FMI FACE APEL LA CREDITORII PRIVAŢI Coronavirus a reînviat o tradiţie milenară, ştergerea datoriilor

Ştergerea datoriilor este o practică a regilor sumerieni consemnată în istorie. Ea s-a perpetuat din Babilon până în Iudeea, devenind o obligaţie consemată în Biblie drept poruncă divină. Această tradiţie a fost menţinută în creştinism, fiind străjuită de Biserica Catolică până în secolul al XVII-lea. De la acel moment, în civilizaţia occidentală, datoriile nu au mai fost şterse, iar datornicii au fost hăituiţi şi ostracizaţi. Închisoarea datornicilor este totuşi o invenţie a secolului al XIV-lea.

Situaţia mondială a datoriilor care, prin raport cu PIB-ul planetei, nu vor mai putea fi niciodată plătite, dimpreună cu criza sanitară care a oprit lumea din activitate parţial, forţează acum revenirea tradiţiei în priviţa ştergerii datoriilor şi diminuarea discrepanţei de avuţie care se dovedeşte acum că este disfuncţională. Măsurile de aparentă credenţă, propuse de FMI acum - un creditor care întotdeauna a manifestat rigoare - dar şi propunerile de acum două luni ale G20 de ştergere a datoriei ţărilor sărace par să fie un ecou al îndemnului Papei Francisc.

În realitate, ştergerea datoriilor este o necesitate economică. Nu ţine de generozitate şi nici de solicitarea imperioasă a autorităţii religioase.

În sfârşit orgnismele financiare internaţionale par să înceapă să înţeleagă faptul că modelul de dezvoltare economică pe care l-au promovat duce într-o fundătură şi indiferent dacă înţeleg sau nu acest lucru, faptul ştergerii datoriilor este scandalos în raport cu doctrina pe care au propagat-o până acum.

Zeci de ţări care au împrumuturi la investitori privaţi cumulează datorii pe măsură ce economiile lor s-au prăbuşit pe fondul COVID-19. Pentru statele în curs de dezvoltare care se confruntă deja cu o supraîndatorare provocările aduse de pandemie sunt cu atât mai critice. Acestea vor avea nevoie de sprijin semnificativ de lichiditate şi finanţare pentru a face faţă pandemiei, pe care Fondului Monetar Internaţional (FMI) le estimează că se vor ridica la cel puţin 2,5 trilioane de dolari.

Recent, FMI a transmis un îndeamn creditorilor privaţi să şteargă datoriile celor mai sărace ţări din lume, ca ajutor în lupta împotrivei pandemiei de coronavirus care a lovit întreagul mapamond.

Şeful FMI le-a cerut investitorilor privaţi să se alăture iniţiativei G20 (un forum pentru guvernele cu economii mari şi băncile centrale, inclusiv Statele Unite, Germania şi China) de a oferi scutiri de datorie pentru cele mai sărace naţiuni din lume, spunând că alternativa la suspendare şi restructurare este implicită, potrivit Bloomberg.

Banca Mondială şi FMI şi-au unit vocile într-un "apel la acţiune" în faţa COVID-19 şi au elaborat o declaraţie comună prin care au solicitat creditorilor internaţionali să acorde scutirea ţărilor aflate în dificultate. Aceştia au propus suspendarea plăţilor datorate în acest an unui grup de 76 de ţări cunoscute sub numele de International Development Association, plus Angola, care datorează plăţi importante Chinei. În plus, ca răspuns la solicitarea celor două instituţii financiare, G20 a anunţat, la 15 aprilie, o iniţiativă care constă într-un serviciu de suspendare a datoriei ("DSSI"), susţinând o valoare actuală netă (NPV) neutră, o suspendare a termenelor la plăţile principale şi a dobânzilor pentru ţările eligibile care formulează o cerere formală de scutire de datorii de la creditorii lor bilaterali oficiali şi încurajează creditorii privaţi să participe la condiţii comparabile. Treizeci şi şase de ţări au aplicat deja, au declarat oficialii G20, la începutul acestei luni.

Totodată, cele două instituţii financiare au solicitat fondurilor de obligaţiuni şi altor investitori privaţi să se alăture suspendării datoriilor în condiţii comparabile. Răspunsul a fost lent. Institutului de Finanţe Internaţionale, un grup comercial din întreaga lume, i-a luat aproape patru săptămâni pentru a oferi o propunere. Membrii grupului - bănci, asigurători, fonduri speculative şi alte entităţi financiare - spun că iertarea datoriei este complicată din cauza responsabilităţilor fiduciare pe care aceştia le au faţă de clienţi, conform New York Times.

Săptămâna trecută, grupul a anunţat că decizia de ştergere a datoriei va depinde de fiecare investitor. Acesta va decide dacă optează pentru instituirea unui moratoriu şi dacă orice neplată a dobânzii va fi adăugată la totalul împrumutat. Cu alte cuvinte, ţările ar putea ieşi din moratoriu cu mai multe datorii decât au intrat, conform New York Time.

Instituţiile financiare nu sunt singurele care aduc în discuţie ştergerea datoriilor. Papa Francisc a transmis, de asemenea, aceeaşi solicitare în mesajul său din duminica Sărbătorilor Pascale: "Să se reducă totodată sancţiunile internaţionale care frânează posibilitatea ţărilor destinatare să ofere un sprijin adecvat propriilor cetăţeni, iar toate statele să fie puse în condiţia de a face faţă necesităţilor mai mari ale momentului, reducând, dacă nu chiar anulând, datoria care apasă asupra bilanţului statelor mai sărace".

În aceeaşi duminică, premierul pakistanez Imran Khan a cerut şi el ştergerea datoriilor: "Iniţiativa globală propusă [n.n.- de Pakistan, Secretarului general ONU] urmăreşte să pună bazele unei reduceri urgente a datoriilor ţărilor în curs de dezvoltare, la cererea lor şi fără condiţionări oneroase".

Imran Khan a subliniat în solicitarea sa că ţările extrem de îndatorate se confruntă cu o "lipsă de spaţiu fiscal" care le-a inhibat eforturile pentru a preveni răspândirea coronavirusului.

Ultimul raport Global Debt Monitor, de la Institute of International Finance (IIF), arată că datoria globală a crescut cu 10,8 trilioane de dolari în 2019, până la 255,3 trilioane, după o creştere cu 3,3 trilioane în 2018.

Analizele de după începutul crizei cauzate de coronavirus avertizează că datoria globală nominală este estimată să atingă 325 de trilioane de dolari la finalul lui 2025, înregistrând o creştere masivă de 27%, de la 255 de trilioane de dolari la finele lui 2019 (la un Produs Intern Brut global de 79,3 trilioane de dolari si o pondere în PIB de 322%, anul trecut), potrivit celor mai recente estimări publicate de Institute of International Finance (IIF).

Kristalina Georgieva, directorul general al FMI, a declarat la începutul săptămânii că măsurile de scutire a datoriei, propuse de G20, ar oferi timp pentru restructurarea împrumuturilor de la caz la caz în ţările în care trebuie să fie restaurată sustenabilitatea datoriei, notează Bloomberg.

Investitorii privaţi au spus, luna trecută, că ar putea oferi ţărilor cu venituri reduse numerar pentru a uşura povara datoriei de 140 de miliarde de dolari din acest an, pentru a le ajuta astfel să lupte împotriva pandemiei de coronavirus. Cu toate acestea, caracterul voluntar al propunerii poate însemna că această soluţie nu poate reduce problema datoriilor nesustenabile pe care o au unele ţări în curs de dezvoltare, potrivit grupului de avocatură Jubilee Debt Campaign.

Eşecul de a oferi ajutor şi restructurare "ar duce inevitabil la o opţiune mult mai rea, care este implicit dezordonată", susţine Georgieva care consideră că acest lucru poate fi prevenit.

În plus, primul adjunct al lui Georgieva, Geoffrey Okamoto, a spus că FMI se uită la modalităţi de a mobiliza activele de rezervă existente, mai degrabă decât să creeze altele noi care să ajute ţările să facă faţă fenomenului economic al pandemiei globale.

Fondul lucrează "destul de mult" intern pentru a descoperi modul de utilizare a SDR-urilor (n.r. Drepturi Speciale de Tragere), pentru a reproduce impactul creării mai multor dintre acestea, a spus Okamoto într-o conferinţă telefonică. O propunere de a aloca 500 de miliarde de dolari a fost blocată în aprilie de cel mai mare acţionar al FMI, SUA.

"În timp ce eu şi alţii am fi interesaţi de o alocare generală de SDR-uri, explorăm fiecare opţiune disponibilă pentru a ne asigura că vom beneficia în mod eficient de alocările SDR, dar cu stocul existent pe care îl avem în prezent", a spus Okamoto, adăugând: "În acest moment, se lucrează destul de mult la acest lucru. Nu vreau să previzualizez prea mult".

Georgieva a spus anterior că FMI vrea să găsească modalităţi de a obţine SDR-uri din ţările bogate care nu au nevoie de ele şi să le mobilizeze către naţiuni mai sărace.

Cel mai probabil mod de a facilita redistribuirea activelor de rezervă ar fi printr-un mecanism de încredere nou sau existent, a spus Douglas Rediker, un coleg principal la Instituţiei Brookings şi fost director executiv al Fondului, în SUA . De exemplu, FMI are un fond de confidenţialitate şi ajutor pentru catastrofe, finanţat prin contribuţii de la naţiuni bogate, pe care îl foloseşte pentru a oferi subvenţii pentru scutirea datoriilor debitorilor săraci, conform Bloomberg.

Secretarul Trezoreriei SUA, Steven Mnuchin, a declarat în aprilie că administraţia Trump s-a opus planului de a crea mai multe active de rezervă, deoarece acestea sunt alocate ţărilor proporţional cu cota de vot a FMI. Aceasta înseamnă că 70% ar merge în ţările G-20 care nu au nevoie de ajutor şi doar 3% ar ajunge către statele mai sărace în curs de dezvoltare.

DSSI se aplică ţărilor eligibile pentru a primi asistenţă din partea Asociaţiei de Dezvoltare Internaţională a Băncii Mondiale şi tuturor statelor definite drept "ţările cel mai puţin dezvoltate" de către Naţiunile Unite. Institutul de Finanţe Internaţionale ("IIF") estimează că valoarea serviciului de plată a datoriei ţările eligibile DSSI între, 1 mai şi sfârşitul anului 2020, se ridică la aproximativ 11 miliarde de dolari pentru creditorii bilaterali oficiali, 7 miliarde de dolri pentru creditorii multilaterali şi 13 miliarde de dolari pentru creditorii privaţi. Clubul de la Paris a semnat, deja, potrivit presei, acorduri cu insulele din Caraibe, Dominica, Grenada şi cu Mauritania, Burkina Faso, Camerun, Mali şi Nepal pentru a suspenda plăţile datoriei până la sfârşitul anului ca parte a DSSI şi se presupune că este în discuţii cu mulţi alţii. Cu toate acestea, multe ţări au ezitat până acum să se angajeze în discuţii cu creditorii, în parte din cauza preocupărilor cu privire la declanşarea creanţelor datoriei şi a acţiunilor de rating care ar putea afecta accesul la finanţarea viitoare.

Deciziile FMI, Băncii Mondiale şi G20 de a elibera ţările de datorii vor elibera numerar, consideră specialişti citaţi de New York Time, dar acest lucru nu înseamnă că ţările vor contribui la costurile crizei de sănătate publică. Totodată, dacă investitorii privaţi nu se îmbarcă iniţiativei, banii s-ar putea muta în buzunarele lor, mai notează sursa citată.

Analiştii consideră că această scutire din partea insituţiilor financiare, poate fi folosită pentru plata creditorilor privaţi la timp şi integral.