Plm, nu ți-ai dat seama că o să vină criza imobiliară din Statele Unite, urmată de o criză la fel de mare a zonei euro, generată de sistemul public supradimensionat al Greciei? Sunt lucruri elementare, cum de nu te-ai gândit, ce ești prost?
Ai impresia că la fiecare colț de stradă e un Roubini care sparge semințe și vorbește cu ”decât”.
Apoi, mai sunt ăia care, cu un aer superior, recomandă citirea cu atenție a contractului. Lucru elementar, deoarece se știe că scrisul mărunt din contractul de la bancă anunță cu precizie eșecul proiectului european.
Te uiți la oamenii ăștia atât de versați într-ale finanțelor, atât de capabili să anticipeze crize, și nu-ți poți explica adidașii din Dragonul Roșu, cojile de semințe din bărbie.
S-a mai spus că e vina românilor care au luat împrumuturi, pentru că n-au educație economică. Ar fi fost, ce-i drept, chiar ciudat să aibă. Cred că băncile alea străine au venit la noi, și-au instalat primele sucursale, s-au uitat la nivelul ireproșabil de civilizație din București și au zis: ”Băi, uite niște oameni care sigur au și educație economică. Hai să le dăm credite în franci elvețieni. Nu știm cum o să evolueze moneda asta, dar ei sigur pot face previziuni pe termen lung, pentru că, hei, au o educație economică solidă. Se vede după cum după își aruncă gunoiul pe geam.”
Există o isterie a culpabilizării cetățeanului, a lăcomiei lui de a-și lua casă. Puțini sunt gata să accepte că responsabilitatea e în altă parte. S-au luat premii Nobel pentru studii care vorbesc despre tendințele iraționale ale omului, despre capacitatea lui imperfectă de a-și urmări interesele pe termen lung și a aprecia corect nivelul de risc. Mintea omului e prinsă în capcana unor metode euristice care n-au nimic în comun cu logica economiei. Tindem să privilegiem disproporționat de mult momentul prezent, să vedem modele acolo unde e doar haos și să răspundem în feluri diferite la aceeași întrebare, în funcție de felul în care e formulată. Niște instituții economice corecte și eficiente țin cont de toate aceste tendințe iraționale ale minții umane. Singurii capabili să-și atribuie o raționalitate pe care și-o refuză chiar și marii economiști sunt, se pare, românii care n-au reușit să obțină un credit în franci elvețieni sau care, în mod întâmplător, n-au avut nevoie de unul.
8.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 8)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.02.2015, 23:21)
Iaca o opinie pertinenta. Nu am rabdarea dumitale. Ma pregateam sa scriu doar cateva cuvinte despre cauzele nefericitei situatii: ignoranta, lacomie si iar lacomie. In 99% din cazuri.
9. Creditele in franci nu pot fi convertite istoric
(mesaj trimis de sergiu în data de 03.02.2015, 21:33)
Vedeti decizia Curtii de Apel, si motivarea, la un proces in Ialomita in care se spune clar ca nu pot converti cursurile imprumuturilor in valuta la cursul d ela data acordarii imprumutului.
Principiul nominalismului din codul Civil.
Ar trebui si politicienii astia ultra-stangisti si populisti, care vor sa satisfaca orice pretentie in afara economiei de piata, numai sa ramana la putere.
9.1. Multumiri justitiei si BNR, bugetarii de lux (răspuns la opinia nr. 9)
(mesaj trimis de marius în data de 03.02.2015, 22:01)
Multumiri justitiei si BNR, bugetarii nostri de lux!
Principiul impreviziunii este reglementat de Noul Cod Civil la art. 1.271. Astfel, daca "executarea contractului a devenit excesiv de oneroasa din cauza unei schimbari exceptionale a imprejurarilor care ar face vadit injusta obligarea debitorului la executarea obligatiei", instanta poate sa dispuna adaptarea contractului, pentru a distribui in mod echitabil intre parti pierderile si beneficiile ce rezulta din schimbarea imprejurarilor. Mai mult, clientii au “beneficiat” de riscul valutar, adica de cresterea cu peste 100% a valorii CHF (acum bancile si trepadusii lor ii catalogheaza pe clienti drept prosti, dar care sunt expertii ce au putut prevedea o asemenea crestere?), in schimb, nu au beneficiat de scaderea LIBOR,in acelasi interval de timp! Bancile si-au crescut marjele de profit din componenta dobanzii in 2010 (OUG50), Libor fiind la o valoare redusa, aproape de zero.
9.2. Riscul e comun : banca-imprumutat. (răspuns la opinia nr. 9.1)
(mesaj trimis de sergiu în data de 03.02.2015, 22:35)
Risc este si pentru banca sa nu isi recupereze imprumutul si pentru client sa dea banca faliment.
cat despre marja, orice activitate economica are niste costuri, fixe, variabile, plus ceva castig.
Daca cuiva i s pare marja prea mare, probabil se poate face o expertiza, dar asta e altceva, poate normal pana la urma; - complet diferit de ceea ce ar insemna si ce conseinte ar avea converirea la cursuri istorice.