Ministrul Economiei, Florin Spătaru, a anunţat, ieri, lansarea Atlasului Economic al României, un instrument util pentru investitorii români şi străini care vor să dezvolte afaceri în România. El a explicat, în cadrul conferinţei de lansare, că Atlastul Economic reprezintă o platformă unde vor fi încărcate informaţii economice şi sociale relevante pentru a fi configurată o imagine cât mai clară asupra oportunităţilor de investiţii într-o regiune sau alta din ţara noastră. Ministrul a mai spus că datele ce se vor regăsi pe această hartă economică a României vor servi, printre altele, la construcţia unei strategii de dezvoltare.
"Am lansat astăzi (ieri - n.r.) Atlasul Economic al României, un instrument extrem de util pentru investitorii români şi străini care vor să dezvolte afaceri în ţara noastră. Este vorba mai exact despre o platformă unde vor fi încărcate informaţii economice şi sociale relevante pentru a fi configurată o imagine cât mai clară asupra oportunităţilor de investiţii într-o regiune sau alta pe teritoriul României. Datele ce se vor regăsi pe această hartă economică a României vor servi, printre altele, şi la construcţia unei strategii de dezvoltare, în funcţie de polii de competitivitate identificaţi prin acest nou sistem electronic", a declarat Spătaru, la conferinţa care a marcat inclusiv închiderea Proiectului "Dezvoltarea capacităţii instituţionale a Ministerului Economiei - SIPOCA 7".
Ministrul Economiei a mai subliniat că lansarea Atlasului Economic şi a documentului de politici industriale reprezintă "un nou început".
"Acest document de politici industriale trebuie actualizat pentru că, ceea ce se întâmpla acum patru ani de zile, nu mai este neapărat de actualitate. Cu ajutorul acestui Atlas Economic vom putea să obţinem date în timp real. Cu ajutorul acestui Atlas Economic şi cu toată analiza din spate vom reuşi să dăm răspunsurile potrivite pentru ceea ce se întâmplă în România. De foarte multe ori, în mediul public, se punea întrebarea dacă România mai are industrie. De foarte multe ori se punea întrebarea: Unde sunt polii de competitivitate ai României? - dacă suntem doar o ţară care este axată pe partea manufacturieră sau avem şi componenta de cercetare-dezvoltare sau avem parcuri industriale sau avem universităţi sau avem tineri care sunt atraşi de anumite direcţii", a spus Florin Spătaru.
În opinia acestuia, Ministerul Economiei trebuie să îşi asume rolul de catalizator, în condiţiile în care este ministerul responsabil de supravegherea şi implementarea pieţei unice europene.
"Este un rol extrem de important. Pentru asta avem nevoie de politici industriale actualizate, coerente şi care să răspundă necesităţilor economiei unice europene", a precizat ministrul.
Totodată, la eveniment au luat parte şi alţi reprezentanţi ai autorităţilor care au participat la proiectul "Dezvoltarea capacităţii instituţionale a Ministerului Economiei - SIPOCA 7". În cadrul proiectului, finanţat din fonduri europene, autoritatea centrală a elaborat Documentul de Politică Industrială ce reflectă preocupările referitoare la revitalizarea, consolidarea şi diversificarea bazei industriale a României prin creşterea competitivităţii sale, prin îmbunătăţirea capacităţii de inovare la nivelul întreprinderilor, utilizarea eficientă a resurselor naturale disponibile şi o specializare inteligentă, care să conducă la realizarea de produse industriale cu valoare adăugată mare.
"Există o preocupare reală în rândul companiilor care fie vor să-şi extindă activitatea, fie vor să investească în noi afaceri în România. În aceste condiţii, este nevoie de o adresare directă către aceşti investitori care au nevoie de o imagine clară asupra unei strategii de dezvoltare economică de ţară. Consider că prin instrumentele realizate în cadrul proiectului contribuim la construcţia unei imagini transparente şi corecte pentru investitori şi autorităţi deopotrivă", a adăugat ministrul Spătaru.
Proiectul "Dezvoltarea capacităţii instituţionale a Ministerului Economiei - SIPOCA 7" a fost cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă - SIPOCA 7 şi a avut un buget de aproape 9,82 milioane de lei, fiind implementat în perioada 10 august 2016 - 9 august 2022.
La rândul său, Cătălin Bran, expert pe politici publice în cadrul echipei de experţi care au elaborat documentul de politică industrială a României, a declarat că după intrarea României în UE se simţea nevoia unui asemenea document. Potrivit acestuia, documentul, în urma unei analize, a identificat principalele probleme ale economiei industriale româneşti şi a propus o abordare pe orizontală.
"Propune un orizont de 20 de ani în care România să devină a 10-a economie europeană, să ne apropiem sau chiar să depăşim Austria, ceva ce nu este nerealizabil. (...) Presupune un salt al economiei româneşti din zona de «middle income trap» în zona în care uşor-uşor epuizăm o paradigmă de competitivitate (bazată pe muncă ieftină - n.r.), să facem saltul spre produse cu valoare adăugată. Asta presupune digitalizare, inovare, cercetare", a spus Cătălin Bran.
Totodată, Constantin Damov, preşedintele Coaliţiei pentru Economie Circulară, a declarat că Atlasul Economic al României este un instrument care pare "să fie un Google Maps prin care ne vom mişca cu toţii prin economia românească".
"Poate să fie pentru investitori, pentru toţi actorii privaţi, un atlas de care să ne putem folosi să ne mişcăm mult mai repede, pentru că de multe ori viteza contează foarte mult", a spus Damov.
Acesta a vorbit şi depsre economia circulară, afirmând că "suntem nu doar martorii, dar şi actorii unor transformări structurale" în condiţiile în care am avut cel puţin un secol şi o paradigmă de dezvoltare industrială "care a ajuns la final".
"Asistăm la naşterea unei noi lumi. Trebuie să trecem de la maşini şi gândiri simple la ecosisteme. (...) Circularitatea nu înseamnă numai reciclare, deşi multe industrii din România funcţionează deja exclusiv pe materie primă reciclată, industria hârtiei de exemplu. (...) România este la 1% circularitate (...), iar asta trebuie să ne motiveze să înaintăm în această direcţie pentru că economia circulară nu este despre deşeuri, ci despre managementul resurselor", a mai afirmat Constantin Damov.
Florin Spătaru a intervenit la finalul intervenţiei lui Damov şi a declarat că Ministerul Economiei are în vedere adoptarea unei decizii pentru implementarea unei scheme de sprijin pentru economia circulară.
"Ne dorim să facem proiecte pilot, avem strategie pentru economia circulară şi vom avea o schemă de sprijin pentru economia circulară", a mai spus Spătaru.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 05.08.2022, 12:06)
Avem hărți, nu mai avem i distribuție, agricultura și oameni... :(((
Realizările de după 89, ale unei clase politice de kk.
Trebuie o resetare totala..
Tot ce a făcut politica după 89 trebuie scos din viata publuca( eventual judecati și pitici, cu confiscarea totala a averilor lor și copiilor)
Trebuie o noua forma de conducere, CARE SA RESPECTE TARA SI OMUL.
2. Ce sunt societățile secrete ?
(mesaj trimis de Nicolae Moroianu Toncea în data de 05.08.2022, 16:23)
Pana de curând am crezut ca doar cei mai înapoiați habotnici religioși mai pot sa creadă ca exista cu adevărat "pacate" ca televizorul e unealta răului sau ca banalul card e de fapt sucit de un "drac" etc. Mai încoace am descoperit ca inconștientul colectiv al lui Jung este chiar cartea vieții în care nimic nu poate rămâne ascuns. Un om care a ucis sau a dat bani altuia sa ucidă sau femeile care fac avort sau aplica cu buna știință "tratamente medicale" ucigașe devin paria față de rețeaua vieții omenești , își pierd empatia prin simplul fapt ca nu pot răspunde la întrebarea "de ce m-ai ucis? - tăcere" informație care se răspândește în rețea și respectivul /respectiva devine asemenea semi-autistilor sau psihopatilor din naștere, conduși de duhuri rele încolo și încoace fără a putea realiza nimic pozitiv. De sute și mii de ani acești excluși se aduna în societățile secrete ale oamenilor leopard, sperie sătenii cu cele mai abracadabrante minciuni, fac sacrificii sadice etc etc. In zilele noastre situația a devenit grotesca întrucât aceste grupări dețin puterea, banii, slujbele, imobiliarele, si-au subordonat multe biserici prin vânzarea simbolica a tainelor bisericii către conducatorii militari pana și turma credinciosor oamenii normali înghit pe nemestecate ba chiar studiază vorbele lor sucite de demoni fiindcă acolo le e speranța pentru un trai mai bun, pentru sănătate etc etc în asa fel încât omenirea a ajuns chiar o casa de nebuni și demonizați ce aleargă fără țintă nu se știe unde, este suficient sa-ți expire CI ca sa afli ca ai și conturile blocate telefonul închis pentru neplata, pensia-asistenta sociala suspendate mai multe luni, ca și când statul roman te considera un refugiat extrem de periculos în propria tara și arde de nerăbdare sa te excludă din rândul oamenilor, primind însă cu o generozitate neașteptată (la standarde germane!) refugiati marocani pakistanezi ucrainieni etc etc