Industria aeronautică reprezintă un sector economic care s-ar putea dezvolta foarte mult în următorii ani, prin accesarea unor programe finanţate din fondurile europene şi de la bugetul de stat, dar şi prin atragerea unor investitori în proiectele aflate în derulare sau în cele viitoare, cu condiţia întocmirii unei strategii naţionale al cărei obiectiv să fie realizarea de produse cu valoare adăugată atât pentru piaţa internă cât şi pentru export, a afirmat, ieri, Florin Spătaru, ministrul Economiei, în cadrul unei dezbateri organizată pe această temă de ministerul de resort împreună cu Comisia pentru politică economică şi privatizare şi Comisia pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor.
"Ministerul Economiei trebuie să îşi asume rolul de catalizator, să avem o strategie de ţară pentru că industria aeronautică poate deveni un mare exportator al României. Avem institute de cercetare funcţionale care lucrează în domeniul aeronautic şi care au accesat fonduri europene, avem tineri care sunt formaţi profesional în acest domeniu, avem companii care lucrează cu marii parteneri industriali din Europa şi SUA şi aş vrea să replicăm modelele de bune practici cum sunt cel de la Aerostar Bacău şi cele din Polonia. Vreau ca cifra de afaceri din domeniul aeronauticii să fie în top 5 sau în minim top 10 al exportatorilor din ţara noastră. De aceea, trebuie să lucrăm la o strategie de ţară în domeniul aeronauticii, prin care să transmitem un mesaj unitar, mai ales că nu suntem într-o perioadă roz, ci sub efectul a doi ani de pandemie şi al noilor reguli ale Uniunii Europene privind mediul, care se referă la economia circulară şi la reducerea emisiilor. Este momentul esenţial în care toate aceste cunoştinţe să poată fi puse la un loc pentru a genera plusvaloare. Ştiu că resursa financiară este foarte importantă, dar haideţi să vedem care este capacitatea noastră de a cheltui fondurile europene şi naţionale ce pot fi puse la dispoziţia industriei aeronautice, care ar putea atrage venituri şi s-ar constitui în multiplicatori ai dezvoltării economiei naţionale", a spus Florin Spătaru.
Ministrul Economiei a vorbit şi despre necesitatea realizării unui avion românesc.
"Este o provocare pe care am lansat-o celor care lucrează în industria aeronautică. În acest domeniu sunt institute de cercetare, companii care produc pentru diverşi parteneri, avem proiecte europene. Ţinând cont că avem tradiţie în industria aeronautică, că suntem unii dintre pionierii industriei aeronautice, de ce să nu venim cu un proiect, cu o strategie de ţară, prin care să punem la aceeaşi masă toţi jucătorii din domeniu şi să ieşim cu un produs românesc? Ştiu că este un proiect început, să vedem cum poate fi finalizat, să vedem cum putem să venim cu motoare, cu concept nou, cum putem să dezvoltăm infrastructura astfel încât să avem avioane de mici dimensiuni care să poata zbura în România şi să avem mentenanţa în ţara noastră. Din punctul meu de vedere, viitorul avion ar trebui folosit în sectorul civil, în domeniul turismului şi pentru training şi formarea tinerilor care doresc să lucreze în aviaţie", a spus Florin Spătaru.
• O industrie aeronautică cu 22 de companii
Industria aeronautică a cunoscut un recul major în primii 15 ani după Revoluţia din decembrie 1989, a afirmat Costel Neculai Dunava, preşedintele Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare din Camera Deputaţilor.
"Dacă în 1989 aveam lucrau pentru industria aeronautică peste 100 de întreprinderi care aveau în total 130.000 de angajaţi şi exportau produse în valoare totală de 800 milioane dolari, astăzi, deşi industria respectivă este unul dintre sectoarele economice cu creştere de peste 70%, în ultimii cinci ani au mai rămas 22 de întreprinderi care au activitate în acest domeniu, din care 15 aparţin Romarm SA şi generează o cifră de afaceri de 400 milioane euro. În acest moment, o oportunitate importantă pentru acest sector este transferul de know-how şi realizarea mentenanţei pentru partenerii noştri din spaţiul euro-atlantic", a spus Costel Dunava.
Colegul său din Parlament, deputatul Bende Sandor - preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii, a menţionat că deşi ţara noastră are o tradiţie în industria aeronautică, acest sector economic nu s-a dezvoltat în ultimii ani pe măsura potenţialului pe care îl deţine.
"Pe fondul problemelor cu care se confruntă în ţara noastră infrastructura de transport rutier şi feroviar, dezvoltarea infrastructurii de transport aerian ar fi binevenită pentru că vorbim despre o nişă care nu este ocupată şi care reprezintă o oportunitate de investiţii şi de realizare a unor parteneriate între stat şi mediul de afaceri. Transportul aerian poate aduce plusvaloare ţării, avem nevoie de o infrastructură mai dezvoltată şi de aceea e necesară dezvoltarea industriei aeronautice", a precizat Bende Sandor.
• Privatizarea companiilor de stat - cheia succesului în Polonia
Oamenii politici prezenţi la dezbatere au fost însă criticaţi de reprezentanţii companiilor din industria aeronautică, pentru care singura soluţie viabilă de dezvoltare a acestui sector o reprezintă privatizarea companiilor de stat prin atragerea unor investitori puternici în capacităţile de producţie respective, aşa cum au făcut cei din Polonia.
"Restructurare, privatizare, investiţii, cercetare, dezvoltare şi produs sunt paşii după care ar trebui să ne ghidăm şi pe care i-au făcut omologii noştri din Polonia. Din păcate, deşi am plecat şi noi pe acest drum, la un moment dat ne-am oprit. (...) Prezenţa noastră pe piaţă, divizată în mici entităţi nu e suficient de puternică pentru a ne da posibilitatea să accesăm pachete sau proiecte mai mari. O soluţie ar fi continuarea procesului de asociere, chiar şi de privatizare, pentru a fi pe piaţă un jucător important cu acces la marile proiecte. Există capital destul în România şi peste hotare, dar din păcate nu avem oameni care să ia sumele respective. Iar la această problemă se mai adaugă una nouă - pierderea forţei de muncă calificată, ceea ce ne atrage costuri semnificative cu formarea profesională a noilor angajaţi pentru a ne menţine standardele tehnologice de calitate", a declarat Grigore Filip, preşedintele Consiliului de Administraţie şi director general al companiei Aerostar SA Bacău.
Referitor la forţa de muncă, Valentin Silivestru, director general al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare COMOTI, a arătat că şi domeniul cercetării se confruntă cu aceeaşi problemă.
"Din păcate, cercetarea s-a confruntat cu emigrarea masivă a angajaţilor în SUA, Canada şi alte state din vestul Europei. Numai de la institutul nostru au plecat în Canada 60 de oameni, ceea ce reprezintă două generaţii de cercetători", a spus Valentin Silivestru.
Pentru a fi competitivi pe plan global avem nevoie de trei module: capacitatea de a dezvolta programe, un ecosistem în industria aeronautică şi o piaţă semnificativă, au susţinut reprezentanţii institutelor de cercetare şi ai companiilor din acest sector de activitate.
Referitor la dezvoltare, Mişa Popic, director general al companiei Romaero SA a precizat că este nevoie de finanţare pentru partea de producţie.
"După 1990, Romaero s-a autofinanţat pe tot ce înseamnă producţie. Nu am beneficiat de niciun sprijin din partea statului. A trebuit să ne deschidem singuri, pe cheltuiala noastră, din resurse proprii, pieţele, şi să facem investiţii din fondurile proprii şi din cele atrase de la partenerii pentru care producem. În ceea ce priveşte transferul de know-how, acesta s-a tradus prin faptul că am devenit cunoscuţi pe piaţa internaţională în privinţa ansamblelor şi subansamblelor pe care le producem pentru companiile Boeing şi Airbus", a spus Mişa Popic.
Legat de exemplul de bune practici din Polonia, în cadrul dezbaterii de ieri, Marek Darecki, preşedintele Aviation Valley, a prezentat modul în care autorităţile din ţara respectivă au lăsat industria aeronautică să se dezvolte prin intermediul investiţiilor private. De la o industrie aeronautică ce în anul 1990 depindea 80% de furnizorii din URSS, astăzi Polonia a ajuns să aibă 179 de companii care lucrează în acest sector de activitate, care au peste 32.000 de angajaţi şi o cifră de afaceri de peste 3 miliarde dolari. Pentru a ajunge la acest nivel, autorităţile din Polonia au decis privatizarea întregului sector economic, iar în urma acestui proces au atras investiţii străine uriaşe de peste 2 miliarde dolari în capacităţile de producţie, care au dus la construirea celui mai mare hub din industria aeronautică din Europa Centrală şi de Est.
Din păcate, în ţara noastră procesul de atragere a investitorilor în companiile de stat, mai bine zis de listare la bursă a acestor companii, este blocat de aproape un an la Camera Deputaţilor, deoarece PL-x nr. 139/2021 - Proiect de lege pentru modificarea Legii nr.173/2020 privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naţionale în activitatea economică - înaintat la Cameră la sfârşitul lunii martie 2021 de către Senat, stă în nelucrare la Comisia pentru pentru politică economică, reformă şi privatizare, condusă de către unul dintre amfitrionii dezbaterii de ieri, social-democratul Costel Neculai Dunava.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 23.02.2022, 08:37)
Parole,parole,parole.Daca industria aero se bazeaza pe sprijinul autoritatilor romane ,totul este un visfrumos.Cred ca e cazul sa ne trezim la realitate ,sa vedem ce stie,ce poate ,ce doreste administratia tarii.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 23.02.2022, 21:41)
Se vehiculeaza in acest articol ca industria aeronautica din Romania realiza in 1989 un export de 800mil $. Se confunda cu exportul cumulat de armament.
In realitate in 1989 industria aeronautica era deja in criza deoarece singurii clienti erau armata romana care deja isi asigurase necesarul si compania Tarom care la fel nu mai avea nevoie de avioane BAC 1-11.
Exista o singura relatie de cooperare externa prin montajul la Bacau a avioanelor YAK.
Cat despre construirea unor noi avioane cu resurse proprii se confunda aeronautica cu aeromodelismul
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 23.02.2022, 21:45)
lasati vrajeala ca sar bolturile si suruburile din sine!!!
nu va lasati pana nu se intampla o tragedie in romania?
Romania are RISC SEISMIC SEVER (cu da Isarescu in rapoarte) la infrastructura si cladiri.
“naiba” in cax de cutremur dau cetatenii sa fuga cu trenul si mor altii saracii prabusiti de pe sine.
Alooo sinele arata / sunt efectiv deplorabile pe multe tronsoane!!! lasati naiba coruptia si dati drumul la investitii; dupa ce ca moare populatia natural asata ne mai trebuie un cutremur si prabusirea sistemului feroviar.
Eficientizati sinele ca oamenii cu venituri mici sa poata muncii in poluri financiar relativ rpid si la costuri mici.
sem co cre